994 matches
-
Critica socială”, „Munca”, „Evenimentul”, „Evenimentul literar”. Ia parte la traducerea din germană a Manifestului Partidului Comunist, iar unul dintre studiile lui sociologice - reprodus în revista marxistă „L’Ère nouvelle”, scoasă la Paris de socialiștii români - se bucură de o apreciere elogioasă din partea lui Engels. I.-R. se dovedește un temperament impulsiv, un spirit acut și bătăios, foarte la largul său în polemica de idei, rigidă totuși uneori, marcată de confuzii și cu spectaculoase excese. Încercând să aplice ideile materialismului istoric (pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
1927, editor și redactor profesor Filaret Doboș, director administrativ, avocat Vasile Ungureanu. Apare lunar, redacția și administrația Cernăuți, str. Mircea Vodă 10, etajul III, realizată la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”, strada I. Flondor nr.33. Este elogios prezentată în ziarul „Glasul Bucovinei” din 18 martie 1927. „Am numit-o Progresul pentru că voim să popularizăm în masele poporului nostru ideile sănătoase, dătătoare de viață mai bună, câștigată prin muncă luminată” - spune redacția în Cuvântul de început, explicânduse: „Ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
narativă a manualelor din anii '80. Subcapitolul "Moldova în perioada domniei lui Ștefan cel Mare" era alcătuit din două lecții consistente, ale căror subtitluri reluau întocmai organizarea lecțiilor de clasa a VIII-a105. De la primele rânduri, tonul era excesiv de moralizator și elogios. Depozitar prin excelență al valorilor poporului român, Ștefan era înfățișat ca un model etic compatibil cu discursul "Epocii de Aur". Se vorbea despre "integritatea teritorială și neatârnarea" țării sale, "obiect de dispută dintre Marile Puteri", deși ea dorea să devină
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de istorie universală". Manualul de clasa a VI-a din 1989 elaborat în 1970, reeditat integral și în 1990 îl amintea în capitolul despre "formarea statelor feudale românești", printr-un succint paragraf dedicat luptelor din 1475-1476, dublat de o notă elogioasă sub portret. Ambele notații insistau asupra dimensiunii europene a domniei sale152. Întâlnim astfel de mențiuni și în câteva dintre manualele alternative de clasa a VI-a, apărute în 1998-1999153. De această dată, informația era pusă sub un titlu mai puțin
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualul nu uita să amintească apoi una dintre cele mai neplăcute caracteristici ale regimului și anume existența unei elite corupte și privilegiate, care se bucura în exclusivitate de o viață luxoasă și abuza de prerogativele sale36. Tonul devenea din nou elogios atunci când se ajungea la domeniul "realizărilor culturale", enumerate după vechiul model socialist ("educație", "cultură", "știință") și judecate, din nou, doar în termeni instituționali și cantitativi. În privința educației, autorul privea favorabil școlarizarea de masă, alfabetizarea cvasi-completă și numărul mare de școli
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în momentul publicării. Situația este similară cu aceea înregistrată în unele manualele de istorie a României, de după 1999-2000. În acei ani s-au introdus lecții care aduceau istoria recentă la zi, așa cum se obișnuia înainte de 1989, relatând pe același ton elogios ca altă dată, cele mai proaspete victorii politice ale partidelor aflate la putere. Astfel de lecții dispăruseră din "manualele de tranziție" ale anilor '90, care se încheiau cu descrierea celor petrecute în decembrie 1989 (vezi Octavian Cristescu, Vasile Păsăilă, Bogdan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apele de la văcărești La 1 ianuarie [stil vechi] vine vestea morții lui Napoleon al III-lea, fostul împărat al francezilor. Napoleon a murit în ziua de 9 ianuarie stil nou, în castelul Chiselhurst din Anglia. Ziarele din București consacră articole elogioase și recunoscătoare acelui care a ajutat mult România și i-a fost întotdeauna protector în vremile cele mai grele. În luna ianuarie se constituie un comitet care să strângă fondurile și să lucreze pentru ridicarea unui monument marelui literat I.I.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
porțile Belgradului, sârbii au suferit o grea înfrângere, iar voluntarii ruși, cari s-au bătut cu mult curagiu, au căzut în proporție de 80 la sută.121 322 bucureștii de altădată alte țări europene. Din păcate astăzi (2014) asemenea aprecieri elogioase la adresa României nu mai pot fi întâlnite în presa europeană. 120. Într-o ședință a Consiliului de Miniștri de la 6/18 decembrie 1876, în care se discuta atitudinea țării noastre în „chestiunea orientală“, G. Vernescu și Gh. Chițu se pro
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra calităților militare ale armatei române s-a modificat fundamental după strălucitele fapte de arme ale ostașilor noștri în luptele de la Plevna. Astfel, într-un raport, cunoscutul general rus Ed. Totleben se pronunța elogios la adresa armatei române: „a cărei comportare, indiferent de grad, de la general și până la soldat, a fost mai presus de orice laudă“ (Ciachir, Independența, p. 217). anul 1877 373 În București, emoțiunea este culminantă. Cele dintâi știri asupra bătăliei de la 30
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o gastrita ce l-a împiedicat să reacționeze o perioadă ceva mai îndelungată. Epistola diplomatului rememora întâlnirile sale cu Florian Becescu, inițiativele acestuia, dar și alte câteva detalii din viața poetului, aducând în discuție cu apreciere activitatea să literară, reacțiile "elogioase" ale unor mari personalități ale vremii (Ț. Maiorescu, B.P. Hașdeu, V.A. Urechia, A.D. Xenopol, I. Bogdan, G. Ionescu- Gion, M. Dragomirescu etc.), premiul obținut în 1903. Eugen Mavrodi mai aprecia versurile lui Becescu, întrucat erau scrise într-o frumoasă
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
integrat În societatea bucureșteană și s-a aflat În relații excelente cu românii. Pentru aceasta pledează mai multe elemente, În afara polemicii sale cu Ürmösy. Gazeta de Transilvania, 1844, p. 336, publică un „Atestat”, prin care patruzeci de boieri munteni Înfățișează elogios activitatea sa bisericească dusă timp de treizeci de ani, tocmai În intenția de a-l disculpa, În Transilvania, de atacuri În genul celui al lui Ürmösy. Cantor de Avis și Comers, 1840, pp. 254-255, Îi publicase o cuvântare adresată domnitorului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Democratice, de Dan Pavel și Iulia Huiu. Cartea este foarte serioasă, nu vreau să-i fac recenzia În această discuție. Emil Constantinescu a participat la lansarea ei și, după ce au luat cuvântul alții, care au prezentat-o În termeni foarte elogioși, a spus: „Spre deosebire de dumneavoastră, domnilor și doamnelor, care probabil n-ați citit această carte, eu sunt printre foarte puținii care au citit-o cu creionul În mână și pot să vă spun că ea reprezintă un scandal”. A urmat un
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acesta face elogiul burgheziei, spunând că e decrepită ca grup social și ca formă de producție - respectiv capitalismul -, făcându-i Însă astfel un elogiu extraordinar. Cineva a spus despre Manifestul Partidului Comunist că nu s-a scris un necrolog mai elogios unei clase sociale decât ce scrie Marx despre burghezie. La ora actuală, cine vrea să se informeze despre marxism merge mai degrabă către surse secundare. Surse primare sunt cam puține, deși marxismul e la fel de legitim ca oricare altă doctrină politică
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
arhitectură, a colaborat la planurile țarului de construire a orașului Sankt Petersburg. A avut parte în timpul vieții de bucuria de a i se recunoaște meritele de erudit. După distincția venită de la Academia din Berlin, a mai putut citi o caracterizare elogioasă făcută de Moreau de Brassey (fost ofițer în armata rusă la momentul Stănilești) în cartea sa de memorii, apărută la Amsterdam, în 1716. În 1719, i se închină două ode în limba latină, în stilul cel mai pur al umanismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
departe, în jurul anului 1460 când apar "Chinurile Sfântului Erasmus", și mai departe, la tapiseria Bayeux, care înfățișează cucerirea normandă a Angliei de la 1066 etc. Despre creatorii de bandă desenată au mai existat voci respectate care s-au exprimat în termeni elogioși. De exemplu, Steinbeck îl considera pe Al Capp, creatorul lui Li'l Abner, un mare artist, cel mai bun autor satiric după Laurence Sterne, a cărui lectură este indispensabilă pentru înțelegerea culturii americane, fiindcă este o formă unică de artă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
întoarcem în istorie la tradiția retorică și stilistică. În secolul al XVIII-lea, sub influența poeților englezi Thompson, Gray și Wordsworth, se dezvoltă o poezie descriptivă la care maestrul de retorică scoțian Hughes Blair face aluzie în termeni nu prea elogioși. "Prin poezia descriptivă nu vreau nicidecum să desemnez o specie sau o formă anume de compoziție, pentru că nu există niciuna, oricât de întinsă ar fi ea, pur descriptivă, adică în care poetul să fi vrut numai să descrie, fără ca vreo
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oarecum vagă, ci este dezvoltată o întreagă istorie a religiei, este afirmată o întreagă morală, este organizată o întreagă filozofie, dominată de dogma Providenței”. Ne aflăm în fața „unei veritabile Summa a primilor ani ai secolului al IV‑lea”. Oricât de elogioasă ar fi, această opinie a cunoscutului istoric al creștinismului ascunde și o anumită reticență. Iar acesta nu este un fapt izolat. Exegeții lui Lactanțiu, în majoritate, ezită să se angajeze până la capăt pe calea elogiilor. Autorul Instituțiilor este apreciat „pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fac Hipolit sau Commodian. . K. Kohler, „Dan”, în The Jewish Encyclopaedia, New York, 1901‑1906. . Écrits intertestamentaires, pp. 883‑892. . Ibidem, pp. 892‑899. . Ibidem, pp. 1561‑1605. . Hill, art. cit., pp. 112‑113. . La rândul său, Philon dă o interpretare elogioasă figurii lui Dan, deoarece, pentru el, șarpele are mai curând o conotație pozitivă: el nu este amăgitorul Evei, ci „stăpânirea de sine” a lui Moise (Num. 21,9) din pricina căruia „se prăvălește” călărețul, adică „patima”: Agr. 94‑110; Leg. II
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935). După apariția unui comentariu elogios despre fascismul italian, însoțit de fotografia lui Mussolini, Istrati îi declară lui Stelescu că își va retrage colaborarea în cazul repetării unor astfel de materiale. Peste câteva săptămâni, C.r. anunță că Panait Istrati, bolnav, s-a internat în spital
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
lui Constantin Chioralia, iar Elenei Celac și Ninei Vasiliu li se datoreaza tălmăciri din scriitorii ruși Boris Pilniak și Maiakovski. Aspectul grafic al revistei vădește aceeași orientare modernista, cele mai multe ilustrații reprezentând sculpturi de Brâncuși, despre a cărui opera se pronunță elogios în câteva eseuri Petre Pandrea și V.G. Paleolog. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
Iași au și trecut pe la noi, spre a cunoaște Fondul, adăpându-se de la izvoarele bogate ale acestuia. Îmi închipui că lucrați cu același zel dintotdeauna. De altfel, arta autentică nu cunoaște vârstă. Dl. Orac mi-a vorbit în termeni foarte elogioși despre Dv. și că sunteți orientat cu fața spre orașul Fălticeni, pe care-l îndrăgiți. De aceea am îndrăznit să vă adresez această scrisoare. În eventualitatea că ne puneți la dispoziție și material documentar care trebuie restituit, vă asigur și-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
scop am afișat toate articolele. Muzeul se numește „Galeria oamenilor de seamă”. Inaugurarea va avea loc în foarte scurt timp, probabil în cursul acestei săptămâni. S-a muncit mult. La toate vizionările oficiale, din Fălticeni, Suceava, București, aprecierile au fost elogioase. E o satisfacție, care compensează amărăciunile inerente unei acțiuni de asemenea proporții. Despre familia Ciurea, și vești bune, și rele. Sunt tot amândoi, în aceeași armonie, dar a dat o gripă rebelă peste ei. Mi-ar face o deosebită plăcere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de dăruire în acțiunea de emancipare și de câștigare a drepturilor femeilor între cele două războaie mondiale. De asemeni, scrisorile ilustrului meu profesor, dl. Vasile Ciurea. În fine, am parcurs și procesele verbale privind activitatea dv. didactică, consemnată în termeni elogioși. Ați fost o profesoara înzestrată, dar de o mare modestie, așa cum le stă bine valorilor autentice. Pentru noi, cei mai tineri, este o datorie și totodată o cinste de a da deoparte vălul uitării de pe opera plastică și cea didactică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de valoarea exponatelor acestui muzeu tânăr ce s-a deschis anul trecut, la 16 iunie. În acest răstimp am avut aproape 8.000 de vizitatori din țară și din străinătate. Personalități de prim rang ale culturii românești au avut aprecieri elogioase, adăugându-se la cele ale delegațiilor străine din Europa și din alte continente. Printre vizitatori am aminti și pe doamna regizoare Sorana Coroamă Stanca, însoțită de Teofil Vâlcu, directorul Teatrului Național din Iași. Când au intrat în „Galerie”, prima întrebare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
transmiteți Doamnei respectuoase sărutări de mână, dorindu-vă la amândoi multă sănătate și mulți ani împreună cu bucurie și fericire. N. Bârleanu 10 Iași, 15 sept. 1988 Stimate domnule Dimitriu, Am primit lunga dv. scrisoare și am rămas mulțumit de aprecierile elogioase, care mă încurajează să cred că și „Istoria literaturii poporului român” la care am lucrat o viață de om lungă (circa 10.000 pagini!, n.n.) se va bucura de aceleași aprecieri. Vă trimit și o notă de adăugat la „Istoria
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]