1,171 matches
-
pentru care îl trimitea în exil, Ovidiu, însă, îl considera un simplu pretext pentru a camufla adevăratul motiv, care pare să afirme poetul lui Augustus nu-i convenea să-l dezvăluie. Ovidiu se simțea oarecum justificat să atace motivarea din edictul imperial, pentru a dezvălui ipocrizia lui Augustus, care se agăța de un pretext, pentru a ascunde motivul adevărat. Cum se știe, sulmonezul ne oferă o dezbatere completă în unica elegia din cartea a doua din Tristele, pe care nu o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sfințenia oamenilor constituie un atribut dobândit pe seama calităților moral-spirituale recunoscute și proclamate de Biserică. 367 François Bœspflug, Dieu et ses images, Bayard Éditions, Montrouge, 2008, pp. 19-23. 368 Statutul de religio licita al creștinismului apare abia din anul 313, odată cu "edictul de la Milano", prin care i se oferea aceeași recunoaștere, oficială, ca și celorlalte culte prezente în statul roman, urmând ca din anul 392, să fie considerată unica religie a imperiului, în urma proclamării sale de către împăratul Teodosie cel Mare. (Cf. Răzvan
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sabie și foc de către Darius-Medul șahul Persiei. Și pus-a Darius mai mari peste ținuturi, printre care și pe smeritul Daniel. Pizmașii aflând o astfel de veste s-au dus în goană la Darius și l-au constrâns să semneze edict pentru credincioșii în adevăratul Dumnezeu. Pândindu-l pe Daniel, l-au surprins închinându-se spre răsărit, cu fața către Ierusalim. Pârât la împărat acesta se întunecă la față, gândindu-se cum să-l scape. Dar pizmașii l-au forțat să
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
le neputincioase. -Scoteți-l de aici, el n-are nici-o vină. Darius atunci în supliciu i-a trimis pe pizmași și porunci să fie aruncați în groapa neagră a morții. În trupurile trădătoare, leii și-au înfipt colții. Darius a dat edict ca pacea să fie întărită și să coboare lumina peste popoare. Daniel a prosperat sub domnia lui Darius. La loc de cinste pus și de urmașul acestuia împăratul Cirus, trăind până la adânci bătrâneți în Babilon, ca om liber și magician
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea edictului din 212, Constitutio Antoniniana, prin care Caracalla acordă cetățenie romană peregrinilor din Imperiu, toate favorizează Întrepătrunderea etnico - lingvistică din provinciile Dacia și Moesia. Viața culturală Contribuie În mod decisiv la Învățarea limbii latine. Izvoare descoperite la Geoagiu, Sarmisegetusa, Vețel dovedesc
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
apropriere a "produselor spiritului". Isabella d'Este, 1501, despre Leonardo da Vinci: Dacă ar consimți să picteze o pânză pentru cabinetul nostru, i-am lăsa alegerea subiectului și a orei". În Franța, statutul evaluatorului, ofițer ministerial, este fixat printr-un edict al lui Henric al II-lea (1556). S-a trecut de la imagerie la artă atunci când pictorul nu mai execută o comandă și un program și când valoarea operei lui nu mai depinde de materialele folosite (atâtea uncii de peruzea sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înlocuită cu Legiuirea lui Caragea (1818); -din inițiativa domnilor fanarioți Scarlat Callimachi (Moldova) și Ioan Caragea (Țara Românească) au fost redactate: “Codul Callimachi” (1817) și “Legiuirea lui Caragea” (1818). c) Reforme religioare și culturale -În Transilvania, Maria Tereza: o prin Edictul din 1759 a restaurant, din rațiuni de stat, ortodoxia pentru a salva unirea religioasă; o prin Ratio Educationis (1777), a sporit rețeaua școlilor rurale -Regimul fanariot a avut pe de o parte consecințe pozitive, iar pe de altă parte negative
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
întrebări: de unde venim, unde ne ducem, ce suntem și care-i rostul nostru în această trecere. Primele secole ale mileniului I s-au caracterizat prin martirajul creștinilor până în anul 312 când, împăratul Constantin cel Mare, fiul împărătesei Elena, a dat Edictul de libertate creștinilor și credinței creștine. Acest an îl putem considera începutul Evului Mediu de aproximativ 10 veacuri. Istoricii iau ca dată anul 410, al ocupări Romei de Alaric și vizigoții săi, iar cei mai mulți consideră anul 476 începutul acestui ev
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iar vindecarea vine de la Dumnezeu și Sfinții vindecători. Un rol însemnat îl are caritatea creștină, care este recomandată de biserică și inițiată încă de Apostolul-medic Luca. BIZANȚUL CREȘTIN - BIZANȚUL MEDICAL Când, în anul 312, împăratul Constantin cel Mare a dat Edictul de libertate creștinismului, Imperiul Bizantin era deja plin de credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om adusă de Iisus în lume, sporea conștiința de altul și obliga la conștiința de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
gâscă...toantă, Zise unei pene de...hârleț Harnic, dar...nătăfleț: --Sunt pana cea mai ...importantă ! Tu? Roabă! Sub opincă-ori...cismă; Noblețe eu am și carismă! Pentru că...toate Vechi ale lumii tratate De pace, dreptate Sau nu, libertate, Coduri de legi, edicte, Letopisețe, pline de fapte, Finalul marilor conflicte, Literatură, știință, idei, Au fost...în fine, Semnate de mine, Prin... reprezentanți valoroși, Străbunici, mătușe și moși ! Ascultând a hârlețului pană, Care muncise o sută de ani, Cu trei generații de țărani, Ca
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
o dată, Ne ceartă Poe când n-avem bani de-o viață, Bacovia-i doar plumb în dimineață Și Topârceanu vrea s-o facem lată. Francois Villon ne cântă la ureche, Iar Păunescu deapănă verdicte, L-am vrea pe Labiș strâns între edicte Și suntem veseli, chiar cuprinși de streche. Doar Eminescu ne mai dă speranțe Când lăutarii cântă despre casă, Poeții lumii plâng și nu le pasă De nopți pierdute printre mari restanțe. Simbolic ne lovim de tot declinul, Nici nu-nțelegem
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Extraordinară prin atitudine este frumoasa statuie din bazalt negru care o reprezintă pe Cleopatra goală; singura podoabă din părul ei lung, creț este ezotericul uraeus, strălucitoarea diademă a faraonilor. Statuia se află în prezent la New York. Foametea de la Alexandria și edictul lui Germanicus. Abia în 1910 a fost găsit în Egipt, restaurat și descifrat un papyrus vechi pe care era transcris edictul lui Germanicus întru apărarea populației Alexandriei, pentru care a plătit cu viața. Capitolul III Templul isiac de la Beneventum. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
creț este ezotericul uraeus, strălucitoarea diademă a faraonilor. Statuia se află în prezent la New York. Foametea de la Alexandria și edictul lui Germanicus. Abia în 1910 a fost găsit în Egipt, restaurat și descifrat un papyrus vechi pe care era transcris edictul lui Germanicus întru apărarea populației Alexandriei, pentru care a plătit cu viața. Capitolul III Templul isiac de la Beneventum. În orașul unde Agrippina a văzut în vis lumina, după moartea lui Germanicus, templul isiac a primit multe daruri bogate în vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
bunicii, mă vedeam de acum primit într-o familie din toate punctele de vedere consolidată, care se baza pe proprietate, trăia, după stilul țării, modest, din dobânzi și, în ceea ce privește originea mea, se pretindea atât de tolerantă, pe baza tradiției, ca și când edictul de Nantes nu ar fi fost niciodată abolit din proasta dispoziție a Regelui-Soare. Iar eu m-am supus, dar eram oricum sigur de posibilitatea încă neverificată a saltului și a evadării pe un teren familiar; în plus, urmașul pilotului berlinez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
deși a subliniat dorința sa de a vedea decretele conciliilor respectate în această privință, a modificat hotărîrile acestora, insistînd ca numai Episcopii pe care îi dorea el sau aceia trimiși din rîndul preoților potriviți de la curte să fie numiți. Acest edict a intrat în vigoare sub Dagobert, succesorul său157. Conciliul de la Chalons-sur-Saône sub Clovis al II, din anul 650, a declarat încă o dată că toate alegerile fără excepție erau lovite de nulitate dacă nu aveau loc în conformitate cu normele stabilite de Părinți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pentru remarcabila sa înțelepciune, religie și putere și pentru marea sa devoțiune față de Biserica romană"205. Iată ce spune Sf. Anselm, Episcop de Lucca, despre Germania timpului său: "Regele tău", se adresează Antipapei Guilbert, "vinde în continuu episcopatele și emite edicte care interzic, fără aprobare regală anterioară, numirea de episcopi aleși de Cler și de popor. Se consideră păstrătorul porții, despre care adevărul spune: "Către acela se va deschide poarta!" Sfîșii în bucăți membrele Bisericii catolice pe care ai oprimat-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în anul 668. 156 II. Ind. c. II, ep. 22. Sf. Grigore ere foarte atent cu libertatea alegerilor episcopale, iar acesta este argumentul care se întîlnește adesea în scrisorile sale. De observat și Scrisori III, ep. 7. 157 Iată expresia edictului care este o contradicție in terminis: Ideoque definitionis nostrae este, ut Canonum statuta IN OMNIBUS conserventur... Ita ut, Episcopo decente, in loco ipsius, qui a Metropolitano ardinari debet cum Provincialibus a Clero et popula eligatur. După aceste frumoase cuvinte, urmează
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
explică: quod saniori sensu et magis canonico intelligi non potest quam de regiorum jurium et feudorum investitura et concessione quae Clodoveus rex ecclesiis manu liberali contulerat (Hist. Eccl. saec. XIII, XIV, Dissert.VIII, art. III) Clotariu al II-lea, în edictul prin care modifică un canon al Conciliul al V-lea de la Paris, ut si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur. Astfel de maniere se găsesc în mai orice pagină din vremea respectivă. 187 Iată cum era temperat Praeceptul de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Franței, abia în secolul nostru unele state din Germania și mai cu seamă Prusia au căutat a regula și schimba condiția juridică a izraeliților. Cel întîi act de emancipare prin care s-au recunoscut oarecari drepturi izraeliților din Prusia e edictul din 11 martie 1812 și abia la anul 1869, prin legea din 3 iulie, s-au abrogat toate dispozițiile restrictive pentru izraeliți, așadar a trebuit să treacă 57 de ani. E de interes a cunoaște care a fost condiția juridică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Prusia până la începutul secolului nostru. Printre multe reforme ce se săvârșiră în Prusia în urma bătălii de la Jena, reforme cari au mărit puterile statului și l-au pregătit la lupta de emancipare, au fost și ameliorarea condiției juridice a evreilor prin edictul din 11 martie 1812 în privința regulărei relațiilor evreilor. Care este condiția creată evreilor prin acest edict sub raportul dreptului public și a dreptului civil? Sub raportul întîi, paragraf 1 al edictului menționat declară că evreii cari locuiesc în statele Prusiei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Jena, reforme cari au mărit puterile statului și l-au pregătit la lupta de emancipare, au fost și ameliorarea condiției juridice a evreilor prin edictul din 11 martie 1812 în privința regulărei relațiilor evreilor. Care este condiția creată evreilor prin acest edict sub raportul dreptului public și a dreptului civil? Sub raportul întîi, paragraf 1 al edictului menționat declară că evreii cari locuiesc în statele Prusiei în virtutea unui privilegiu general, unei patente de naturalizare, unei scrisori de protecție sau unei concesiuni se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au fost și ameliorarea condiției juridice a evreilor prin edictul din 11 martie 1812 în privința regulărei relațiilor evreilor. Care este condiția creată evreilor prin acest edict sub raportul dreptului public și a dreptului civil? Sub raportul întîi, paragraf 1 al edictului menționat declară că evreii cari locuiesc în statele Prusiei în virtutea unui privilegiu general, unei patente de naturalizare, unei scrisori de protecție sau unei concesiuni se vor considera ca pământeni (..... ) și ca cetățeni prusieni (.......... ). Așadar numai evreii cari locuiau în Prusia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
familie hotărât și 2) de a se servi în registrele de comerț, la redactarea diferitelor acte juridice, de limba germană sau de altă limbă vie și să poată scrie numele lor cu caractere germane sau latine (v. paragraf 2 al edictului). Pentru îndeplinirea condiției întîia, evreii aveau a declara autorității locului în care au domiciulul, în timp de șase luni de la publicarea edictului, numele ce vor purta, după care guvernul provinciei în circumscripția căruia se făcuse declarația avea a libera un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altă limbă vie și să poată scrie numele lor cu caractere germane sau latine (v. paragraf 2 al edictului). Pentru îndeplinirea condiției întîia, evreii aveau a declara autorității locului în care au domiciulul, în timp de șase luni de la publicarea edictului, numele ce vor purta, după care guvernul provinciei în circumscripția căruia se făcuse declarația avea a libera un certificat {EminescuOpX 253} enunțând că cutare evreu este pământean și cetățean. Acest certificat avea să serve ca act justificativ pentru evreul care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcuse declarația avea a libera un certificat {EminescuOpX 253} enunțând că cutare evreu este pământean și cetățean. Acest certificat avea să serve ca act justificativ pentru evreul care făcuse declarația, precum și pentru familia lui (v. paragrafele 3 și 4 ai edictului). Evreii cari nu se conformau acelor condiții aveau a fi considerați și tratați ca evrei străini, oricare ar fi fost timpul de când locuiau (paragraful 6 al edictului). În urma acestui edict, evreii stră ini nu erau autorizați a se așeza în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]