620 matches
-
a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse. Uneori este utilizat pentru a indica o etic] ce confer] valoare moral] altor indivizi decât ființelor umane, constituind astfel o bâz] solid] pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel? S] lu]m caracterul natural și existența diversit]ții p]rților și s] ne închipuim c] punerea în funcțiune a unei mine presupune distrugerea unui num]r de copaci de pe o suprafaț] stâncoas] și chiar a suprafeței în sine. Ecologiștii se opun afirmând c] aceast] acțiune cauzeaz] o pierdere de valoare care nu poate fi compensat]. Compania minier] se angajeaz] la refacerea suprafeței din p]rți sintetice și înlocuirea copacilor cu unii artificiali. Aceast] porțiune de mediu artificial nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Altfel spus dorința producătorilor de a manipula atitudinile și comportamentul consumatorului a condus la elaborarea unor studii ce deschid orizonturi și arii noi de investigații corelate. Se apreciază că rezultatele acestor cercetări realizate În colaborare cu psihologii, sociologii, economiștii, educatorii, ecologiștii pot fi introduse rapid În practică și În beneficiul ambilor părți: producători și cumpărători. Nicolas Guequen, doctor În psihologie cognitivă profesor-cercetător la Facultatea de Psihologie Socială și Cognitivă a Universității Bretagne - Sud și director al laboratorului de cercetare GRESICO, cunoscut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
omonim), dublă (marcare de două goluri de către același jucător, partidă tur-retur, cameră cu două paturi, procedeul de filmare de două ori a aceleiași scene de film), nativ (persoană născută sub un anume semn zodiacal, vorbitorul nativ al unei limbi), verzii (ecologiștii și fotbaliștii de la gruparea franceză Saint-Etienne), conservator (tradiționalist și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și press, presiunea mediului, mai exact „relația dintre ființele umane și mediul lor" (Rhodes, 1961, p. 220). Termenul „press" va fi înlocuit ulterior cu un termen mai adecvat „place", locul (la MacCrimmon, 1994, p. 83) sau cu „cadrul situațional" (la ecologiștii actuali ca Scott Isaksen, Mary Murdock, Gerard Puccio, Donald Treffinger). (Rhodes. 1961, p. 218). (Idem, p. 219). (Idem, p.220). (Idem, p. 221). Modelul lui M. Rhodes a constituit și încă mai constituie paradigma cea mai larg acceptată pentru încadrarea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de învățare și interesul de a cunoaște și ocroti 63 natura Curiozitatea pentru tot ceea ce ne înconjură, pentru problemele umane, se poate stârni în fiecare oră. 7.1. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul Cercului de biologie PROIECT CLUBUL ECOLOGIȘTILOR Durata: 1 an școlar Inițiatori comisia metodică Științe: prof. fizică, prof. chimie, biologie Coordonator : prof. Culbec Magda Grup țintă: elevi cls. a.VI.a, a.VIII.a, a X.a Tipul proiectuluide educație ecologică Argument: alături de activitatea desfășurată la clasă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
elevilor, a creativității, la dispariția barierelor dintre teorie și practică. Scop: Scopurile educației ecologice sunt aceleași peste tot în lume: de a menține și a îmbunătăți calitatea mediului cât și de a preveni problemele de mediu ale viitorului. Proiectul Clubul ecologiștilor își propune o abordare a educației ecologice în viziune inter și pluridisciplinară: fizică, chimie, biologie , geografie, lb. română, etc. Obiective: O1. Conștientizarea problemelor mediului înconjurător O2. Sensibilizarea elevilor față de mediul înconjurător O3. Însușirea unor abilități necesare în identificarea și investigarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
7.6 . Valorificarea studiului avifaunistic în cadrul activităților metodice PARCURI IEȘENEREFUGII PENTRU PĂSĂRI PROIECT DE MEDIU Acest proiect de mediu a fost realizat de elevii școlii noastre Gr. Șc. Economic de Turism Iași, reprezentanți ai claselor a IX.a în Clubul ecologiștilor Proiectul " Parcuri ieșene, refugii pentru păsări "a fost prezentat de o echipă de elevi la faza județeană a Concursului Național de Proiecte de Mediu, care s a desfășurat pe 6 mai 2006 la Șc. " B. Petriceicu Hașdeu" Iași obținând premiul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Păsările din România și din Europa; studiul pe teren: ieșiri pe teren cu grupuri de elevi în Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției Iași păsările: bioindicatori ai ecosistemelor Derularea proiectului Pe parcursul anului școlar 2005-2006 Etapa I: înființarea și organizarea Clubului Ecologiștilor la nivelul școlii, calendarul activităților, responsabilități și parteneri (septembrie octombrie 2005) Etapa II: documentare pe baza bibliografiei și cu ajutorul partenerilor S.O.R. Sucursala Iași (oct noiembrie 2005) Etapa III: activitate practică: construire de căsuțe, hrănitori, amplasarea lor, studiu în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în siguranță, cu condiția ca habitatele lor naturale să fie păstrate nealterate. Valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic am realizat-o în cadrul lecțiilor de biologie folosind metode de predare-învățare activ participative și metode alternative de evaluare, în cadrul cercului de biologie "Clubul ecologiștilor". ● Prin excursiile și vizitele didactice efectuate elevii au devenit curioși, interesați de studiul păsărilor implicându-se activ în activitățile cu caracter ecologic și de protecție a păsărilor desfășurate în școală și în Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției, Muzeul de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Muzeul de Istorie Naturală, Rezervația Dealul Repedea, Pădurea Bârnova Iași. ● Valorificarea studiului avifaunistic realizat în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou s-a făcut și prin realizarea proiectului de mediu "Parcuri ieșene, refugii pentru păsări" de către reprezentanți ai Clubului ecologiștilor din școală , obținând Premiul II la faza județeană a Concursului Național de Proiecte de Mediu (5 mai 2006)
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
religioase, sociale), care adună În rândurile lor (uneori) indivizi ce-și scot În evidență diferențele (subculturile), se multiplică astăzi la scara Întregii planete, o dată cu evenimentele care o afectează. Acesta este contextul În care bisexualii, homosexualii, lesbienele, dar și anarhiștii, feministele, ecologiștii, libertarii și alți „altermondialiști” din primii ani ai secolului XXI, luptând cu toții Împotriva unificării societății industriale contemporane, propovăduiesc, fiecare În propriul limbaj, noi utopii ireductibile Între ele. M. V. & BERA Matthieu și LAMY Yvon (2003), Sociologie de la culture, Paris, Armand Colin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
afirmarea de sine, la crearea unui rit personal și a unei culturi proprii. Aici este vorba mai curând despre faptul de a fi recunoscut pentru ceea ce ești, pentru originalitatea ta. La muzicienii underground, ca și la alte tipuri de minorități (ecologiști, homosexuali, feministe, imigranți etc.), căutarea unei identități este, Într-un sens, sortită unui perpetuu eșec. A te regăsi Înseamnă Întotdeauna a te pierde puțin. A reuși implică o bună poziționare În raport cu presiunile Înspre conformitate și cu calculele privind riscurile, pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
0,16 0 0 32789 31303 0,30 0,28 0 0 Partidul democrat creștin al rromilor din România CD 7939 0,06 0 Partidul democrat din Cluj 146 CD S 425 2751 0 0,02 0 0 Partidul democrat ecologist 147 CD S 26058 14496 0,19 0.10 0 0 Partidul democrat independent 148 CD S 5257 615 0,05 0,01 0 0 Partidul democrat progresist 149 CD S 1495 914 0,01 0,01 0 0 Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
iulie 1996. Dizolvată prin intrarea PAC în Partidul Național Liberal (în 28 mai 1998) și PL 93 în Partidul Național Liberal Convenția Democrată (în 14 iunie 1997). 119 Coaliția Partidului Național Liberal Câmpeanu, a Uniunii Liberale Brătianu și a Partidului Ecologiștii. 120 Întemeiată în 31 iulie 1992, Alianța cuprindea partidul Democrat Progresist, Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române. 121 Creată la 4 septembrie 1997 (disidență a Partidului Democrației Sociale din România), Alianța pentru România a fuzionat cu Partidul Național Liberal
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Nicolae Dide - senator, Grupul parlamentar al Partidului Democrat 4. Dinu Secrieru - senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal 5. Haralambie Cotarcea - senator, Grupul parlamentar al Partidului România Mare 6. Constantin Aferaritei - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat-civic- ecologist 7. George Dragu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România 8. Romeo Trifu - deputat, Grupul parlamentar U.S.D. - Partidul Democrat 9. Șerban Rădulescu Zoner - deputat, Grupul parlamentar național liberal 10. Francisc Baranyi - deputat, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare
HOTĂRÎRE nr. 1 din 21 februarie 1997 privind desemnarea membrilor Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116790_a_118119]
-
incomplete în legătură cu impactul tehnic sau cu receptarea politică a politicilor publice. Mai precis, ca să dăm un exemplu plauzibil, nu toate variabilele tehnice ale unei politici publice referitoare la protecția mediului pot fi ținute sub control; nu toate reacțiile politice ale ecologiștilor și "industrialiștilor" pot fi prevăzute [Lewanski 1997]. De altminteri, autoritățile politice se lovesc de limite intrinseci în alegerea unei alternative care să derive din preferințele lor politice. În orice caz, pornind de la o selecție între alternativele acceptabile din punct de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fum și cenușă de la Holboca... Ceea ce face și când declară o zi În care circulă doar cu tramvaiul și troleibuzul: păi eșapamentul lor nu e În Iași, dar e la Holboca... Nu uita Cristi, chiar de nu ești chiar un ecologist, că binele ca și răul devine realitate doar dacă ai energie. Și atunci socoate ce folosește Natura: 178.000 de unități - știi tu din care -, pe când Întreaga omenire doar 15, poate 20 peste câteva decenii. Adică, chiar drac de ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fugi ca de dracu’. Scuze! Știu că ești păgân... Dar nu uita, Cristi, că În Natură nu există bătrânețe și nici tinerețe. Sunt doar indivizi incapabili, respectiv capabili a-și asigura existența. Bătrâne pot fi, eventual, doar specii. Altfel spus, ecologistule, ești În culpă chiar față de propria-ți concepție... - Pe dracu’, Moti. Nu sunt un ecologist, cel mult mă delectez cu ecologia. Dar recunosc că vreau să trăiesc mai mult decât e menirea speciei - vreo două-trei decenii acolo -, dar nu degeaba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natură nu există bătrânețe și nici tinerețe. Sunt doar indivizi incapabili, respectiv capabili a-și asigura existența. Bătrâne pot fi, eventual, doar specii. Altfel spus, ecologistule, ești În culpă chiar față de propria-ți concepție... - Pe dracu’, Moti. Nu sunt un ecologist, cel mult mă delectez cu ecologia. Dar recunosc că vreau să trăiesc mai mult decât e menirea speciei - vreo două-trei decenii acolo -, dar nu degeaba. Dar să ți explic. Poate ai să-mi dai dreptate... pisică ranchiunoasă ce ești. - Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
păgubașul alegându-se cu trei păcate. „Meridian“, 6 septembrie 2002, ora 12,49 8. Per pedes, apostolorum Mai bine Înainte decât după război să-mi manifest vitejia. Cum? Analizând, cu o săptămână Înainte, ziua mersului pe jos; riscând oprobiul unor ecologiști vopsiți precum cioara care se vrea papagal, dar totuși entuziaști și care-și freacă palmele de bucurie c’au obținut barem atât. Dacă ar calcula la rece, ar afla Însă că... Drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zonelor rezidențiale și a obiectivelor civile, Între care spitale și școli, pepiniere gândește el ale viitorilor luptători. NATO distruge poduri, chiar cu consecința blocării unei artere internaționale Dunărea; distruge obiective industriale, chiar nemilitare, dar cu consecințe poluante unde Îi sunt ecologiștii? urmărind Însă Înfometarea; rămâne doar să dea foc recoltei. Are și timp, căci realitatea e tristă pentru NATO: cele trei zile necesare victoriei, În Îngâmfarea lui, au devenit de mult 30, vor deveni și 300... și tot nu va putea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ușor. Iar asta Înseamnă, În societatea umană, radicalism. Astfel, dacă restul lumii Își permite În fața unei probleme date o atitudine moderată, grupul minoritar este obligat la o atitudine cu atât mai radicală cu cât e mai nesemnificativ. O dovesesc astăzi ecologiștii lui Green peace, au dovedit-o creștinii primelor veacuri „fabricând“ martiri și aprinzând Roma. O dovedesc oricând neofiții, grupul minoritar al noilor aderenți la indiferent care idee. Radicalismului Îi urmează firesc, atunci când nu dobândește echilibrarea, problema persistând, fanatismul. Parcurgerea acestui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1. Confesiunea unei pisici Mă cheamă Moti și sunt un motan negru și deștept (pleonasm!). Dovadă că sunt radiofonist, dar nu precum colega vărgată, Kilohertza, aceea care toarce la cabina 6, ci la microfon. Mă ocup cu ecologia, nesuferind Însă ecologiștii, dar trag pisicește spuza pe turtă, adică fac lobby, ori de câte ori redactorul nu bagă de seamă, mai precis se preface. Ca acum. Eu, pisica, am ascuțite nu doar gheruțele, dar și al 6-lea simț. Și astfel, „văd“ zisul de voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Articolul UNIC Cameră Deputaților ia act de cererea de demisie prezentată de doamna Silvia Petrovici, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 Ilfov, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat-civic ecologist, și declara vacant locul de deputat deținut de aceasta. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 25 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ACSINTE GASPAR -----
HOTĂRÂRE nr. 31 din 25 octombrie 1999 privind demisia unui deputat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125760_a_127089]