KorAP: Find »[drukola/base=ejecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...37 >

911 matches

Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408

alterează relaxarea și umplerea VS [Braunwald, 1997]. Cu timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică); (4) scăderea relativă a densității capilarelor miocardice și (5) scăderea duratei diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție a VS. Miocardul subendocardic, unde rezistența la flux este mai ridicată și necesitățile metabolice mai mari, este mai susceptibil la ischemie decât miocardul subepicardic. Acumularea de colagen și de matrice extracelulară în miocard afectează complianța și umplerea VS. în fine

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
pot surveni la efort, ca o consecință a vasodilatației, sau în repaus, provocate, de exemplu, de o fibrilație atrială (aritmie indusă frecvent de hemodializă). Insuficiența cardiacă este, de obicei, precipitată de supraîncărcarea de volum. Auscultația cordului evidențiază suflul aortic de ejecție caracteristic. ECG poate arăta semne de HVS. Radiografia toracică are valoare limitată; poate releva calcificări ale VA și creșterea indicelui cardiotoracic. Ecocardiografia este cea mai bună metodă de diagnostic și are avantajul de a fi neinvazivă, repetabilă și cu o

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
și mai larg [Hillege et al., 2000], urmărind 1.906 pacienți cu ICC, a arătat că prezența disfuncției renale, definită printr-un clearance creatininic redus, este un predictor mai important al mortalității decât clasa funcțională NYHA sau decât fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu un clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție a ventriculului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu un clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție a ventriculului stâng, determinată ecocardiografic, are o putere predictivă modestă asupra riscului de deces. Aceste date au fost confirmate într-o investigație recentă [Anavekar et al., 2004] la subiecți cu infarct miocardic acut (IMA) și diferite grade de disfuncție cardiacă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
dintre cei cu dilatație a VS, anomaliile ecocardiografice s-au remis. Pacienții cu dilatare progresivă a VS și disfuncție sistolică au prezentat o scădere graduală a tensiunii arteriale. Timpul de dializă pare a se corela pozitiv cu reducerea fracției de ejecție [London și Parfrey, 1997]. Factorii responsabili pentru remodelarea ventriculară sunt incomplet elucidați, dar este cel mai probabil să cuprindă o interrelație cronică între boala cardiovasculară (HTA, boala ischemică coronariană etc.) și factori specifici IRC terminale (mediul uremic, anemia renală). Factori

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
asociate debitului cardiac redus, cu congestie pulmonară și sistemică consecutive. Disfuncția sistolică rezultă cel mai adesea din pierderea miocitelor (de exemplu, prin infarct miocardic), supraîncărcarea cronică de volum sau cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb asociază disfuncție diastolică, cu afectarea umplerii diastolice. în aceste cazuri, presiunea telediastolică a ventriculului stâng este crescută, cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
valori moderate, asupra mortalității cardiovasculare. La pacientul anuric cu insuficiență cardiacă, medicația de elecție este reprezentată de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA). Ghidurile actuale elaborate pentru populația non-renală recomandă IECA la toți pacienții asimptomatici cu o fracție de ejecție mai mică de 35% și la toți indivizii după infarct miocardic dacă frac]ia de ejec]ie este sub 40%. în cazul intoleranței la IECA se vor utiliza antagoniștii receptorului I al angiotensinei II (sartanii), cu un profil mai favorabil

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
structurale ale ventriculului stâng (hipertrofie, dilatație) [Foley et al., 1996]. Silverberg și col. [2000] au demonstrat convingător că prin corecția anemiei renale cu eritropoietină și fier intravenos la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă se obțin ameliorarea netă a fracției de ejecție, reducerea clasei funcționale NYHA și a numărului de zile de spitalizare. Foarte important în acest context este faptul că pacienții studiați de Silverberg prezentau insuficiență cardiacă refractară la terapia standard. De asemenea, un alt rezultat remarcabil al acestui studiu a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466

renină, norepinefrină, peptidul natriuretic atrial) sunt utili, dar folosirea lor este limitată, dificilă, consumatoare de timp și resurse. Totuși o serie de teste simple, cum ar fi natremia, capacitatea de efort, gradul de dilatare al ventriculului stâng (VS), fracția de ejecție (FE) ventriculară stângă evaluată radioizotopic oferă informații prognostice. Hiponatremia, invers proporțională cu nivelul reninei, are valoare predictivă peiorativă. Într-un studiu efectuat pe bolnavi cu IC cronică, clasa NYHA IV (14), media supraviețuirii celor cu Na+ plasmatic < 137 mEq/l

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
întrerupe se pot enumera (3,17,18): statinele; blocantele canalelor de calciu la pacienți care nu asociază dureri anginoase sau HTA; inhibitorii ACE/sartani/blocanții de receptori de renină la pacienții cu afecțiuni renale; betablocantele la pacienții cu fracție de ejecție scăzută și afecțiuni respiratorii obstructive severe; antiagregantele plachetare. De asemenea, în ultimele zile de viață, în unele țări se optează pentru întreruperea alimentării parenterale și orale, care nu face decât să crească starea de disconfort a pacientului (21). În aceste

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deces post-BAC la bolnavii cu fracție de ejecție mică (36). Disfuncția sistolică a ventriculului stâng reprezintă un factor de risc constant pentru deces la bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pacienților cu bloc de ramură stângă preoperator este mai prost decât la cei la care acest tip de bloc apărea în perioada postoperatorie și aceasta deoarece pacienții din prima categorie au de regulă o boală coronariană mai severă, fracție de ejecție mai mică, semne de ischemie și necroză miocardică mai frecvente. Montarea electrozilor epicardici pentru stimulare electrică externă este bine să se facă de rutină pentru tratamentul precoce și eficace al bradiaritmiilor și prevenirea tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
date cuprinzând peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dată într-un studiu inițiat în 1976 (1). Deși nu au existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii operați comparativ cu cei tratați medicamentos, totuși s-a constatat o îmbunătățire a supraviețuirii la distanță printre pacienții operați cu fracție de ejecție mică (2), leziuni tricoronariene (3) și cei cu disfuncție de ventricul stâng asociată modificărilor electrocardiografice (4). În prezent sunt relativ dificil de interpretat aceste rezultate deoarece atât tehnicile chirurgicale, cât și cele de cardiologie intervențională au evoluat spectaculos. O serie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociată (22). By-pass-ul aortocoronarian la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng Rezultatul revascularizării chirurgicale a miocardului privit prin prisma mortalității operatorii este puternic influențat de funcția ventriculului stâng. Riscul de deces crește în prezența disfuncției ventriculare stângi atât fracția de ejecție redusă, cât și semnele clinice de insuficiență cardiacă constituind factori de predicție pentru o mortalitate operatorie ridicată după by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
by-pass-ul aortocoronarian (23). Mortalitatea generală pe un lot de 6630 de pacienți la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost de 2,3%, aceasta variind între 1,9% la pacienții fără disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost de 2,3%, aceasta variind între 1,9% la pacienții fără disfuncție de ventricul stâng (fracție de ejecție > 50%) și 6,7% în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în cazul afectării severe a funcției contractile (fracție de ejecție < 19%) (24). Și alte studii raportează mortalități ridicate (6,6%) la pacienții cu FE < 35% spre deosebire de bolnavii cu funcție ventriculară conservată (FE > 50%) (25). Comparativ cu bolnavii cu fracție de ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută de 1,5 ori în situațiile în care fracția de ejecție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ejecție > 40%, mortalitatea operatorie a fost raportată ca fiind de 3,4 ori mai mare în cazul pacienților cu disfuncție severă de ventricul stâng (FE < 20%), respectiv ca fiind crescută de 1,5 ori în situațiile în care fracția de ejecție variază între 20% și 39% (26). Particularități ale revascularizării chirurgicale a miocardului la femei Studiile efectuate de-a lungul timpului au evidențiat faptul că pentru operația de by-pass aortocoronarian sexul feminin reprezintă un factor de risc independent în ceea ce privește mortalitatea intraspitalicească

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la 10 ani. Absența stenozei proximale pe LAD se asociază cu o reducere relativă a riscului de deces după intervenția chirurgicală de 34% la 5 ani și 10% la 10 ani (12). La pacienții cu boală coronariană și fracție de ejecție normală a ventriculului stâng, revascularizarea chirurgicală nu influențează semnificativ supraviețuirea, spre deosebire de cei cu disfuncție de VS la care beneficiul este cu atât mai mare cu cât funcția este mai alterată (13, 14). Atenția acordată înlăturării simptomelor și îmbunătățirii calității vieții

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]