1,706 matches
-
de Elena Chiriac. Revistă de cultură politică, D. își pune la dispoziție spațiul dezbaterilor de idei și promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de fapt un apel către „încă așa de romanticii” intelectuali occidentali cărora, nutrind iluzii
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
rămase în nordul Dunării, după 602, erau asimilate de populația autohtonă, romanică. Această afirmație este cu atât mai verosimilă, cu cât populația romanizată, rămasă în Dacia, primea aproape continuu întăriri, fie prin captivii luați de slavi și avari, fie prin emigrația populației romanice din sudul Dunării împinsă spre nord, în urma stabilirii slavilor. Istoricul Radu Rosetti afirma, simplificând, că poporul român s-a format prin amestecul dintre slavii care ocupau regiunile dunărene și prizonierii aparținînd populației romanizate, aduși de ei din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în pregătirea Atlasului lingvistic român sunt convingătoare în acest sens. Ele dovedesc, cu mare precizie, că termeni de origine latină foarte veche s-au păstrat nu pe valea Dunării, unde i-ar fi putut aduce, în mod firesc, valul de emigrație din Peninsula Balcanică, ci în regiunea vestică a Banatului și a Transilvaniei. Astfel, avem cuvinte ca "nea", "păcurar", "june", "curechi", "moare", "pedestru", întrebuințate în această zone. Păstrarea acestor cuvinte latine denotă că limba română este cea mai apropiată dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scopul editării C.r.: „Vrem să dăm ziarului nostru o notă cinstită de luptă, în care să se spună răspicat durerile neamului, aspirațiile lui și să propagam unirea tuturor.” Este o publicație de tip magazin cultural, cuprinzând multe informații utile emigrației românești, știri culturale și texte din literatura clasică română (I.L. Caragiale în special). Articolele, în bună măsură nesemnate, sunt datorate, probabil, colectivului redacțional. Cei mai importanți colaboratori sunt Aron Cotruș, ale cărui versuri sunt tipărite întotdeauna pe prima pagină (Cel
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
de seară), Teodor Ioraș (Vine România, fragmente de proza din volumul A fost odată), Vintilă Horia (El final de la conferencia titulata „Panoramă de la literatura rumâna en el destierro”). Vasile Posderca semnează articole politice ori cu caracter patriotic, de mobilizare a emigrației în folosul țării, pentru unitatea tuturor românilor aflați în exil. M.P.-C.
CURENTUL ROMANESC (CORRIENTE RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286589_a_287918]
-
ofensiv la adresa comunismului, era considerată, la acea dată, cel puțin o îndrăzneală destul de riscantă, dacă nu o nebunie. Și totuși «Dacia» a apărut.” Sub deviza „Pro patria semper”, se vizează direct, uneori cu accente patetice, pe de o parte, mobilizarea emigrației române într-o acțiune politică unitară, pentru salvarea țării („Români, strigați către toate zările lumii: Libertate sau moarte”), pe de altă parte, influențarea opiniei publice internaționale în problema teritoriilor românești ocupate și a pericolului comunist. Majoritatea articolelor sunt pledoarii pentru
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
acest moment, traseele spre Germania se scurtau trecând prin Austria, în locul Slovaciei și Cehiei. Pe aceeași direcție a apropierii treptate de Uniunea Europeană, eliminarea în 2001 a necesității obținerii unor vize la intrarea în spațiul Schengen a deschis realmente Europa pentru emigrația românească. Din acest moment categoriei celor deciși să ajungă în Occident asumându-și anumite riscuri de natură legală i s-au adăugat categoria celor care acceptau eșecul, ceea ce presupunea întoarcerea în România, și cea a „navetiștilor”, adică a celor ce
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
constituit-o sudul Transilvaniei și județele arondate consulatului german din Sibiu, ulterior aria s-a mărit concentric, pe măsură ce șomajul și restructurarea ireversibilă au afectat orașe mijlocii și zona rurală din Moldova și Muntenia. Pe măsură ce barierele de natură politică din calea emigrației sau a mobilității forței de muncă s-au diminuat, decizia de mișcare spre Vest nu a mai fost legată de găsirea unui loc de muncă oarecare, ci de obținerea unuia mai bine plătit decât în România. În acest fel, spre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o notă profund reflexivă, alternând permanent propriul examen de conștiință cu rechizitoriul acid al atitudinilor și al comportamentelor celor din jurul său, fără nici un fel de concesie sub aspect moral și ținând întotdeauna seama de dezideratele naționale ale activității politice din emigrație în judecarea faptelor sale și ale celorlalți, jurnalul prezintă o galerie impresionantă de portrete și o serie de mărturii inedite, de la cele despre oameni ca Nicolae Rădescu, Grigore Gafencu, Constatin Vișoianu, Brutus Coste (fără a mai aminti celebritățile politice europene
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
1994), exegeză care încununează fericit cariera de excepție a unei cercetătoare străine, atât de devotată fenomenului cultural românesc. În numai 316 pagini sunt surprinse principalele aspecte ale literaturii române (de la folclor până la generația ‘80), acordându-se un spațiu amplu atât „emigrației interioare” (A. E. Baconsky, Adrian Marino, Ion Negoițescu, N. Balotă și Al. Paleologu), cât și contribuției exilului (Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dumitru Țepeneag, Paul Goma). O carte dedicată exclusiv exilului românesc apare în 2001. SCRIERI: Rumänische
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
Ființă hibridă fiind, el locuiește într-un ciudat haosmos, la limita dintre luciditate și nebunie, meținîndu-se aici datorită dialecticii paradoxului. Or, paradoxul este un enunț contradictoriu și totodată demonstrabil. Este teritoriul în care eroul se refugiază într-un fel de „emigrație internă“ (expresie folosită mult mai tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n-au aderat la noua ideologie, dar nici n-au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vom privi asupra totalității populației și asupra faptului că, în momentul în care scriem aceasta, aproape al zecelea om în Anglia e un pauper, ne vom uita 946 {EminescuOpXIV 947} la temnițele noastre, la casele de muncă silnică, apoi la emigrația noastră unde vedem cetățeni fugind în ruptul capului din țară ca guzganii dintr-o corabie ce arde. Daca privim la totalitate, sistemul repartiției sociale e ca și când am privi la un regiment unde pe de-o parte vedem ordine și aptitudine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concrete de terorism. De aceea, Consiliul de Securitate a creat Comitetul Antiterorism, promovând ideea de a fi monitorizată punerea în aplicare a Rezolutiei 1373. Statele membre ale ONU raportează acestui comitet măsurile antiteroriste luate în domeniile legislativ, financiar, vamal, în emigrație, extradare și trafic cu armament. Toate aceste elemente reprezintă un efort de monitorizare a aspectelor care pot să favorizeze anumite acțiuni de terorism. Un rol important în lupta antiteroristă îl joacă Interpolul. Strategiile de combatere a fenomenului terorist, în particular
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
țările noastre. Aceeași politică, de colonizare, zice List, ar trebui să se urmeze în privirea Orientului, a Turciei europene, a țărilor Dunării de Jos. Germania are un interes nemărginit de-a vedea domnind în acea regiune siguranța și ordinea și emigrația care se va 'ndrepta în acea parte e cea mai lesnicioasă pentru indivizi și cea mai folositoare pentru națiunea germană. Cu de cinci ori mai puțini bani și timp decum costă transportul pe malurile lacului Erie, un locuitor al Dunării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestea fac pe un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite. Dacă luăm aminte la stricăciunele pe cari le-au adus întregimei vieții noastre naționale emigrația tinerimii orășenești în străinătate, care nu ne aduce de-acolo în schimb decât o sumă de trebuințe costisitoare, uitarea de țară, stârpiciune intelectuală și o completă lipsă de interes pentru limba, literatura și istoria noastră, pentru tot ce ne deosebește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncă disponibilă prin creșterea aparatului administrativ sau prin demararea anumitor investiții publice. În alte cazuri - mai fericite, spun eu -, soluția care vine de la sine este autoangajarea, inițiativa particulară sau, dacă nu, conversia profesională sau subangajarea, ca să nu mai vorbim de emigrație... Indiferent de modul în care piața absoarbe această forță de muncă, pentru sistemul educațional nu poate exista, în asemenea cazuri, decât o singură consecință: devalorizarea diplomelor universitare, urmată de scăderea încrederii în capacitatea sistemului de învățământ de a contribui la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și traducător. Frate mai mic al lui Vasile Alecsandri, a fost elev al pensionului lui Victor Cuénim și al Academiei Mihăilene din Iași. Prieten cu N. Bălcescu și C. Negri, a luat parte la revoluția de la 1848, sprijinind apoi intens emigrația română. Alături de fratele său mai mare, A. a fost unul dintre fruntașii unioniștilor din Moldova. După înscăunarea lui Al. I. Cuza, a ajuns locotenent-colonel, aghiotant al domnitorului și a îndeplinit, între 1860 și 1866, funcția de agent diplomatic al României
ALECSANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care veniseră din Algeria din cauza războiului colonial, erau și ei anticomuniști, dar n-o spuneau pe față, erau prietenoși față de mine, dar fără ostentație. Care au fost primele impresii despre emigrația românească din Franța? Primele contacte cu emigrația românească au fost Întîmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de cîteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales cei care veniseră din Algeria din cauza războiului colonial, erau și ei anticomuniști, dar n-o spuneau pe față, erau prietenoși față de mine, dar fără ostentație. Care au fost primele impresii despre emigrația românească din Franța? Primele contacte cu emigrația românească au fost Întîmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de cîteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Primele contacte cu emigrația românească au fost Întîmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de cîteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari pînă la simpli
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari pînă la simpli țărani, fugari economici. CÎnd am venit la Paris, era În toi procesul de calomnie deschis Împotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ai familiei Rosetti aflați În Franța l-au dat În judecată. În proces a fost amestecată ca martor și Monica Lovinescu, nu-mi mai amintesc dacă și Virgil Ierunca. În fine, a fost unul dintre procesele de senzație. Tot În legătură cu emigrația se mai vorbea Încă despre atacul asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sînt sau nu sînt infiltrate de Securitate. După atîția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sînt sau nu sînt infiltrate de Securitate. După atîția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea de-aproape În conflictele și disensiunile emigrației române - cam identice cu cele care răvășeau toate emigrațiile, compuse din oameni, care, desigur, doreau binele țării, dar care, mai ales cei În vîrstă, nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că anumite cercuri sînt sau nu sînt infiltrate de Securitate. După atîția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea de-aproape În conflictele și disensiunile emigrației române - cam identice cu cele care răvășeau toate emigrațiile, compuse din oameni, care, desigur, doreau binele țării, dar care, mai ales cei În vîrstă, nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la ziarele occidentale era, dacă nu oprit, În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]