1,351 matches
-
de creștere a încrederii în sine. Clientul simte că în mod imperios s-a ajuns la un declin al forțelor și energiilor latente necesare atingerii plenitudinii în viață. Sunt folosite ca tehnici clarificarea sentimentelor clientului, reformulările de tip sintetic, încurajarea empatică. Analiza existențială (reprezentanți: L. Binswanger, R. May, V. Frank) consideră existența ca fiind individuală, reală, absolută și concretă. Clientul este văzut ca un întreg, punându-se accent pe viziunea holistă asupra individului, existența sa fiind formată din Umwelt (lumea nonpersonală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
toți copiii sunt autonomi. Părinții trebuie încurajați să gândească pozitiv și să asigure un dinamism energizant copilului infectat pentru a-i construi imunitatea psihologică necesară în lupta cu infecția HIV și cu bolile asociate. Stilul de comunicare, confidențialitatea, relația interpersonală empatică, caldă sunt condiții care asigură o dezvoltare normală copilului purtator al virusului HIV. Fiecare familie are propriile valori, credințe, idealuri, experiențe și poziție socială. Dar ce se întâmplă în familiile în care tradițiile și ignoranța sunt mai puternice decât neputința
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de viațătc "Experiență de viață" Vulpea bătrână nu cade În cursă. (Experiența de viață ne dezvoltă capacitatea anticipativă, care ne face tot mai prudenți.) Sătulul nu crede flămândului. (Pentru că bunăstarea proprie sau starea deplinei mulțumiri ne slăbește Într-atât simțul empatic, Încât nu mai putem Înțelege suferințele de moment ale altuia.) Când te doare capul, uiți de durerea de picioare. (Un necaz mai mare nou-apărut Îl face uitat pe altul mai mic, Încă neconsumat.) Ziua bună se cunoaște de dimineață. (Se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
propriul fel de a fi reprezintă criteriul cel mai la Îndemână pe care Îl putem folosi atunci când trebuie să evaluăm comportamentul altcuiva. Apoi, pentru că e mai ușor să-ți proiectezi calitățile și defectele În altul, decât să faci un efort empatic, pe baza căruia să te identifici cu altul, să te transpui În stările și trăirile lui, pentru a le Înțelege.) „Pot făgădui că voi fi sincer, nu Însă imparțial.” (J.W. Goethe) Comentând această maximă, T. Vianu precizează: „Nu poți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să se recunoască vinovat și să se pedepsească?” (Confucius) Câți oameni, tot atâtea păreri (judecăți, sentimente, gusturi). (La români, proverbul capătă o plasticitate deosebită: „Câte bordeie, atâtea obiceie”; „Câte capete, atâtea căciuli” etc. De-abia atunci când omul face un efort empatic, punându-se În locul altuia, Își dă seama de importanța la fel de mare a următoarelor două fapte: pe de o parte, că există Întotdeauna și o altă perspectivă de Înțelegere sau de soluționare a unei probleme decât cea proprie; pe de altă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
are valoarea unui imperativ moral, deoarece noi nu putem obține din partea altora respectul propriei personalități decât acordând, la rându-ne, considerația care se cuvine personalității altuia. Pentru a realiza Însă lucrul acesta, se cere un minimum de capacitate anticipatorie și empatică În relațiile cu cei din jur, care să ne facă În stare să ne reprezentăm modul În care ar gândi și ar simți un semen În cazul În care i-am produce vreun necaz. Numai În aceste condiții vom putea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Între oameni cinstiți”.) „Prietenia ne-ntărită de Înțelepciune poate fi ușor dezbinată de prostie.” (W. Shakespeare) Cine se iubește prea mult pe sine nu are prieteni. (Egolatria presupune egoism, presupune impunerea propriilor păreri și interese; or, prietenia adevărată pretinde, dimpotrivă, disponibilități empatice, până la realizarea chiar a unei identificări psihice.) „Animae dimidium meae (amicus).” - „Prietenul este jumătatea sufletului meu.” (Horațiu) „Amicus est tanquam alter idem.” - „Prietenul este ca și un al doilea eu.” (Cicero) Este o fericire să ai un adversar deștept. (El
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ci și prin Îndrăzneala de a-l provoca. Μ Omul modern este tot mai mult atras de lumea simbolurilor din mituri, legende, basme sau povestiri. Aceasta, probabil, pentru că vede În lumea simbolurilor un mijloc excelent de a-și cultiva capacitatea empatică: proiectându-se, pentru câteva momente, În imaginarul situației mitice, el poate nu numai să se elibereze de afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aflat În cele mai Înalte demnități publice. Μ Oamenii invidioși sau răi sunt cel mai mult rămași În urmă pe scara evoluției spirituale, deoarece toată energia lor psihică și nervoasă este Întrebuințată În cultivarea de resentimente și ostilități. Dimpotrivă, transpunerea empatică, generatoare de simpatie umană, este condiția fundamentală a luptei cu tendințele de risipire energetică ale unui eu hipertrofiat, atras doar de fapte urâte, de fapte josnice, imorale. Μ Orice climat familial Își are rezervat un anumit stil de expresie, adică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
management și inteligența emoțională autoarea afirmă că managerii de succes au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, dau dovadă de autocontrol în plan emoțional, de o anxietate redusă, sunt bine adaptați la stres, au o ambiție moderată și sunt mediu empatici (Roco, 2003). I. Cârciumaru (2001) identifică opt dimensiuni de bază ale profilului managerului eficient (top-manager și middle-manager): capacitatea de relaționare în raportul șef-subordonat; capacitatea de comunicare; capacitatea de motivare în muncă; capacitatea de a adopta un stil de management participativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
managerii obțin un profil de personalitate care depășește valoarea medie a profilului etalon și sunt grupați în tipul Alpha de comportament cu un nivel de realizare superior. Astfel, managerii sunt persoane cu prezență socială, lipsiți de complexe, ambițioși, având calități empatice remarcabile, eficienți intelectual, cu o bună intuiție psihologică, receptivi la nou, cu o bună motivație față de muncă, cu o responsabilitate și un nivel de socializare medii, autocontrol, toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de criză etc.); managementul oamenilor (MP - motivarea oamenilor, capacitatea de a oferi feedback-uri pozitive, de a stabili standarde clare pentru o bună performanță, de a sprijini dezvoltarea atât a echipei, cât și a membrilor ei, de a se manifesta empatic, asertiv, de a realiza un echilibru între control și delegarea de autoritate etc.); eficiență interpersonală (Int - mai siguri de ei, mai motivați, dau dovadă de sensibilitate și tact în relațiile cu oamenii, rezolvă conflictele în mod eficace, își păstrează calmul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și asupra propriilor societăți și sisteme politice. Astfel, nu putem să nu amintim cuvintele Leonei Toker privind importanța memoriei Gulag-ului: Scala valorilor noastre se modifică și viețile noastre sînt plasate În perspectivă. Această autotestare ia deseori forma unei identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi În locul lor, dacă am fi fost În stare să suportăm suferințele lor și dacă nu ne-am fi găsit cumva mai degrabă În poziția ciocanului decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devitalizate, animate de pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de paiață
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
evadarea din realitatea pe care încearcă să o smulgă memoriei și să o treacă în reflexivitatea care pune laolaltă cuvintele ce o exprimă. Trecutul se naște în această proză ca dintr-un lichid amniotic, și chinurile acestei nașteri construiesc efectul empatic al romanului. Celelalte două romane, Atrium (1974) și Plicul negru (1986), a căror încărcătură din același material obiectiv, din aceeași materie primă amăgitoare, supusă însă controlului de către artistul acum stăpân pe sine, care știe cum să distribuie, cum să ordoneze
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
metaforizare, singurul cu adevărat „fidel” lucrului despre care vorbește. A interpreta nu Înseamnă a transpune În concept, deci a explica și a distruge astfel identitatea obiectului despre care vorbești, ci Înseamnă a gândi analogic, adică a păstra, cu ajutorul unei dispoziții empatice și parcurgând mai mulți pași, tocmai identitatea, ființa și unicitatea respectivului obiect. De pildă, un caz care mi se pare fericit este ceea ce americanii numesc critifiction, un alt mod de a scrie critică, În care se renunță la critica explicativă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spre unitate, ci spre explozie. Horea Poenar: Dacă e vorba de a găsi o modalitate de abordare ce poate fi comunicată, cred că suntem În situația esteticii postkantiene din secolul al XIX-lea, care trebuia să opteze Între o zonă empatică și o altă zonă configuraționistă, ce privesc obiectul estetic din două extreme, să conștientizeze faptul că subiectul interpretator nu mai deține din start niște categorii estetice și că, În această situație, Întâlnirea cu obiectul estetic trebuie să dea un răspuns
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ce privesc obiectul estetic din două extreme, să conștientizeze faptul că subiectul interpretator nu mai deține din start niște categorii estetice și că, În această situație, Întâlnirea cu obiectul estetic trebuie să dea un răspuns de ambele părți. Or, zona empatică a fost apoi preluată În secolul XX, printre alții, de psihanaliști, care au dus-o la altă extremă, iar cea configuraționistă a revenit la căutarea unor metode oarecum exterioare unui individ sau altuia. În general, există câteva sinteze estetice pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este că Horea scrie acest text aflându-se mental În poziția teoreticianului, a celui care lucrează cu concepte. Or, vrând-nevrând, aceste concepte sunt resimțite ca fiind vide de esență psihologică, sunt percepute ca niște construcții, ca niște artefacte mentale care, empatic vorbind, nu oferă sentimentul vitalității spontane, al conectării la realitatea forfotindă, care abia se naște. Discursul lui Horea ne produce impresia de neant În care ceva se forțează să se nască fiindcă se află Într-o poziție, aceea a filosofării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar fi inteligența, aptitudinile empatice, orientarea axiologică a individului, precum și caracteristici situaționale, de mediu social, inclusiv ceea ce numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura maritală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în limitele deontologiei - în asigurarea succesului procesului terapeutic, al beneficiului clientului și al lui însuși. Poate că mai mult decât în oricare altă profesie ce se bazează pe interacțiuni intense cu oamenii, psihoterapia presupune în cel mai înalt grad aptitudini empatice și capacități de comunicare. Referitor deci la calitățile necesare unui bun terapeut de familie, ele se înscriu în realizarea unui repertoriu comportamental menit să îndeplinească două cerințe concomitent: conversația terapeut-client să pară normală, cu schimburi bidirecționale de mesaje; prin întreaga
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și profundă. Ne gândim că, ar putea fi copilul meu. Turner spune că „ființele umane vor ca drepturile lor să fie recunoscute, deoarece văd În condiția celorlalți nefericirea (potențială) proprie”9. Sentimentele altruiste nu sunt atât de profunde precum cele empatice. În timp ce altruismul poate constitui o bază pentru unii oameni care cred În drepturile universale ale omului, el nu penetrează suficient de adânc În interiorul ființei noastre ca empatia și, prin urmare, este o forță emoțională prea slabă pentru a conduce la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europei În ceea ce privește acțiunea de a aboli pedeapsa cu moartea este legat inextricabil de visul drepturilor universale ale omului. Dacă vechiul vis iluminist se referea la stabilirea normelor de comportament civilizat, noul vis cosmopolit constă În stabilirea unor coduri de comportament empatic. Dacă europenii ar accepta ideea că statul deține dreptul legitim de a lua viața oricărei ființe umane, ar submina Însăși noțiunea drepturilor universale ale omului care Înlocuiesc prerogativele statelor. Totuși, problema cu care se confruntă Europa este aceea că trebuie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca o metodă de a ne feri de moarte. În schimb, să acceptăm moartea ca pe o parte a vieții și să optăm pentru reparticipare cu natura. Să traecem de la sine la celălaltă și să ne reunim Într-o legătură empatică cu totalitatea relațiilor care Împreună formează comunitatea vie și indivizibilă a Pământului. Decizia de a reparticipa, de a alege instinctul vieții, este foarte diferită de participarea originară care marchează viața copilului sau dezvoltarea timpurie a speciei umane. În aceste cazuri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atinge altă ființa umană - relațiile devin iluzorii iar eul ni se transformă În deziluzie crescând riscul de a se dizolva. Reparticiparea, o adevărată Încercare de a-l atinge pe celălalt, necesită prezența fizică. O persoană nu poate fi detașată și empatică În același timp. Noile tehnici globalizate comprimă Într-adevăr spațiul și timpul și aduc familia umană Împreună În rețele mai strânse de relații interdependente. Devenim mai conștienți de multiplele legături care formează sistemele mai mari În interiorul cărora existăm. Dar dacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]