450 matches
-
Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului Enescu a punctat câteva dintre noutățile programului ediției 2017, ediție care aduce cele mai numeroase interpretări din istoria Festivalului: “Vom avea Oedipe în deschidere, cu o distribuție nouă. Este foarte bine că această partitură enesciană începe să fie din ce în ce mai căutată și mai interpretată și, cu atât mai mult este bine să existe mai multe distribuții. Apoi, am fost părtaș la momentul când maestrul Antonio Pappano a decis că va interpreta Simfonia Nr.3 de Enescu
Avanpremieră la Festivalul Enescu 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105963_a_107255]
-
mult este bine să existe mai multe distribuții. Apoi, am fost părtaș la momentul când maestrul Antonio Pappano a decis că va interpreta Simfonia Nr.3 de Enescu alături de Orchestra dell'Accademia Nazionale di Santa Cecilia, după ce a asculat simfonia enesciană sub bagheta lui Vladimir Jurowski, la Londra. A spus: și noi în Festival în 2017”, a povestit Mihai Constantinescu. “Nicăieri în lume nu a mai fost organizat un Forum Internațional al Compozitorilor Contemporani așa că acesta este un punct absolut original
Avanpremieră la Festivalul Enescu 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105963_a_107255]
-
muzicii sale. În această linie, prin deschiderea către muzica contemporană și prezența ei în cadrul Festivalul Enescu 2017, mi-am dorit să realizăm o punte între perioade muzicale diferite. Consider că este de datoria noastră să aducem în fața publicului, alături de compoziții enesciene și de mari artiști ai scenei muzicale de astăzi și muzica contemporană. Promovarea muzicii contemporane crează o legătură extraordinară între generațiile de creatori”, a declarat Vladimir Jurowski. Cu un nou directorat de primă marcă la nivel internațional - Zubin Mehta, Președinte
Avanpremieră la Festivalul Enescu 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105963_a_107255]
-
Enescu, succesul Simpozionului Internațional de Muzicologie, organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România la fiecare ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, dar mai ales publicarea în limba engleză, la o editură americană, a volumului fundamental al enescologiei românești, „Capodopere enesciene”, de Pascal Bentoiu. Deci putem spune că, după ce inițial Enescu era VIOLONISTUL iar mai târziu DIRIJORUL și PROFESORUL, în fine, astăzi, Enescu este ceea ce el însuși spunea că este: compozitor înainte de toate. Dincolo de o copleșitoare notorietate pe plan mondial, Enescu
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la debutul său, principalele obiective ale evenimentului rezidă în a face cunoscute întregii lumi opusurile enesciene, în a promova potențialul creației sonore românești clasice și contemporane, în a se constitui într- o rampă de lansare pentru tinerii compozitori și interpreți. În context, decuplarea din acest an a concursului de festival mi se pare regretabilă. Ca om
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
atacul prompt al percuției. Lucrarea, datând din 1940, ca stil este eclectică, însă ideile muzicale sunt suculente, lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al lui Enescu (mai cu seamă în pasajele lente, de introspecție visătoare), datorată lui Remus Azoiței. Cariera glorioasă a tânărului nostru muzician se justifică prin calitățile sale
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
Seria “Enescu și contemporanii săi” stabilește contextul în care creația enesciană este pusă, comparativ, în valoare. Iată, de pildă, concertul cvartetului “Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr.
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
Festivalul internațional „Popasuri enesciene” În perioada 2-7 octombrie 2009 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional “Popasuri enesciene”, organizat de Centrul de Excelență al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
Festivalul internațional „Popasuri enesciene” În perioada 2-7 octombrie 2009 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional “Popasuri enesciene”, organizat de Centrul de Excelență al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada României în Japonia. Au fost invitați finaliști ai Concursului de Interpretare muzicală “România” de la Tokyo
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
o armată de sunete sclipitoare care te învăluiau, purtându-te spre înălțimi. Singurul regret la întâlnirea cu acest eminent dirijor, care totuși ne apasă, rămâne faptul că programele sale nu au abordat nici o pagină de Enescu. Miracolul întâlnirii cu polifonia enesciană i-ar fi dat cu certitudine fiori, iar miile de ascultători ce l-au ovaționat în picioare, fără menajamente, minute în șir, l-ar fi purtat pe Jansons «în paradis ». Viorel COSMA
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
salvat de fascinantul Capriciu românesc pentru vioară și orchestră de Enescu, pentru prima oară redat de Remus Azoiței în întreaga sa dimensiune concertistică gândită de autor. Angajat temeinic de aproape un deceniu în descifrarea întregului fond de manuscrise și tipărituri enesciene dedicat viorii, Remus Azoiței „a citit” cu migală fiecare sunet al partiturii, dar mai presus de toate a pătruns în intimitatea stilului violonistic românesc al maestrului. Lucrarea este clădită pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
pătruns în intimitatea stilului violonistic românesc al maestrului. Lucrarea este clădită pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri la formulele lăutărești de jocuri (partea a doua Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar finalul, Allegro molto vivace, pare o Ciuleandră îndrăcită, unde umorul se împletește cu ritmul din ce în ce mai trepidant. Spre regretul nostru, dirijorul rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a bâlbâit continuu în marcarea intrărilor la suflători, dar
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar finalul, Allegro molto vivace, pare o Ciuleandră îndrăcită, unde umorul se împletește cu ritmul din ce în ce mai trepidant. Spre regretul nostru, dirijorul rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a bâlbâit continuu în marcarea intrărilor la suflători, dar a înțeles să-i lase violonistului întreaga libertate în conducerea discursului orchestral, spre a scoate cu fața curată o lucrare dificilă ce merita o aprofundare temeinică (o singură repetiție la
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze fructuos
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
o virtuozitate de-a dreptul cuceritoare prin rafinamentul intervențiilor solistice. În finalul programului am rămas cu bucuria restituirii Capriciului român, într-o relevantă versiune concertantă de autenticitate și farmec autohton, menită să impună pe viitor în repertoriu încă o pagină enesciană, repusă cu brio în circuit de strădania lui Cornel Țăranu și Remus Azoiței.
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Un “Oedip” cenușiu Anca FLOREA Interesul a fost sporit și de faptul că, după ce în ediția din 2007, opera enesciană nu a figurat în programul spectacolelor sau concertelor incluse pe afiș, ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care, chiar în acele zile, a preluat conducerea Operei
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
această dată, o versiune realizată cu profesionalism și cu un plus de emoție, purtând probabil amprenta lucrului direct cu Copland, iar bisul acordat i-a permis muzicianului nostru să prezinte o adaptare pentru clarinet a unei secvențe dintr-o simfonie enesciană, în care elevația sunetului, frazarea și căldura expresiei în cantilena plină de nostalgie au atras din nou aplauzele spectatorilor. Așteptat a fost și debutul tânărului pianist Teo Gheorghiu (român născut la Zurich, format la școala londoneză) pe scena Ateneului, abordând
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
artistice supradimensionate. Nu regret alegerea, chiar dacă violonistul solist m-a decepționat, fiindcă « Orga » de pe Neva cu 20 de coarde grave a transformat concertul într-un eveniment de neuitat al Festivalului internațional de la București. Ca martor consecvent al tuturor edițiilor artistice enesciene din 1958 până astăzi, recunosc că trăiesc o satisfacție majoră asistând la consacrarea compozitorului Enescu pe plan interpretativ mondial. Ani de- a rândul formațiile sovietice au abordat lucrările maestrului român cu un respect absolut față de partituri, însă adeseori mai puțin
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
Enescu pe plan interpretativ mondial. Ani de- a rândul formațiile sovietice au abordat lucrările maestrului român cu un respect absolut față de partituri, însă adeseori mai puțin ca stil. De data aceasta, Nikolai Alexeev a pătruns mai adânc în țesătura polifonică enesciană, descifrând în ea substanța personală a lui Enescu, cântând cu dezinvoltură și strălucire Suita nr. 2 pentru orchestră în Do Major, op. 20. Îndrăznesc să afirm chiar mai mult: Alexeev a înțeles caracterul « dansant » al lucrării, fiindcă în Sarabandă, Gigă
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
Dumitru AVAKIAN Indiscutabil, concertele de muzică românească pe care le-a găzduit recenta formulă a Festivalului enescian s-au dovedit a fi revelatoare în ce privește potența artistică a multora dintre creatorii noștri; cei de azi, cei de ieri. Avem de-a face cu un veritabil tezaur de valori componistice, creații ce ni se dezvăluie - iată! - la nivelul cel
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
de cameră „Preludiu” condus de dirijorul Voicu Enachescu, corala camerală „I.C. Danielescu” condusă de Valentin Gruescu... Așadar, un veritabil serial de concerte camerale și simfonice a fost găzduit la Ateneul Roman, în cadrul primului mare moment al recentei ediții a Festivalului enescian. Generații diferite. Muzică de largă adresare... sau muzică ce pune întrebări, ce propune teme de meditație. Improvizație mai mult sau mai puțin liberă; rigurozitate în construcție, formule instrumentale distincte, de la solo-ul instrumental, de la tradiționalul cvartet de coarde, la orchestra
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
anume Costin Miereanu, Horia Șurianu, regretatul Mihai Mitrea Celarianu... Sunt doar câțiva dintre compozitorii care configurează, la noi, acest spectru larg de valori, de atitudini componistice. Este un spațiu care, pe drept, își găsește loc în marele concert al spiritualității enesciene.
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
în domeniul muzicii lui George Enescu. Aici avem o problemă. Această problemă a existat și în ediția trecută a concursului, însă acum s-a amplificat în mod alarmant. În grade și moduri diferite, condidații au fost deficitari în cunoașterea muzicii enesciene. Am constatat cu mare jenă că reprezentantul României, Sorin Creciun, nu prea știa lucrările. Înotatul prin partituri, aproximațiile de citire, diletantismul afișat nu i-au făcut cinste. Următorul concurent, Amir Tebenikhin, dependent și el de partitură, a făcut față mai
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
fi potrivit să se organizeze un program internațional de masterclass, condus de maeștri reputați ai domeniului. Acesta ar trebui să cuprindă cursuri de interpretare, cursuri de analiză a structurilor și formelor, precum și crearea unui fond de înregistrări exemplare din discografia enesciană de referință. Pentru etapa finală juriul i-a ales pe Amir Tebenikhin, An Jong Do și Violeta Kacikian. Premiul pentru interpretarea lucrărilor de George Enescu a fost atribuit lui Ilia Raskovski. Cei trei finaliști și-au susținut concertele în compania
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]