2,092 matches
-
electoral, candidaților la o funcție sau demnitate publică, dacă aceștia obțin un număr suficient de voturi, potrivit legii electorale. footnote>: este o instituție de drept public, de drept constituțional; are caracter reprezentativ la nivel național; are caracter general; are caracter electiv; este irevocabil; este protejat constituțional. În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Din punct de vedere al naturii sale juridice, mandatul parlamentar este o instituție de drept constituțional. Mandatul parlamentar are caracter reprezentativ (art. 69 din Constituție
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Constituției, calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al guvernului. Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Funcțiile publice de autoritate, la care face trimitere art. 71, alin. 2 pot fi elective sau neelective. Exemple de funcții publice de autoritate: funcția de prefect; funcția de primar sau membru în consiliile locale; funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale; funcția de secretar de stat; funcția de polițist, gardian public ș.a. Există funcții publice care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ar afla în viața filosofică pe care o postulează? Departe de texte, de suluri și hârtii care ar urma să fie citite ca niște documente secundare, întrucât există numai în funcție de pregătirea pentru o existență sublimată, Grădina oferă exemplul unei microcomunități elective care merită singură să fie studiată ca un obiect filosofic. Desigur, tradiția nu îndeamnă la așa ceva și preferă să intergloseze pentru a o suta oară cu privire la cvadruplul remediu, clasificarea dorințelor sau natura plăcerilor la Epicur, găsind prea banală chestiunea existenței
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
începutul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în secesiunea efectuată undeva la adăpost, în această microsocietate electivă. Lumea trosnește din încheieturi? Civilizația se prăbușește? Războaiele, foametea, abuzurile și corupția minează cotidianul? Politica și politicienii ne dezamăgesc? Bunurile materiale înstrăinează, înșală și jalonează drumuri fără ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu mai bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci o viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și bucură-te în altă parte... XIItc "XII" PHILODEM DIN GADARA și comunitatea hedonistătc
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
244-249; Roma 223-224, 312 Grădina - ce se știe despre Î 227; ce nu este Î 218; achiziționarea ei 176; anti-Republica lui Platon 212-213, 299; și femeile 179; Hermarh 37, 226; loc al contractului 215-216, 309-310; mecenați 222, 227, 233-234; microcomunitate electivă 210-214, 224, 244, 300; ca personaj conceptual 210-211; răspândire 224, 227; universală 299 Piso - și Cicero 245; consul 222; mecenat 227, 232-233; și Philodem 222-223, 233, 241-242, 248 Tetrapharmakon (cvadruplul remediu) 182-183, 194-195, 197, 210, 216, 236 Vila Papirusurilor (vila
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se asocia voluntar sau electiv, oamenii se găsesc asociați „fără voia și fără știrea lor” în „comunități de naștere”, capabile să le asigure existența și deci supraviețuirea (Herseni, 1982). Omul se dezvoltă astfel în sânul unor forme de viață socială (familie, sat, comunitate urbană) de la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
baza unei incredibile osârdii cărturărești, dar și a experiențelor directe (zece călătorii în India), să aducă temeinice argumente în favoarea obârșiilor comune ale celor două mari civilizații, iudeo-creștină și indiană, pledând pentru recuperarea sinonimiei pierdute între Cuvânt și Viață, între Spiritul electiv al omului și interioritatea elocventă a Tăcerii semnificante. Performanța discursulul lui Morretta atinge desăvârșirea prin forța de a converti cele mai aride concepte specifice unei vaste materii de specialitate într-o cuceritoare expunere, adesea polemică și patetică, dovadă că fiecare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, în 24 ianuarie 1859, a fost ales domn
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că această carte nu se substituie cursurilor de oligofrenologie, tiflologie, surdologie, logopedie etc. Ea nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de șah, deschidere atac surpriză, într-o partidă a cărei miză este chiar viața jucătorului sau viețile unor semeni. Întru salvarea cărora va juca protagonistul cărții, maestrul de șah Rubinstein Tabori, internat în lagărul nazist de la Bergen-Belsen, cu adversarul său "electiv", pe viață și pe moarte, ofițerul SS căpetenie a stabilimentului, alias Dieter Frisch. Cartea începe în cel mai autentic stil polițist: moartea prosperului om de afaceri münchenez Frisch în labirintica grădină a vilei sale din preajma Vienei. Avem cadavrul bătrânului domn
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
reînsuflețească și să ateste o biografie senzațională din realitatea unei Europe la zenit, marcată încă de extraordinara pasiune artistică, științifică și umană a Renașterii. Așadar, tânărul gravor Meaume se afla în 1638 la Bruges, îndrăgostit peste poate de fiica judecătorului electiv. Apelează la felurite expediente pentru a o întâlni pe blonda flamandă de 18 ani, deși știa că e logodită. Fapt e că iubirea celor doi se va împlini, fie și în chip clandestin, dar cu atât mai pasional. Dar vai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de a lua drept realitate propriile vise și închipuiri. Soprosina, patroană a bordelului, este o pledantă a acestui stabiliment cu funcții multiple: terapie afectivă, erotică, dar și una eudemonică, umanitară, în spiritul Fabricii de Fericire a realiștilor. Experta în afinități elective, are o amplă doctrină managerială a iubirii, reperabilă în utopia socializantă și în prozelitismul limbajului electoral de sectă. Descinderea în bordel îi oferă comisarului reversul medaliei, o realitate ce ține de coșmar, sclavie umană, dopaj, mizerie sordidă, blestem. Ce anticipa
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
țărani. Deși nu răspundea dorinței de unire deplină, ea nu împiedica realizarea acesteia de către poporul nostru, prin propriile sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sale forțe. Puterile, trebuiau puse în fața faptului împlinit. În aceste condiții, viața politică din Principate, s-a concentrat, în jurul alegerilor pentru Adunările Elective. Adunarea din Moldova l-a ales drept candidat unic pe Al. I. Cuza, 5 ianuarie 1859. Adunarea Electivă munteană, era dominată de forțele conservatoare. În aceste împrejurări, liberalii au făcut apel la presiunea maselor, pentru a contracara această majoritate. Cele două tabere, au acceptat candidatura lui Al. I. Cuza care, în 24 ianuarie 1859, a fost ales domn
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
o bază juridică prin care să fi fost consacrate procedurile (convocare, reprezentare, desfășurare, adoptarea și executarea hotărârilor) și atribuțiile, care au cunoscut o diversificare continuă (de la obiectul originar și comun tuturor cel judecătoresc la votarea subsidiilor, apoi la cele legislative, elective, militare, etc.). Într-o diversitate și o tipologie care permit clasificări pe mai multe criterii, instituția s-a consolidat treptat, conturând imaginea în care s-au derulat raporturile Adunărilor de stări cu monarhia în țările europene în care a funcționat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Haute Cour), o adunare a tuturor vasalilor și valvasalilor, înființată de Godefroy de Bouillon, care exercita un control permanent asupra actelor regelui, având putere de decizie în cazul succesiunii la tron, fapt deosebit de important pentru un stat cu o monarhie electivă, cum era cea de la Ierusalim 36. Era un nou tip de regalitate, care respingea în același timp concepția mai veche occidentală a monarhiei fără control. Așadar, în regatul Ierusalimului a existat o îngrădire a puterii suverane, dar la o fărâmițare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Richard "Inimă de Leu", se vor difuza în Aragon și Castilia și, după reîntoacerea lui Andrei al II-lea din cea de-a V-a Cruciadă, în Ungaria 38. După dispariția regatului Ierusalimului, regalitatea siriană devenea una de tip electiv, cu autoritate limitată, supusă permanent controlului ordinelor și baronilor, preîntâmpinând "chiar și Anglia Magnei Charta în dezvoltarea parlamentarismului feudal"39. Regatele și senioriile din Orientul latin fiind considerate ca "expresia cea mai completă și cea mai pură a dreptului feudal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ideea "republicanismului democratic" și în opera sa capitală (Defensor pacis) exprima ideea continuându-l pe Aristotel că puterea, suveranitatea rezidă în popor 49, că puterea executivă rămâne subordonată puterii legiuitoare (care este poporul) și trebuie încredințată unui singur om (principele electiv) sau mai multor oameni (reprezentând puterea executivă), de către cetățeni. În această concepție, legislator nu poate fi decât poporul (într-un anune fel, Salus populi suprema lex), adică totalitatea cetățenilor sau a majorității lor, exprimându-și alegerea sau voința în cadrul unei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stările se situau oarecum lângă monarh și tratând cu el de pe poziții aproape egale. Monarhul era obligat de împrejurări să admită concesii, de nevoi dictate la început de necesitatea împărțirii justiției, apoi de ridicarea impozitelor extraordinare și chiar de actul electiv (Modus eligendi regis). Aspectul constituțional oferă de acum suportul juridic al îngrădirii puterii suveranului și al menținerii echilibrului celor două forțe de drept public. Fr. Tezner a formulat, pentru statele germane, teoria "precarității" poziției stărilor 97: monarhul este cel care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
voturi, altfel spus se instituie pluralismul. În fiecare caz are loc o nivelare juridică și politică asupra unui, a două sau ai multe planuri sociale. Hotărârile ce constituie precedente pentru aplicarea principiului majorității s-au adoptat în relație cu actul electiv. Trebuie remarcat, totodată, că în momentele critice, când problema era de a manifesta o voință colectivă, deciziile cele mai importante ale Adunărilor și stărilor se aflau sub pecetea acestui caracter de divizibilitate și, dacă au putut fi mereu evitate consecințe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost sancționat Privilegiul de la Kosice (1374): baza juridică a privilegiilor stărilor și îngrădirea puterii regale. Uniunea de la Krewe (1385) și apoi Tratatele de la Vilnius (1401) și Horodlo (1413) au realizat unirea completă a Poloniei și Lituaniei. Tronul Poloniei era electiv, iar al Lituaniei rămânea ereditar. Era prevăzută și constituirea unei Diete comune. Principiul electivității într-o Dietă comună a fost stabilit doar după Dieta de la Lublin și proclamarea Uniunii polono-lituaniene (1569). Funcția cea mai importantă a Seimului polonez rămânea alegerea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]