1,444 matches
-
prea multă îngăduință. Cantemireștilor, oricât de apropiați i-au fost, nu li se trec cu vederea defectele personale și greșelile ca domnitori. N. nu e, așadar, subiectiv pentru că ar vrea să favorizeze pe cineva, pentru că ar fi părtinitor. El nu eludează și nu deformează faptele, ci doar le prezintă așa cum le înțelege, fără modificări din rațiuni partizane. Este detașat de rude, de prieteni și chiar de neamul moldovenilor - boieri și prostime -, care nu scapă nici el de critici și remarci dure
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
În stilul său elegant și antrenant, ne atrage atenția asupra faptului că perversitatea, Învecinată cu seducția și plăcerea cinică, poate avea efecte catastrofale, iar coabitând cu sublimarea, poate deveni imună la educație. Perversul e inamendabil, el Își maschează abil intențiile, eludând normele juridice, ca și ordinea socială și morală. În condițiile crizei În care se găsește societatea occidentală, care și-a pierdut reperele și limitele, În condițiile fragilizării identitare proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiectului iluminist de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că noi, românii, ca și ceilalți europeni, ne aflăm în plină tranziție în cadrul modernității; de fapt, la începuturile acelei „modernizări a modernității”, ce corespunde cu ceea ce unii sociologi (U. Beck, A. Giddens) au considerat a fi „modernitatea reflexivă”. Fără a eluda unul dintre atributele specifice tranziției noastre postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diverse medii sociale? A răspunde la o așa întrebare înseamnă mai întâi a vedea despre ce universitate vorbim. Căci, oricât de asemănătoare ni s-ar părea la o privire superficială universitatea de astăzi cu cea de ieri, nu putem să eludăm faptul că, față de trecut, instituțiile de învățământ superior se prezintă astăzi într-o diversitate deconcertantă. Termenul însuși de universitate este astăzi abuziv folosit de instituții care n-au nimic de-a face nici cu istoria, nici cu vocația și nici măcar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să o părăsească, ajungând să reprezinte, în țările dezvoltate, între 2 și 10% din forța de muncă activă. Internetul de-abia s-a născut, profiturile de amploare și relativ stabile încă nu se întrevăd, iar investițiile în domeniu nu pot eluda efectele induse de falimentul recent al unei faimoase companii americane din domeniul comunicațiilor, care încă dă fiori multor antreprenori ai noii industrii. Poate că industria media și a spectacolelor de toate genurile este globală, în creștere rapidă și tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
primă” ce este supusă unei procesări în care cunoașterea și învățarea sunt activate pentru a obține rezultate eficiente și profitabile coincide cu considerarea educației ca un „antrenament” (training spun englezii) asiduu în cadrul unei organizări mecanice. Din această perspectivă, s-ar eluda tocmai faptul că educația aparține acelei zone inefabile a unei construcții umane care este pe cât de impredictibilă, pe atât de solicitantă. Cum să aplici educației formale schema simplificatoare a relației dintre intrări și ieșiri pentru a consacra acele criterii de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
științifice, esențializate, ordonate logic și coerent, astfel încât să poată fi respectate exigențele curriculare. Deși normativitatea didactică tinde să fie centrată nu pe principii, ci pe acțiuni metodice specifice, se poate desprinde o singură concluzie: principiile anterior enunțate nu pot fi eludate, deoarece sunt constante ale procesului de instruire, de care profesorul trebuie să țină seama pentru a-și asigura succesul profesional. Tentativele de modernizare ale principiilor sunt restructurări și resistematizări ale acestora, esența desprinsă fiind aceeași. 7.7. Principiul procesării informației
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
seama de câteva principii, recomandări, norme etc., acceptate pe plan internațional. Se pune Însă problema dacă aceste principii, norme etc. trebuie preluate tale quale sau trebuie adaptate tradiției constituite În spațiul românesc. Opinia noastră este că nu e bine să eludăm tradiția românească, bazată pe anumite reguli ale limbii, ortografiei sau punctuației românești. Încercarea de a ne racorda cu orice preț și În acest domeniu la normele internaționale duce la mixturi inoperante. De pildă, Șerban C. Andronescu, În cartea sa Tehnica
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care relatau pe larg publicațiile oficialităților erau exagerări lipsite de fundament 3. Alegerea a optsprezece femei, candidate pe listele electorale ale B.P.D., a fost prezentată opiniei publice ca fiind cea mai importantă realizare a mișcării de femei din România. Se eluda faptul că parlamentul rezultat din alegerile falsificate nu era expresia voinței naționale, ci un instrument docil în mâinile guvernanților promoscoviți pentru a înlătura ultimele obstacole din calea comunizării țării. Arestarea liderilor țărăniști (iulie 1947), „autodizolvarea P.N.L.”, contopirea P.S.D. cu P.C.R.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
greșită; modul de implementare a sistemului de management și controlul intern în noua abordare; analiza costuri/beneficiu pentru raționalitatea măsurilor de control intern care vor fi implementate, realizată de conducătorul entității publice; anumite persoane pot acționa în complicitate pentru a eluda cadrul normativ și standardele de management și control intern; chiar managerii înșiși pot să treacă peste propriile proceduri pe care și le-au instituit în cadrul entității publice; De aceea, considerăm că un sistem de control managerial nu permite garantarea cu
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit” (Descrescendo). Concomitent, se produce o erupție a religiozității, căci sublimul naturii este interpretat ca „o gură de rai”, adică adeverire a divinității și posibilitate de mântuire. E parcursă
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
nu știi ce vrei. Dimpotrivă, caută să obții respectul interlocutorului prin pertinența sau ineditul întrebării. La toate aceste sfaturi, mai putem adăuga câteva: Fii martor vigilent. Nu cita orice banalitate, dar nici nu ignora banalitatea rău intenționată, care vrea să eludeze răspunsul. Citează, de asemenea, gafe și greșeli de limbă, dacă ele au o semnificație politică anume. Un exemplu care ne vine în minte este gafa lui Ilie Serbănescu, la ceremonia de învestitură în funcția de ministru al cabinetului Ciorbea: „Jur
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
alte părți, nu reface nici pe departe starea adevărată a literaturii române din veacurile al XIV-lea și, mai cu seamă, al XV-lea și al XVI-lea, ignoră capacitățile de asimilare și re-proiectare manifestate de oamenii de carte români, eludează deschiderile și nu valorifică posibilitățile unei culturi cu virtuți probate. Nu toate căile, prin care se constituiseră relațiile culturale româno-bizantine din veacurile al XV-lea și al XVI-lea, de pildă, trecuseră prin „filiera” sud-slavă. Contactele directe cu Athosul s-
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
unor lucrări aparținând unor „genuri” diferite și compuse în „chei” variate. Se scriu și acum, în veacul al XV-lea și mai târziu (mai exact, se copiază), și se vor scrie în secolele următoare (căci presiunea tradiției nu poate fi eludată) sbornice masive, cu conținut fix sau mobil, colecții de „cuvinte”, mineie, paterice, proloage etc. Dar o modificare de structură apare cu evidență, reflectând, la nivelul relației scriitor-text, o schimbare petrecută în mentalitatea auctorială. Literatura românească își cere dreptul de cetate
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Fisher se așteaptă să fie insultat În duminica În care a intrat Isus În Ierusalim și au Început caznele. . The sea change În orig. - pornind de la un fragment din „Furtuna“ de W. Shakespeare, În care moartea tatălui lui Ferdinand este eludată prin metafora transformării corpului său În perle și corali, The sea change a devenit o expresie independentă, care denotă orice transformare). . Alxander Pope, Eseu asupra omului, Epistola a II-a. . Consătean (În sp. În orig.) . Domnișoară (În germ. În orig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu e doar de durată a traiului în totalitarism, ci și de discipline predate. Cred că tu făceai istorie cu acei copii. Eu predam lecții de tipul „Organizarea muncii în CAP”, „Făurirea omului nou”, „PCR - centru vital al societății noastre”. Eludam întotdeauna tema. Altfel înnebuneam, mă tâmpeam pur și simplu și, mai rău, îi tâmpeam și pe alții. Le dădeam de citit romanele despre colectivizarea forțată, le predam tipologii de partide politice și, respectiv, modele ale umanului din antichitatea elină până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se leagă. Mi-am amintit de ianuarie 2001, când rectorul a dat primul semn că toată lumea și-a revenit. Ministerul a dat un ordin defavorabil. Nu a mai sunat rectorii din CNR să tragă în MEN, ci căuta pile să eludeze ordinul. Atunci am știut că perestroika CDR-istă a apus și că, probabil, singura noastră șansă e să ne guverneze alții, că altminteri o luăm mereu de la capăt: ai pe cineva undeva... Nici unul din copiii ăștia nu a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Alcayete, În vîrstă de cincizeci și unu de ani, născut În Villa Inmunda, provincia Cáceres, e un vagabond cunoscut cu un lung cazier de dezechilibre mentale, evadat din Închisoarea Modelo acum șase ani și care, de atunci, a izbutit să eludeze autoritățile asumîndu-și diferite identități. În mometul crimei purta sutană. E Înarmat și poliția Îl califică drept extrem de periculos. Încă nu se știe dacă victima și asasinul se cunoșteau sau care a fost mobilul crimei, deși surse din Comisariatul Superior al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
limitarea rațiunii, ci însăși bagatelizarea ei, ceea ce este de neconceput! Nici nu vreau să-mi imaginez ce am fi făcut noi într-o atare situație! Noi l-am instituit pe Omphal rațional, pentru a avea un sprijin și pentru a eluda misterul apariției vieții. Ei au ajuns altfel la omphalul lor, prin credință oarbă, sentimente și multă patimă!... Preamărind absurd Nimicul, interpelînd Absolutul și tăind mii de păduri ca să publice comentarii teologale! E o inepție să te mărginești la ipoteza că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
și găunos : acela al „omului nou”, stăpîn și el pe propriul corp. Impus pentru a masca o penurie, și nu pentru a controla o abundență, acesta nu a con dus însă decît la forme ingenioase sau disperate de a-l eluda și a rămas în amintirea oamenilor doar ca o pagină de tristă amintire. Cu totul altfel stau lucrurile în prezent, cînd, păstrînd proporțiile, am trecut și noi de la o stare de penurie la una de relativă abundență. Mitul corpului, cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care semnalizarea este ultima dintre probleme. Dar acolo există altfel de „reguli”, un soi de drept cutumiar al circulației, bezmetic pentru necunoscători, dar suficient pentru inițiați. La noi, semnalizarea este regula acceptată și practicată în două cazuri din trei - dar eludată într-o treime din cazuri. De ce ? Ce ne spune povestea asta ? Mai întîi de toate ne spune că nu poți avea încredere în regulă (lege), pentru că ea poate fi respectată sau nu, în mod relativ aleatoriu. Deci trebuie să fii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
preia ca atare din trecut în prezent, ci se construiește dinspre prezent spre trecut, ca și „tradițiile”. „Țara lui Caragiale” este astfel și ea o construcție a imaginarului recent, dincolo de și în ciuda autorului Caragiale. Iar această viziune este una selectivă, eludînd, tot precum tradițiile, ceea ce nu convine imaginii dorite - în acest caz, una autopersiflant negativă. Este eludat astfel din imaginea publică Caragiale ruralistul, cel din 1907 din primăvară pînă’n toamnă, precum și cel din Năpasta sau O făclie de Paște. Este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tradițiile”. „Țara lui Caragiale” este astfel și ea o construcție a imaginarului recent, dincolo de și în ciuda autorului Caragiale. Iar această viziune este una selectivă, eludînd, tot precum tradițiile, ceea ce nu convine imaginii dorite - în acest caz, una autopersiflant negativă. Este eludat astfel din imaginea publică Caragiale ruralistul, cel din 1907 din primăvară pînă’n toamnă, precum și cel din Năpasta sau O făclie de Paște. Este omis - sau reinterpretat - Caragiale omul, refugiat (nepatriotic...) la Berlin. Iar Mitică este citit în cheia unui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
departe de orice privire. La extrema cealaltă, cumplita moarte a necunoscutului este anulată și ea de gestul medicului legist de a nu-i recunoaște dramatismul, Thanatos pierzîndu-și astfel la rîndul său statura cutremurătoare.) Derizoriul este, de fapt, opus esențialului și eludează întreaga normativitate derivată din cultul esențelor : „tout est pris à la légère”, spunea, revoltat, Poincaré. Fără a fi fatalist, el se ghidează doar după deviza vom trăi și vom vedea. Și trăiește, și trăiește... Să cînte deci muzica, viața nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]