1,904 matches
-
Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul gol. Alteori momentul este suav, e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri elegiace dragostea ca sentiment ideal. Este adresată Corinei, femeie iubită pe care o exaltă în versuri înălțătoare. Aceste elegii i-au făcut pe contemporani să-l numească „tenerorum lusor amorum”, adică cântăreț al iubirilor gingașe. „Heroides” este o colecție de scrisori care povestesc romanul unor celebre pasiuni erotice: Hero către Leandru, Penelopa către Ulise etc. „Metamorfozele” reprezintă opera de
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
câștigurile pe care le datora profesorilor săi, frecventării saloanelor și satisfacțiile vieții romane, se regăsesc în „Metamorfoze”. Expresia e căutată, pitorescul și plastica sunt foarte apăsate, adesea gradate în chip fericit, mergând până la un realism brutal”( J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste lucruri cu aripi de ceară, ca doi zei morți printre ruinele unui apus târât prin Insulele Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 elegia toamnei a căzut în toamnă amurgul plin de somn, în mine întârzie o liniște suspectă, cuvintele îmi vin ca foile-ntr-o carte și din oglinda goală răsar culori de orgă; se scaldă-n bruma dealurilor zarea și eu măsor
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se mute în capitală, la redacția ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea că trebuie curmată și legătura cu Veronica. Ea era soția unui om onorabil pe care
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
unei cărți la gura sobei a fost înlocuită prin vizionarea emisiunilor aparent variate TV, dar în fotoliu Problema cititului interesează unii intelectuali. Astfel, în 2013, Ian Sanson a publicat o carte interesantă, tradusă și în limba română intitulată Hârtia, o elegie ! Astfel, aflăm prin prisma ipocrită a Bio-Ecologiei că pentru confecționarea unei singure cărți se sacrifică, aproximativ, un copac întreg. Ori s-a constatat că la fiecare 30 secunde, în lume se publică câte o carte, iar jumătate din copacii sacrificați
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
Mai curată decât luna, Când, de fapt, mă amăgeai, Cum de nu te-a durut, oare, Când călcai nepăsătoare Viața-mi pusă la picioare?!... Oare, ce inimă aveai?!...” Greu mi-am stâmpărat urgia, După ce-a trecut magia... Compunându-mi elegia, Azi scriu despre noi: „ a fost”... Lacrimile mi-s uscate, Zâmbetele noastre, toate, Îmi par stări pietrificate Iar iubirea-i... fără rost. Referință Bibliografică: CLIPA FĂRĂ ROST / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie
CLIPA FĂRĂ ROST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383001_a_384330]
-
publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina îngerească Și s-o ascunzi mereu în nemuriri. Căci inima
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Publius Ovidius Naso, exilat în propriul turn-cuib, își va fi șoptit, doar pentru sine (n-avem a ști vreodată, dar mă-nclin - a crede): „Ipse mihi - quid enim faciam? - scriboque legoque...”/ „Scriu și-mi citesc mie însumi...” (Tristele, Cartea IV, Elegia I), despre propriile propriile împliniri - și - multele neîmpliniri, pe care le-a înecat în vers... sau în cupa lui Bachus...Sau (de ce nu?!), precum înaintașul său...„Saepe etiam lacrimae me sunt scribente profusae, / Umidaque est fletu littera facta meo...” (Deseori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
al iubirii, palimpsest de-o clipă; Desiderio verso Iddio - Te joci cu focul, Doamnă, și mă doare; Digiuno - Aud o ușă-n noapte cum se-nchide...; Dighita - Mă întărâtă-ntruna Necuratul; Dispregio del Mondo - Mereu iubit-am, ah, peste măsură; Elegia - Pascalia! Învie robul sorții; Elettione - Trecu Prier! Lumina greu se stinge! . După traversarea lunii lui Prier - a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos -, Theodor Răpan se pregătește a se smulge din vârsta sa de lut, de humă trecătoare, mult iubitoare doar de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
mai intim, dar în ce scop? Un rosariu realizat din cutii de băuturi carbogazoase. Există Biserică Coca-Cola? Aici e vorba de puterea noastră de a investi lucrurile cu dumnezeii noștri. Una din poeziile lui Nichita care-mi place mult e Elegia a doua: „O, nu te tăia la mână sau la picior,/ din greșeală sau dinadins./ De îndată vor pune în rană un zeu,/ că peste tot, ca pretutindeni,/ vor așeza acolo un zeu.” Asta facem noi, oamenii: îndumnezeim tot ce
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
APĂRARE,Președinte al Comisiei de Control (1993-2001) - RADIOCLUBUL București, radioamator, membru,din1981,indicativ: YO3-2154 /B -R.S.-La ce proiecte literare lucrați în prezent, ce proiecte în perspectivă pregătiți? M.D. - Sunt pe punctul de a găta pentru tipar Cartea de elegii *Maria lacrimilor mute*, volum închinat nefericitei mele soții, cu care am împărțit 40 de ani de viață, și care m-a părăsit prematur, în chipul cel mai neașteptat și aflată foarte departe de mine, plecând, definitiv, dincolo de lumea aceasta.Cartea
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
ca necesară. De la cântecul lumesc, care înmuia inimile bunicilor pe vremea lui Ion Ghica, la o poezie de experiență și transfigurare, nu se poate sări într-un singur veac. Să ne înfundăm, fără regrete, în acest tabiet al romanței și elegiei. Pace Poeziei leneșe! Poeților implicați, complimente. Cu Craii de Curtea-Veche în sul și Cetatea de Argint transcrisă, e nimerit să mă eschivez la timp în celălalt univers de curății și semne. Viața literară, 10 martie 1928 LEGENDA ȘI SOMNUL ÎN
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pahar, Fi’nd ziua când femeia, să nu m-audă-a mea(!) La fel îi amintește, că are-o zi și ea, Căci el confuz, firește, cum e de obicei, Ar crede, cum se vede, că toate-s ale ei! Nicolae NICOARĂ-HORIA ELEGIE DE PRIMĂVARĂ 1 Martie 2011, Arad E Martie de-acum, ce-ți pasă! La tine-i cald și-i vreme bună, Nicio tristețe nu te-apasă, Nicio risipă nu te-adună. Ești precum Marea Galileii De chipul lui Iisus flămândă
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de diamant
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de diamant» (cu prefața « Forma cuvintelor», de
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
razele lunii ce-nlănțuie arborii "cu hamuri de-agint", un peisaj static, încremenit, ce va prinde viață odată cu venirea primăverii (probabil, revenirea iubitei), când mugurii prunului vor da în floare. Elemente de pastel se resimt și în versurile lui Carașca Tănase (Elegie de iarnă) în care prinde contur descrierea fragmentată a Tomisului, un peisaj marin în culori de alb, gri-albastru. În toate aceste tablouri sinestezia e la ea acasă. Dacă la Ioachim Boris, Mircea Marcel Petcu sau Alexa Gavril Bâle cromatica e
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 923 din 11 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cât mai am stropi de vigoare, Picături de tinerețe Și o gură de licoare Inima să îmi dezghețe, Nu voi înceta o clipă Să-ți cânt elegii cu lira Viselor ce se-nfiripă Și să bei din elixir a Cărnii-mi ultimă dulceață Noaptea când delirul arde În combustii de o viață Și când muza mea de bard e O fecioară desfrânată, Lacomă poftind să beie Cu
MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ELEGIE DE VARĂ Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 915 din 03 iulie 2013 Toate Articolele Autorului O, cum îmi cântai fără să cânți în dimineți cu rouă sau în cele fără de rouă, cum te- așteptam pe la ferești sau m-
ELEGIE DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363898_a_365227]
-
am căutat o viață! Aș mai sta și n-aș mai sta, o clipă să-ți ostoiesc regretul că nu mă poți avea de-aceea m-am gândit să mă ascund în vară să fiu amanta vântului turbat! Referință Bibliografică: Elegie de vară / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ELEGIE DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363898_a_365227]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ELEGIE PENTRU AMÂNDOI Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 919 din 07 iulie 2013 Toate Articolele Autorului În viața noastră, efemeră, ne-am întâlnit femeie și bărbat dar am plecat pe drumuri separate, fără să ne luăm „adio”... Poate, cândva
ELEGIE PENTRU AMÂNDOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363920_a_365249]
-
până-ntr-o zi când vei fi o simplă buturugă iar eu o văduvă pe veci nemângâiată. Și totuși în trecerea aceasta efemeră; eu luminiș, tu copac, ne va lega ceva: pe fiecare inel voi scrijeli povestea noastră. Referință Bibliografică: Elegie pentru amândoi / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 919, Anul III, 07 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ELEGIE PENTRU AMÂNDOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363920_a_365249]
-
destul de echilibrată, împletind referința cultural-geografică cu amânuntul biografic, după o logică cel puțin bizară, de realism autentic. Darian Marcoci are, indiscutabil, pregnanța imaginii, a metaforei, însă pierde ușor controlul analogiei, al asociației lirice. Amestecul de patetism și ironie fină, de elegie și sarcasm, de descripție și enumerare prozaică, de simboluri prețioase și detalii anodine denotă, în ciuda percepției proaspete, multă ușurință a versificării, în care descoperim un soi de naivitate: “ Au mărunțit zarzării neaua/ Și-au readus-o în coronae?/ Ori s-
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
al Valahimii noatre - atât de furibund contestată, azi, de către Bandiții Lumii -: La început fost-au șaga, sîgetul, siginii, apoi Sarmisegetusa...»; I, DL-38, p. 17), Iulian Chivu, Pasiune și rigori ale cercetării la Constantin Catrina (DL-38, p. 30 sq.), Theodor Codreanu, Elegii paradoxiste (DL-41, pp. 46 - 48), Ion Coja, Wilhelm Filderman și Alexandru Safran, cei mai importanți evrei din România despre „holocaustul“ din Transnistria (DL-41, pp. 49 - 51), Ion Anton Datcu, Trecutul amânat - Războiul împotriva țărănimii, 1907, până în prezent (DL-38, pp. 35
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]