1,610 matches
-
familiei, tezaurizat și folosit în deplină libertate de toți literații ei, începând cu Tadeu Hâjdeu, fără ca ideea paternității exclusive să-i fi preocupat vreodată. Un destin ingrat a avut segmentul literar care aparține cert lui H., și anume versurile lui, editate doar postum, după mai bine de un secol. Mai multe manuscrise în limba rusă, dintre care cel mai important poartă titlul Minutî vdohnovenia molodosti Aleksandra Ghijdeu și este datat 1829-1843, au fost încredințate lui B.P. Hasdeu la venirea acestuia în
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
erau finanțate de departamentul de reviste pentru străinătate al guvernului, iar principalul săptămânal, România literară, a trecut prin mai multe „sponsorizări” (de către Fundația Soros, de către Fundația Anonymus, a lui Sorin Marin, asociat al lui S.O.Vântu, fiind mai tarziu editata de Satiricon, o firmă a lui Dinu Patriciu). Pentru atribuirea anuală a premiilor sale literare, Uniunea trebuia să apeleze și ea la sponsori, bănci românesști sau străine. În sfârșit, printre rarele sale resurse, Uniunea contează pe Închirierea unei părți a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Misa Levin (până la numărul 22/1947), iar ca secretar de redacție pe Paul Teodorescu. Comitetul de redacție este alcătuit din Mircea Florentin, Horia Liman, G. Stoica, Ed. Borilă, Barbu Zaharescu, C. Sabin, Fl. Tornea. Publicație „de cultură și educație muncitoreasca”, editata din 1946 de „Oficiul Muncitoresc de Educație și Cultură”, iar din 1947 de Confederația Generală a Muncii, R.m. își propune să aibă un rol activ în modelarea etică și culturală a „noului stat” român. Pe parcurs, pierde interesul pentru sfera
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
timpul nostru). N. Carandino deține rubrica „Note teatrale”, K.H. Zambaccian este autorul unor comentarii despre pictori români și străini, iar Mihail Fărcășanu semnează articolul Libertate și existență. Bine apreciată este Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu, editată recent, despre care scriu Șerban Cioculescu și Mihai Ralea. Revista, cu un material bogat și divers, este menită să promoveze valorile reale ale literaturii române într-un moment de criză. Mai colaborează Al. A. Philippide, Al. Ciorănescu, Geo Bogza, Marcel
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
ROMÂNIA DE MÂINE, revistă apărută la București, bilunar, între 1 mai 1915 și august 1916, între 15 iunie și 15 septembrie 1919. Director este Christu S. Negoescu, iar secretar de redacție Mihail Ionescu-Miozino. Publicația, „socială, culturală și literară”, editată, un timp, în condițiile ocupației germane a Bucureștiului, încearcă să mențină trează ideea conștiinței naționale și a solidarității de acțiune. Literatura prezentă aici va fi subsumată acestui program. Pot fi urmărite rubricile „Actualități”, „Cronica dramatică”, „Revista revistelor”. Printre numeroșii poeți
ROMANIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289311_a_290640]
-
, publicație apărută la București, de regulă trimestrial, din 1963, editata de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Este condusă, succesiv, de următorii redactori-șefi: Mihai Berza (1963-1982), Alexandru Duțu (1982-1998), Nicolae Șerban Tanașoca (1998-1999), Paul H. Stahl (din 1999). Din comitetul de redacție au făcut parte, de-a lungul anilor
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
important avocat, reușește să neutralizeze roiul de viespi și „coleoptere” ce se agită cu intenții otrăvite în jurul ei și al maestrului, să își impună voința dreaptă, conducând totul, inclusiv propria-i soartă, spre un final fericit. Alte piese, jucate și editate - comedia cu cântece Un rege Lear al mahalalei (Teatrul Grădina Blanduziei, în 1911), Păcat cu gândul (1913), Cu perdelele lăsate (Teatrul Național din București, în 1916), Primejdioșii (1926), Taina, tragedie pe un motiv epic din John Galsworthy (jucată la Craiova
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
, publicație apărută la București din 1958, cu o periodicitate variabilă, editata de Asociația Slaviștilor din România. Că redactori responsabili figurează Emil Petrovici (1958-1970), Petru Constantinescu-Iași (1962, 1965), Al. Rosetti (1972), Mihai Novicov (1973-1989), G. Mihăilă (1990-1997), Dorin Gămulescu (din 2000). Din comitetul de redacție au mai făcut parte de-a lungul
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
, revistă apărută la Găești, la început lunar, apoi cu dese numere comasate, din decembrie 1935 până în decembrie 1938. Este editată ca publicație a elevilor Liceului „Dr. C. Angelescu”, sub egida Societății Literare „Vasile Cârlova”, condusă de profesorul de limba română și scriitorul Mihail Ilovici. Articolul-program, Cultură cu orice preț, semnat de Mihail Ilovici, pune apariția S. sub semnul necesității de
SABARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian apărut la București începând din 28 ianuarie 1943. Inițial este tipărit ilegal, cel dintâi număr editat legal datând din 24 august 1944. În 1945 redactor responsabil este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
literatură abia atunci când sunt produsul unui scriitor; în cazul generalului R., lipsit de harul de povestitor al tatălui său și, deopotrivă, de orice intenție estetică, pare că e vorba, exclusiv, de istorie. Dar atât Mărturisiri, cât și Pagini de jurnal, editat postum, în 1993, poartă amprenta exigenței adevărului și a sincerității, așezând în lumină marca autenticității și a emoției spontane. Primele două volume din Mărturisiri sunt redactate în maniera memoriilor și nu sunt scrise „dintr-o suflare”, căci în jurnal se
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Katherine Mansfield, Virginia Woolf, George Sand, Colette, surorile Brontë. În cronici S. le susține pe Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir și, fidelă principiilor feministe, vorbește cu implicare despre greutățile și prejudecățile pe care le au de surmontat scriitoarele. Memorialistica, editată postum, în 1980, cuprinde portrete ale scriitorilor de la „Viața românească” și mai ales ale fruntașilor mișcării socialiste. Atmosfera entuziast-revoluționară de la începutul secolului al XX-lea din mediile socialiste și radical burgheze este prinsă aici cu acuitate. SCRIERI: Impresii literare, București
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
decât sensul lor propriu, funcția lor denotativă. De vreme ce Niciodată destul (1947) este un poem tipărit, în stil suprarealist, ca foaie volantă, Inventatorul iubirii... este ultima carte publicată în limba română și, simetric, ultimul text transpus de poet în limba franceză, editat abia în 1994, la Paris. Într-o perfectă continuitate, L. își mută obsesiile pe teritoriul limbii franceze, ca semn al deplinei aderențe la suprarealism, dar, poate, și pentru alt motiv: dorința de a pune la încercare „rezistența” scrisului său la
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
umane. S-ar putea observa și o axă a unei filosofii morale și practice, constituită, în principal, din Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice) (1916), Supremația credinței pure în viața sufletească și socială (1939), Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală (editată postum, în 1984), cu intenția de a îndruma omul pe o cale de creație și solidaritate și de a-i combate pe cei care încercau să surpe credința în umanitate, spirit, valori eterne. După un deceniu de tăcere impusă în
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
frumosului, voința creatoare și posibilitatea de a exprima același lucru prin forme diferite. Critica a observat că scrierea lui S. este comparabilă doar cu eseul Pseudo-cynegeticos al lui A.I. Odobescu. Pornind de la concluziile unor cercetători și gânditori germani, în paginile, editate postum, din Contemplație și creație estetică (1997), S. încearcă să dea o fundamentare științifică teoriei sale. Ipostază evoluată a tendinței generale a ființei de a detecta elementele purtătoare de semnificație și valoare, contemplația estetică începe cu perceperea entităților simetrice, ritmate
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
a prozei. Două romane scrise în anii ’80, Adio, Europa! și Lupul și Catedrala, vor apărea postum: primul, în două volume, în 1992-1993, celălalt în 1995. La fel, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, „exerciții de luciditate” inițiate în 1983, dar editate abia în 1991-1993. A semnat uneori și N.Paloș sau Stentor. S. are parte de o extraordinară carieră postumă. Corespondența și publicistica îi sunt strânse în mai multe volume, cel mai important fiind Traversarea Cortinei (1994). În 1995 revista „Caiete
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Mircea Ivănescu, other poems, other lines (1983), la care a asigurat selecția, traducerea și prefață, fusese propusă pentru Premiul Uniunii Scriitorilor. După stabilirea în Statele Unite face parte, încă de la înființare, în 1997, din colegiul redacțional al revistei „Origini - Romanian Roots”, editata de poetul Gabriel Stănescu. Aici îi apar eseuri, recenzii și, sub pseudonimul Crazy Horse, susține rubrică „Prima verba”, cu îndrumări pentru tinerii poeți români. În paginile publicației inițiază și rubrică „Texte paralele”, unde, în formula bilingva, sunt promovate versuri de
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
siriacă în 669, de către preotul Atanasie din Nisibi, și s-a păstrat pînă azi. Pe baza altor manuscrise siriece de proveniență monofizită s-au putut publica încă 118 scrisori sau fragmente de corespondență, iar alte cîteva au fost găsite și editate recent. Firește, trebuie adăugate cele deja menționate, adresate lui Sergiu și lui Iulian din Halicarnassus. Unele scrisori s-au păstrat, tot în siriacă, în Istoria bisericească atribuită de obicei lui Zaharia Retorul (în realitate, acesta nu e decît unul din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Sever, pierdute în redactarea originală (și în unele cazuri pierdute definitiv), chiar dacă unele citate, mai ales cele din Contra gramaticului nelegiuit, nu au corespondent în versiunea siriacă cunoscută de noi, ceea ce dă naștere unei probleme, încă nerezolvată. Bibliografie. Text editat și introducere în Diversorum postchalcedoniensium auctorum collectanea. I: Pamphili Theologi opus, ed. J.H. Declerck; Eustathii Monachi opus, ed. P. Allen (CChr.SG 19), Brepols, Turnhout, 1989, pp. 391-474. 25. Leonțiu din Bizanț Un grup de tratate cristologice s-a păstrat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care ea îl propune este „dialogul generalizat”, pe picior de perfectă egalitate și într-un respect reciproc deplin între eu și tu, noi și voi. Unele idei ale ultimelor eseuri se află in nuce în prima carte a lui Ș., editată și în traducere românească în 1995. Un subcapitol se intitulează chiar A fi, a face, a avea. Fragment dintr-o antropologie metafizică. Se menționează că studiul Despre dialogul interior s-ar integra într-o lucrare amplă, existentă în manuscris, Unité
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
întrevadă „un critic al poeților generației” (Mioara Apolzan), cu bune lecturi din lirica modernă română și străină, în al cărui examen fervoarea alternează, le cas échéant, cu negația neechivocă, într-un limbaj sobru și totdeauna urban. Studiul despre G. Bacovia, editat, de asemenea, postum (2002), indică familiarizarea cu poetica și momentul simbolist, cu temele specific bacoviene (provincia, periferia, cromatica particulară etc.), întregind chipul unei mari promisiuni. SCRIERI: Trecere prin alba poartă, București, 1938; Paradisul peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Afrodițian Persul (1942), Istoria Țării Rumânești... a stolnicului Constantin Cantacuzino (publicată în 1944 „de pe un manuscript”, împreună cu N. Cartojan), Cronica lui Baltazar Walter despre Mihai Viteazul, în raport cu cronicile interne contemporane (în „Studii și materiale de istorie medie”, 1959), precum și textele editate exemplar în anii când era cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”: Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc) (1960, în colaborare cu Constant Grecescu), Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), carte apărută în 1967, ce va impune un „gen
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
1971; vezi I. Rizescu, Un text puțin cunoscut de drept vechi românesc, în Omagiu Al. Rosetti, București, Editura Academiei R. P. R., 1965. 201. Ediție de Al. Rosetti, în Mélanges de lingvistique et de philolegie, Copenhaga-București, 1947, p. 553. 202. Editat de Gh Ghibănescu, în „Teodor Codrescu”, I, 1915, nr. 3, p. 43-44. 203. Vezi Nomocanonul lui Manuil Malaxos, text grecesc stabilit și traducere românească de Vasile Grecu și Gheorghe Cronț în ediția modernă a îndreptării legii. 1652, București, Editura Academiei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
localizări și traduceri. Puse sub semnul valorii educative, aceste lucrări dramatice, majoritatea de inspirație locală, au circulat mult în Transilvania. Colecția se deschidea cu Soare cu ploaie, comedie de Iosif Vulcan, care își publică aici numeroase piese. În rândul scrierilor editate erau multe comedii de Theochar Alexi, piese de Maria Baiulescu, Zaharia Bârsan ș.a. În 1904 este deschis un concurs pentru lucrări dramatice, întrerupt în 1908, reluat în 1913, când premiile vor fi acordate însă din fondurile unor donații. Din prima
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Dicționar onomastic, Bibliografia generală, Jumătate plus unu, Breviarul (Historia calamitatum) (1980) și Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983), dar ansamblul e totuși o tetralogie, deoarece Jumătate plus unu nu e o carte autonomă, ci partea a doua, editată ulterior și separat, a Dicționarului onomastic. O clasificare ținând seama de caracteristicile fiecărei cărți în parte ar putea, în pofida estompării deosebirilor dintre genuri, să grupeze scrierile în „repertorii” sau „liste” - în această categorie ar intra primele două sau chiar primele
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]