444 matches
-
-1844-1906să definească entropia unui ansamblu de molecule în termeni probabiliști. Entropia constituie o măsură a nedeterminării sistemului. Evoluția viitoare a acestuia este cu atât mai previzibilă cu cât entropia sa este mai mică, căci comportarea elementelor ce compun un sistem entropic este mai dezordonată decât a acelora aparținând unuia caracterizat printr-o valoare mică a entropiei. Într-un mod absolut similar, de mărimea entropiei informaționale a unui proces depind șansele de a-i prevedea desfășurarea, în sensul că o entropie scăzută
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cioplim împreună borna asta de la marginea lumii// un colț frumos de rai aninat de un fular/ puțin mai lung decât ridurile din palmă" etc. Ceea ce explică, desigur, nu numai carnația adesea contrastivă a unor poeme (în acord cu fondul substanțial entropic), ci și câștigul estetic al acestor aliaje cu miză identitară potențată. Cele mai reușite dintre ele contabilizează fie efectele glisării hipnotice între o exterioritate tumefiată și o interioritate egal vulnerată de o capacitate perceptivă hipertrofiată, aproape enormă ("am uitat de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Femeia ridică din afara cadrului o pereche de ochelari negri, mari, și, cu o mână înmănușată în voal alb, și- i așază pe ochi și respiră adânc. Toate cele trei legi enunțate sunt încălcate în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și utile, dar destul de greu de evaluat în practică). Studiul independenței (dependenței) probabiliste globale sau parțiale poate fi realizat uneori destul de riguros și cu ajutorul unor indicatori statistici sau informaționali cum ar fi entropia și unele mărimi bazate pe aceasta (indicatori entropici ai dependenței probabiliste) utilizabili cu mult succes în probleme de organizare a sistemelor cu structuri probabiliste discrete [Guiașu (1968, 1977, 2003), Purcaru (1988, 2004) etc.)]. Dacă distribuția de probabilitate comună este cunoscută, atunci pentru variabilele aleatoare cantitative (și numai pentru
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
componentele unui sistem sau ecosistem oarecare cu evoluție probabilistă a preocupat multă lume și s-au adus diverse contribuții la măsurarea dependenței sau interdependenței statistice (Mihoc și Craiu (1976-1980)). Pe această linie, s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor unui sistem probabilist sau cu evoluție statistică [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1978, 1988), Watanabe (1969) etc.), bazate pe conceptul de entropie Shannon (1948) definită ca măsură a cantității medii de informație (Guiașu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
referă la un alt mod de grupare sau de împrăștiere care nu se mai compară cu un anumit reper numeric. 3) Indicatori neentropici. Indicatorii definiți fără ajutorul entropiei se numesc neentropici. 4) Indicatori neentropici. Indicatorii definiți cu ajutorul entropiei se numesc entropici 5) Indicatori statistici neponderați. Dacă vorbim despre indicatori statistici neponderați, atunci înțelegem faptul că, în determinarea acestora, rezultatele experimentului au aceeași importanță sau utilitate, în sensul că nu considerăm sau nu admitem (pentru că nu avem niciun motiv să credem) că
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
probabiliste (statistice) bazați pe conceptele de entropie Shannon (1948), diversitate Simpson (1949), entropie ponderată Guiașu (1971) sau diversitate ponderată Guiașu (2003) pe care îi vom denumi indicatori de tip Shannon-Simpson-Guiașu ai concentrării și diversității. Indicatorii bazați pe entropie se numesc entropici, iar ceilalți se numesc neentropici, fiecare dintre ei putând să fie indicatori ponderați sau neponderați. În acest context, putem întâlni indicatori ai concentrării sau diversității directe (sau necondiționate) simple (când analiza este făcută după un singur criteriu) sau multiple (când
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
nu avem relații de tipul (8.28) corespunzând indicatorilor neponderați ai concentrării și diversității. Determinarea indicatorilor concentrării și diversității ponderate condiționate nu prezintă dificultăți prin operațiile efectuate, cât mai ales prin modul de stabilire a ponderilor. 8.2.3. Indicatori entropici neponderați Să considerăm experimentul statistic bidimensional discret descris de relațiile (8.4)-(8.8), precum și experimentele condiționate aferente acestuia descrise de relațiile (8.13)-(8.15). Propoziția 8.8. Experimentul X este complet dependent de experimentul Y dacă și numai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
3) pentru gradul de diversitate a experimentelor, precizând că o astfel de relație nu apare direct din definiția și proprietățile diversității așa cum sunt cele date de relații de tipul (8.28). Într-o astfel de relație de aproximare forțată, interpretarea entropică sau informațională a relației (8.50.3) are următoarea formulare în termeni de diversitate: gradul de diversitate totală a cuplului este superior sumei gradelor de diversitate proprii și inferior sumei gradelor de diversitate totale ale componentelor cuplului [fiind vorba despre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ele. Se cere evaluarea gradului de concentrare și de diversitate globală directă corespunzător rezultatelor sondajului atât în cazul neponderat, cât și în cazul ponderat, utilizând pe rând indicatorii neentropici ai lui Simpson (8.62) și Guiașu (8.82) sau indicatorii entropici ai lui Shannon (8.97) și Guiașu (8.105). Calcule și comentarii. Potrivit formulelor de calcul introduse mai sus și tabelului 8.34, se obțin valorile indicilor ceruți, care sunt date în tabelul 8.35, fără detalierea calculelor. Din tabelul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
1978). Contribuții la măsurarea dependenței probabiliste. Teză de doctorat, Universitatea din București [095] Purcaru, I. (1979). On J-divergence and this connections with measures of dependence. Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées, 8, 1237-1250 [096] Purcaru, I. (1979). On some entropic measures of dependence between random vectors. Bulletin Mathématique, 4, 405-409 [097] Purcaru, I. (1979). A measure of the degree of organization. Analele Universității București, 91-93 [098] Purcaru, I. (1980). Asupra unor probleme informaționale din teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Bulletin Mathématique, 4, 405-409 [097] Purcaru, I. (1979). A measure of the degree of organization. Analele Universității București, 91-93 [098] Purcaru, I. (1980). Asupra unor probleme informaționale din teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice, 1, 91-102 [099] Purcaru, I. (1980). Entropic measures of dependence between the components of a three dimensional random vector. Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées, 6, 933-938 [100] Purcaru, I. (1981). Asupra unor măsuri entropice ale distanței în teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice, 2, 193-198
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sistemelor. Studii și cercetări matematice, 1, 91-102 [099] Purcaru, I. (1980). Entropic measures of dependence between the components of a three dimensional random vector. Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées, 6, 933-938 [100] Purcaru, I. (1981). Asupra unor măsuri entropice ale distanței în teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice, 2, 193-198 [101] Purcaru, I. (1981). An entropic measure of the unilateral dependence between random vectors. Analele Universității București, 65-69 [102] Purcaru, I. (1982). Elemente de algebră și programare liniară. Editura
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
components of a three dimensional random vector. Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées, 6, 933-938 [100] Purcaru, I. (1981). Asupra unor măsuri entropice ale distanței în teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice, 2, 193-198 [101] Purcaru, I. (1981). An entropic measure of the unilateral dependence between random vectors. Analele Universității București, 65-69 [102] Purcaru, I. (1982). Elemente de algebră și programare liniară. Editura Științifică și Encicloedică, București [103] Purcaru, I. (1983). Asupra unor măsuri ale organizării unui joc strategic. Studii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Guiașu și distribuții optime de probabilitate cu aplicații în economie. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 1, 19-36 [134] Purcaru, I. (2009). Optimal diversification in allocation problems. Amfiteatru Economic, 26, 494-502 [135] Purcaru, I. (2011). Unele conexiuni entropice între distribuții probabiliste. Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, 3-4, 49-54 [136] Purcaru, I. (2011). Diversity and a three-dimensional allocation problem. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 3, 59-70 [137] Purcaru, I., Bâscă, O. (1996
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
funcționează ca agenți de chelare formează combinații complexe mai stabile decât liganzii monodentați care conțin aceleași grupe funcționale. Această creștere în stabilitate este cunoscută sub numele de efect de chelare. Orgel atribuie stabilitatea suplimetară a combinațiilor complexe chelate unor efecte entropice. Conform studiilor lui Ciugaev, stabilitatea combinațiilor complexe chelate depinde de numărul atomilor din ciclu. Cele mai frecvente și mai stabile cicluri care apar în combinațiile de tip chelat sunt cele care conțin cinci sau șase atomi. Liganzii care nu conțin
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
funcționează ca agenți de chelare formează combinații complexe mai stabile decât liganzii monodentați care conțin aceleași grupe funcționale. Această creștere în stabilitate este cunoscută sub numele de efect de chelare. Orgel atribuie stabilitatea suplimentară a combinațiilor complexe chelate unor efecte entropice. Se consideră reacția de formare a unui complex cu liganzi monodentați: </formula> și reacția metalului cu un lignad bidentat conținând aceleași grupări donoare: </formula> În cazul primei reacții, inițial există trei molecule care se deplasează independent; după ce are loc procesul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Pentru un sistem fizic izolat, mărimi caracteristice celor două descrieri, cum sunt energia și entropia, se comportă în mod diferit: energia are tendința de a se conserva, în timp ce entropia are proprietatea de a crește. Competiția dintre factorul energetic și cel entropic este reglată de temperatură. La temperatură joasă este dominantă energia; se formează structuri ordonate, asemeni cristalelor. La temperatură înaltă, devine dominantă entropia, ca în starea lichidă și cea gazoasă. Entropia maximă corespunde unei stări de echilibru a sistemului, iar la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]