461 matches
-
Giangiacomo Feltrinelli, manuscrisul a fost transportat ilegal la Milano și publicat în 1957. Pasternak a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în anul următor, un eveniment care a umilit și înfuriat Partidul Comunist din Uniunea Sovietică. Romanul a fost ecranizat de regizorul britanic David Lean în 1965, iar de atunci a fost de două ori adaptat pentru televiziune, cel mai recent în 2006 ca un miniserial rusesc. Romanul este numit după protagonistul său, Iuri Andreevici Jivago, un tânăr medic și
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
de noul regim comunist. Primirea cărții a fost una deosebit de favorabilă în Uniunea Sovietică, iar "Orașe și ani" a fost reeditat de mai multe ori în anii următori, având parte de un mare succes critic și comercial. Romanul a fost ecranizat de două ori: în 1930 și în 1973. Tânărul intelectual rus Andrei Starțov (figură parțial autobiografică) vine la studii în orașul Nürnberg din Germania în perioada premergătoare Primului Război Mondial. Se împrietenește aici cu pictorul german Kurt Wann, un tip energic și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
publicată în limba română sub denumirea de "Mâini înzestrate"), iar alte două dintre ele prezintă filosofii ale sale despre succesul bazat pe muncă și credința în Dumnezeu. Cartea "Mâini înzestrate: Povestea lui " a fost publicată în anul 1992, cartea fiind ecranizată în anul 2009, sub același titlu, rolul lui Carson fiind jucat de Cuba Gooding, Jr., iar cel al mamei sale de către Kimberly Elise. Din data de 8 iulie 2013 el s-a alăturat revistei "The Washington Times", unde este cronicar
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
de-a treia variantă dramatică a fost realizată în 1954 de Mihály Földes și imprimată pe peliculă la comanda Ministerului Educației Publice. Imaginile au fost filmate de Tamás Farkas, iar montajul a fost realizat de Béla Somlyai. Romanul a fost ecranizat în 1964 într-un film de 158 de minute cu același titlu ("A kőszívű ember fiai"), regizat de Zoltán Várkonyi și avându-i în rolurile principale pe Károly Mécs (Richárd Baradlay), Géza Tordy (Jenő Baradlay), Tibor Bitskey (Ödön Baradlay), Ilona
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
Vasilka Aleksova), sârbă („Zmija”, în vol. "Tajna doktora Honibergera i druge novele", Paideia, Belgrad, 2002; traducere de Mariana Dan) și rusă („Змей”, Kriterion, Moscova, 2003; traducere de Marianna Iurievna Kojevnikova). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Nuvela a fost ecranizată în anul 1996 de către regizorul Viorel Sergovici, după un scenariu scris de regizor în colaborare cu Adriana Rogovschi, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 72 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Claudiu Bleonț (Andronic
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
materne. Tema romanului o reprezintă căutarea fericirii, fiind puse în opoziție romantismul dragostei și realismul brutal al vieții sociale. Romanul s-a bucurat de o mare popularitate la vremea publicării sale și ulterior, fiind tradus în mai multe limbi și ecranizat de patru ori până în prezent. "Omul de aur" este cel mai cunoscut și mai citit roman al lui Jókai, influențând operele literare ulterioare ale mai multor scriitori maghiari. În toamna anului 1828, corabia „Sfânta Barbara”, comandată de căpitanul Mihály Tímár
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
1884. Alte persoane au scris apoi variante teatrale care erau inspirate într-o măsură mai mare sau mai mică din acest roman. Versiunea dramatizată a romanului s-a jucat 20 de ani la rând. Romanul "Omul de aur" a fost ecranizat de patru ori în trei lungmetraje (unul dintre ele fiind mut) și un film de televiziune, purtând toate titlul original "Az aranyember". Prima ecranizare a fost un film mut cu durata de 83 de minute, regizat de Alexander Korda și
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
lui Montgomery. Lucrarea "" a fost cea care a adus în atenția publicului larg adevărata față a acestei operațiuni masive, inclusiv un catalog cu erorile și greșelile comise de Aliați, în același timp evidențiind curajul deosebit al participanților. Cartea a fost ecranizată cu un titlu omonim în 1977 sub regia lui Richard Attenborough, cu Michael Caine, Sean Connery, Anthony Hopkins și Robert Redford în rolurile principale.
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
Vizită”, ”Bubico”, ”Tren de plăcere”, ”Petițiune”, ”Căldură mare”, ”Un pedagog de școală nouă”, ”Ultima oră”, ”Inspecțiune”, ”High-life”, ”Telegrame”, ”Justiție” etc. A creat celebrul personaj Mitică, prezent în multe dintre ”Momente și schițe”. Mare parte dintre schițele lui Caragiale au fost ecranizate și prezentate în emisiuni de divertisment de televiziune. Ca nuvelist, Caragiale a scris proză de observație psihologică și naturalistă (”O făclie de Paști”, ”Păcat”, ”Două loturi”, ” În vreme de război”) și fantastică (”La hanul lui Mânjoală”, ”Kir Ianulea”). A tradus
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
mari și șolduri late (1996), Pedeapsa santalului (2001), Obosit de viață, obosit de moarte (2006; Humanitas Fiction, 2012) și Broaște (2009; Humanitas Fiction, 2014). Romanele și povestirile sale au fost traduse în peste treizeci de limbi, iar câteva au fost ecranizate. Mo Yan a primit numeroase premii internaționale (Premiul Laure Bataillon, 2001; Premiul Nonino, 2005; Premiul pentru Cultura Asiatică Fukuoka, 2006; Premiul Newman pentru literatura chineză acordat de Oklahoma University, 2009; Premiul Manhae, 2011 etc.), culminând cu Premiul Nobel pentru literatură
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
eseuri despre jazz, literatură și politică, o autobiografie "Headed for the Blues", și două cărți despre cinematografia cehă printre care "All the Bright Young Men and Women". Škvorecký a scris scenarii pentru film și televiziune. Filmul "Batalionul de tancuri" a ecranizat romanul "Republica curvelor". Alte scenarii, scrise pentru Praga TV, sunt "Eine kleine Jazzmusik", adaptat după povestea cu același nume, "Legenda Emöke "dintr-o nuvelă cu același titlu și o piesă de teatru TV de două ore "Poe și uciderea unei
Josef Škvorecký () [Corola-website/Science/336157_a_337486]
-
lucrări de Aleksandr Pușkin, Serghei Esenin și Vladimir Maiakovski. Brzechwa a scris o lungă serie de cărți pentru copii bazată pe aventurile lui Pan Kleks, directorul academiei de magie și a studenților săi. Multe dintre cărțile despre Kleks au fost ecranizate în anii 1980, în timp ce poezia "Pchła Szachrajka" ("Aventurile unui păduche trișor") a stat la baza unui film de animație în 1989. Brzechwa a murit în Varșovia în anul 1966 și este înmormântat la Cimitirul Powązki, cel mai faimos cimitir din
Jan Brzechwa () [Corola-website/Science/336196_a_337525]
-
chiar înainte de a primi dota. Cu întoarcerea în Egipt și cu o carieră muzicală, Asmahan și-a alungat aprecierile din partea rudelor sale siriene și druze, stârnindu-le astfel și mai tare furia. Atunci când primul său film, ”"Intisar Al-Shabab"” a fost ecranizat în Siria, o tânără de origine druză a împușcat ecranul în momentul în care a apărut personajul interpretat de . In anul 1939, vărul său, Hassan Al-Atrash a mers la Cairo și a cerut-o în căsătorie, solicitându-i astfel să
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
dragoste, întâia noapte de război" (1930) de Camil Petrescu, "Întunecare" rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim ce a avut premiera la 9 iunie 1986. Provenit dintr-o familie modestă ce trăia într-un sat din Moldova, tânărul Radu Comșa a urmat studii juridice și a obținut un
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
rusă ("Крушение", Государственное издательство художественной литературы, Moscova, 1963; traducere de M. Lvova și Zlata Potapova), cehă ("Raněný tmou", Melantrich, Praga, 1981; traducere de Vladimír Kuklík) și estoniană ("Pimenemine", Eesti Raamat, Tallinn, 1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre Sălcudeanu și verificat pentru conformitate de conf.univ.dr. Eugen Simion pe post de consilier literar. Ideile regizorului cu privire la film au fost expuse într-o însemnare de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
născut 26 martie 1953, Greenwich, Londra) este un scriitor englez de literatură de groază și thriller. A mai scris scenarii, romane grafice, piese de teatru. Locuiește în King's Cross, Londra și Barcelona. Povestirea sa "The Master Builder" a fost ecranizată ca "În brațele pericolului", cu Richard Dean Anderson, Marg Helgenberger și Tippi Hedren. Colecția sa de zece povestiri scurte, "Old Devil Moon", a câștigat Edge Hill Audience Prize 2008. Povesirile sale 'On Edge' și 'The Most Boring Woman In The
Christopher Fowler () [Corola-website/Science/336698_a_338027]
-
pericolului", cu Richard Dean Anderson, Marg Helgenberger și Tippi Hedren. Colecția sa de zece povestiri scurte, "Old Devil Moon", a câștigat Edge Hill Audience Prize 2008. Povesirile sale 'On Edge' și 'The Most Boring Woman In The World' au fost ecranizate. Nuvela sa "Breathe" a câștigat British Fantasy Society Award pentru cea mai bună nuvelă în 2005. "Left Hand Drive" a câștigat premiul Festivalului de Film Scurt de la Londra pentru cel mai bun scurtmetraj britanic. este autorul romanelor polițiste din seria
Christopher Fowler () [Corola-website/Science/336698_a_338027]
-
și subintitulat uneori "Târg moldovenesc din 1890", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editură Adevĕrul din București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre române și fără titluri. Românul a fost publicat pentru prima
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
csend" publicat de Európa Könyvkiadó din Budapesta) și rusă ("Место, где ничего не произошло..." / "Mesto, gde nicego ne proizoșlo...", Goslitizdat, Moscova, 1963; traducere de Dmitri Gorbov, prefațata de Iuri Kojevnikov). Românul "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" a fost ecranizat de regizorul Dan Pita în filmul "Noiembrie, ultimul bal" realizat după un scenariu scris în colaborare cu Șerban Velescu. Rolul principal a fost interpretat de Ștefan Iordache (Lai Cantacuzin), în timp ce restul distribuției era format din Sergiu Tudose (Irimie Ortac), Giony
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
ale cărei prime semne au venit mai întâi din Slovacia, i-a permis jurnalistului și scriitorului Ladislav Mňačko din Bratislava să publice romanul " Moartea se numește Engelchen" ("Smrť sa volá Engelchen", 1959) iar Kadár și Klos au putut să-l ecranizeze la Praga, după ce suspendarea lor a expirat. Romanul lui Mňačko și filmul "Moartea se numește Engelchen" (în , în , 1963) au reflectat marea revoltă prodemocratică slovacă din 1944, care fusese prezentată anterior în mod invariabil ca glorioasă. El a arătat unele
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
litere chirilice roșii pe fond negru. Numai ultimul capitol (Pietà) este scris cu litere latine albe pe fond negru: Regizorul Serghei Paradjanov a mărturisit că a fost fascinat de nuvela lui Koțiubinski, atunci când a citit-o, dorindu-și să o ecranizeze. „M-am îndrăgostit de povestirea lui Mihailo Koțiubinski pentru simțul naturii, al frumosului, al armoniei și al nemărginirii pe care îl degajă.” Filmările au avut loc în satul Krîvorivnea (raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), dar și pe platourile Studioului cinematografic „Oleksandr
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
Întrebați-l pe Rikyu, 2009), a cunoscut un succes fulminant în Japonia, fiind tradus în mai multe limbi. Atât românul anterior, Katen no shiro (Castelul Zeului focului), distins cu Premiul Seicho Matsumoto în 2004, cât și Enigmă Rikyu, au fost ecranizate în regia lui Mitsutoshi Tanaka. La eveniment vor vorbi doamna Mayo Nishiike, atașat cultural al Ambasadei Japoniei în România, Dana Pîrvan-Jenaru, critic literar, Doru Castaian, profesor și editor Bookhub.ro și Șerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Romano-Japoneze „Angela Hondru
Lansări incitante la Editura Humanitas by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104202_a_105494]
-
din lume. “O hologramă pentru rege”, parabolă despre America de azi Romanul O holograma pentru rege, de Dave Eggers, finalist la National Book Award, este o parabolă despre America în economia globală, scrisă cu ritm și mult umor. A fost ecranizat în 2016, în regia lui Tom Tykwer, cu Tom Hanks în rolul principal. „Dave Eggers nu urmărește să transforme povestea lui Alan într-o parabolă existențialistă despre condiția umană. El reușește însă ceva la fel de percutant: să scrie povestea mustind de
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
asupra biografiei bunicului său, călătorie care îi inspiră românul de debut, Totul e iluminat (Everything Is Illuminated, 2002; Humanitas Fiction, 2008, 2012), care a fost recompensat cu două premii prestigioase, Guardian First Book Prize și Național Jewish Book Award, si ecranizat în 2005, în regia lui Liev Schreiber, cu Elijah Wood în rolul principal. Al doilea român al său, Extrem de tare și incredibil de aproape (Extremely Loud and Incredibly Close, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2012), se bucură de același succes, fiind
Lansare de carte: „Iată-mă“ de Jonathan Safran Foer, un roman despre identitate, istorie, familie și lumea ieșită din matcă în care trăim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105414_a_106706]
-
în 2005, în regia lui Liev Schreiber, cu Elijah Wood în rolul principal. Al doilea român al său, Extrem de tare și incredibil de aproape (Extremely Loud and Incredibly Close, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2012), se bucură de același succes, fiind ecranizat în 2011, în regia lui Stephen Daldry, cu Thomas Horn, Tom Hanks, Sandra Bullock și Max von Sydow. Filmul a fost nominalizat la două premii Oscar și a primit Premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Palm Springs
Lansare de carte: „Iată-mă“ de Jonathan Safran Foer, un roman despre identitate, istorie, familie și lumea ieșită din matcă în care trăim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105414_a_106706]