726 matches
-
et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990:71-109. - Gail JEFFERSON: "Side sequences", în D. Sudnow (ed.), Studies Social Interaction, New York, 1972: 294-238. 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică Diferențele dintre condițiile enunțiative orale reale și condițiile enunțiative scrise explică distanța mare care există între o conversație orală și un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu le-am putea confunda cu oralul autentic. E. Goffman
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fără să spunem că tranzițiile omogene "garantează consistența unui text, textualitatea sa" (1973: 204), nici că "tranzițiile eterogene nu participă absolut deloc la textualitate" (1973: 205). Definind textualitatea ca pe o tensiune între continuitate și discontinuitate, vom spune că variațiunile enunțiative marcate de formele verbale fac parte din efectele de sens proprii textelor. Efectele textuale ale acestor tranziții sînt importante, așa încît le consacrăm acest scurt capitol care nu are ambiția să descrie valorile fiecărui sertar verbo-temporal, ci să traseze liniile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
liniile generale ale unui demers global de întrebuințare textuală a sistemului verbal al limbii franceze 317. Revenind sistematic asupra exemplelor din capitolul 6, paginile următoare dezvoltă un aspect major al nivelului N7 din schema 3 (cap. 1), nivel al coeziunii enunțiative a suitelor de enunțuri și asumarea enunțiativă a enunțurilor (componenta B a schemei 9, cap. 3). 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" Ca să poți afirma că tranzițiile se fac între forme verbale "apropiate" sau "diferite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întrebuințare textuală a sistemului verbal al limbii franceze 317. Revenind sistematic asupra exemplelor din capitolul 6, paginile următoare dezvoltă un aspect major al nivelului N7 din schema 3 (cap. 1), nivel al coeziunii enunțiative a suitelor de enunțuri și asumarea enunțiativă a enunțurilor (componenta B a schemei 9, cap. 3). 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" Ca să poți afirma că tranzițiile se fac între forme verbale "apropiate" sau "diferite", trebuie să dispui de o teorie adecvată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
am făcut poate deveni cînd perfect, timp compus, cînd aorist, timp simplu. (id.) Posibilitatea unei narațiuni la PC divizează "discursul" în narațiune de discurs și enunțare de discurs. Așadar avem de-a face nu cu două ci cu trei sub-sisteme enunțiative de bază: Schema 26 Benveniste a mai avut și intuiția valorii speciale a "prezentului de definiție" pe care-l consideră ca pe un "prezent atemporal". Incluzîndu-l pe acesta din urmă în enunțarea istorică (2000, p.228), el îl numește "foarte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
definiție (cele din T82, de exemplu), și a PR gnomice (primul vers din T84 și primul paragraf din T16) ne incită să considerăm un al patrulea sub-sistem, apropiat, totodată de "discurs" (reprezentare discursivă prezentificată sau prezentificabilă) și de "istorie" (atitudine enunțiativă la fel de distanțată în ambele cazuri). Dacă vom compara primul paragraf din textul lui Kafka (T16, cap. 3) cu restul textului, vom observa că acest paragraf la PR se opune cu certitudine urmării, dominate de IMP și PS, dar înterg textul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PR se opune cu certitudine urmării, dominate de IMP și PS, dar înterg textul ține de aceeași enunțare distanțată. Diferența majoră rezidă în faptul că temporalitatea regimului "istorie" este un trecut real sau ficțional și că validitatea enunțurilor acestui regim enunțiativ este limitată la spațiul-timp al diegezei. În schimb, validitatea enunțurilor la PR de definiție și la PR gnomic este deschisă, ea acoperă în aceeași măsură trecutul și prezentul sau viitorul. Această omnitemporalitate ne incită să diferențiem acest sub-sistem de alte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regrupări preferențiale de forme. Căsuțele polilor <1> și <4> reprezintă cei doi poli extremi identificați de Benveniste și Weinrich. Polii <2> și <3> sînt poziții de tranziție. Schema 27 Configurații preferențiale ale sertarelor verbale Poli de bază sau moduri/lumi enunțiative Poziția subiectului enunțării Reprezentare discursivă (Rd) Asumarea enunțurilor Enunțare implicată Non-asumare a enunțurilor Enunțare distanțată Rd conjunctă parametrilor situației de enunțare Lume actualizată PREZENT enunțiativ IMPERATIV și PERFORMATIV PERFECT COMPUS 1 VIITORURI <1> PREZENT de DEFINIȚIE și PREZENT GNOMIC <3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de tranziție. Schema 27 Configurații preferențiale ale sertarelor verbale Poli de bază sau moduri/lumi enunțiative Poziția subiectului enunțării Reprezentare discursivă (Rd) Asumarea enunțurilor Enunțare implicată Non-asumare a enunțurilor Enunțare distanțată Rd conjunctă parametrilor situației de enunțare Lume actualizată PREZENT enunțiativ IMPERATIV și PERFORMATIV PERFECT COMPUS 1 VIITORURI <1> PREZENT de DEFINIȚIE și PREZENT GNOMIC <3> Rd disjunctă situației de enunțare Diegetizare <2> PERFECT COMPUS 2 <4> PERFECT SIMPLU Timpurile V (cele din povestirea-cadru din T83: Fratele tău Nushiño îți va
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
locutor și organizează ceea ce spune în categoria persoanei" (2000: 230). Benveniste insistă asupra unei alte caracteristici a enunțării directe: "Accentuarea relației discursive cu partenerul, fie el real sau imaginar, individual sau colectiv" (2000, vol. 2: 72). În definirea acestui mod enunțiativ, Weinrich scrie: "Orice comentariu este un fragment de acțiune; el modifică, fie cît de puțin, situația a doi parteneri și-i angajează astfel și pe unul, și pe celălalt" (1973: 33). În "Temps et personnes" (1979: 345) el propune cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de interacțiune directă Ancoraj deictic: deixis primar [Operație de construcție EU-TU/VOI + AICI [Operație de construcție a LUMILOR TRECUTE ACUM a LUMILOR PETRECUTE sau FICTIVE] t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle vient de passer [Ea abia a trecut]) și de "viitor apropiat", construită cu PR verbelor aller și devoir (T84: Nous l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
allons montrer tout à l'heure [Cum veți vedea îndată]) se adaugă la formele de bază și marchează respectiv priviri retrospective sau prospective. Pentru a spune anterioritatea și pentru a exprima viitorul, în această lume semantică actualizată și acest mod enunțiativ direct, sertarele verbo-temporale de bază disponibile sînt completate de timpurile lumilor proiectate (V, VA, COND și CP). Demarcările în sensul lumilor trecute ("petrecute") sau în sensul lumilor proiectate ("viitoare") trebuie să fie precizate. Lumile trecute pot fi, pe de o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În primul mod de narațiune-diegetizare <4>, ancorarea evenimentelor este nonactualizată. Aceasta înseamnă că trama temporală a evenimentelor este așezată la distanță față de situația de enunțare. Enunțul își creează propriile puncte de reper, interne lumii construite de text. În acest mod enunțiativ nonactualizat, originea referinței temporale trebuie căutată într-un deixis pe care-l putem numi secundar. Aceasta explică prezența deicticelor precum ACUM într-un cotext la IMP și chiar la PS (Noël 1996). Utilizarea unui adverb deictic într-un context enunțiativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțiativ nonactualizat, originea referinței temporale trebuie căutată într-un deixis pe care-l putem numi secundar. Aceasta explică prezența deicticelor precum ACUM într-un cotext la IMP și chiar la PS (Noël 1996). Utilizarea unui adverb deictic într-un context enunțiativ istoric, procedeu curent în sec. al XIX-lea, se găsește deja la Racine, în povestirea lui Teramen (Fedra, V, 6, v. 1503-1506): T86 Fugarii lui năvalnici, atît de-obișnuiți De glasul lui s-asculte, pășeau ACUM mîhniți, Cu ochii stinși
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu ți-ar plăcea să mergi la Bal?) și COND optativ perfect (T54: Dar tot acea privire, ce jale-ar fi adus!), timp de bază al lumilor ficționale anticipate autonome: Sub-sistemul <4>: LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE AUTONOMĂ MOD ENUNȚIATIV NONACTUALIZAT Origine "istorică" a unui DEIXIS SECUNDAR PE VREMEA ACEEA ERA ODATĂ Privire retrospectivă (MmcP1) (TA) Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PS t+1 t+x MmcP2 "trecut recent" Prezent istoric Prospectiv (COND optP) [venir de-IMP
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
t+1 t+x MmcP2 "trecut recent" Prezent istoric Prospectiv (COND optP) [venir de-IMP+INF] [aller/devoir-IMP+INF] COND În T86, replica narativă a lui Kaliaev [2], cu verbele sale la IMP, PC, MmcP, este încadrată de formele modului enunțiativ <1> care pun în scenă o interacțiune și o discuție între două personaje (PR și V). În poemul în proză de Baudelaire T81, după o enunțare de tip <4>, gîndirea reprezentată în discurs direct în ultimul paragraf manifestă trecerea de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Baudelaire T81, după o enunțare de tip <4>, gîndirea reprezentată în discurs direct în ultimul paragraf manifestă trecerea de la personajul bătrînei (EA subiect al enunțului) la un NOI subiect al enunțării atît de extins încît PR fluctuează între valoarea enunțiativă <1> a discursului direct și valoarea generică-gnomică <3>. Poemul T85 de Queneau conține un PR istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea legată sau lumea/modul narativ actualizat <2>, PC2 și IMP sînt timpuri trecute în raport cu ancorarea enunțiativă <1>, definită de contactul (deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a relata faptele ca trecute în raport cu actualitatea sa, enunțătorul dispune de un larg evantai de forme: Sub-sistemul <2>: LUMI TRECUTE (reale sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a relata faptele ca trecute în raport cu actualitatea sa, enunțătorul dispune de un larg evantai de forme: Sub-sistemul <2>: LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE LEGATĂ MOD ENUNȚIATIV ACTUALIZAT Reancorare temporală în raport cu un DEIXIS PRIMAR IERI ANUL TRECUT Privire retrospectivă (MmcP1), PS Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PC2 t + 1 t + x (MmcP2) "trecut recent" PR narativ Prospectiv (COND opt.P) [venir de-IMP + INF
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestirii lui Sepulveda din T83, legat de actualitatea naratorului. Verbele la PR din poemul lui Cendrars din T1 nu sînt identificabile ca narative decît datorită prezenței celor trei relative la IMP. 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> Nu trebuie uitată poziția enunțiativă pe care o marchează verbele la PR din enunțurile teoretice și din definițiile științifice (Apa fierbe la 100 de grade), legislative ( Oamenii se nasc egali în drepturi...) sau geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
va fura un bou, Vom trăi și vom vedea, și chiar PS, pe care Grevisse îl reperează într-un vers de Boileau: Un dîner réchauffé ne valut jamais rien20 [Cina reîncălzită nu făcu doi bani niciodată]. Situat la frontiera pozițiilor enunțiative <3> și <4>, acest gen de maxime la PS/PC explică de ce Benveniste a ezitat să integreze întrebuințările prezentului de definiție în enunțarea istorică luată ca prototip al enunțării distanțate. Maximele la imperativ (Iubiți mai degrabă sfatul decît lauda) constituie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intersecția polilor <1> și <3> care au în comun faptul că propun o reprezentare discursivă conjunctă situației. Imperativul tinde să aducă în prezent ceea ce este disponibil (potențial) în adagiu. Este însuși principiul Carpe diem al Odelor de Horațiu. 6. Variațiuni enunțiative și tranziții Cele patru căsuțe din schema 27 ne semnalează numai relațiile preferențiale de forme. Așa se explică combinațiile narative frecvente PC-PS (polii <2> și <4>) și încadrarea lui <4> de către <2>, atît de caracteristică genului faptului divers clasic (T2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
alternanțele sau tranzițiile preferențiale, un singur parametru este variabil. O alternață verticală face să varieze caracterul conjunct sau disjunct al reprezentării discursive. Între polii <1> și <2>, poziția subiectului enunțării nu variază, ci rămîne implicată. Între <3> și <4>, distanțarea enunțiativă domină. O alternanță orizontală între polii <1> și <2> face să varieze gradul de implicare a subiectului enunțării. Între <2> și <4>, diegetizarea este mai mult sau mai puțin asumată și legată de actualitatea enunțătorului-narator. Alternanțele diagonale, între polii <1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doua a povestirii, naratorul își subliniază lipsa de interes pentru evenimentele înseși. După cum se vede, ceea ce îl interesează pe Borges se află în altă parte. 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii Am văzut în capitolul 2 importanța problemei asumării enunțiative (PdV) a propozițiilor. În prima "En Junín o en Tapalqué refieren la historia" [e1], naratorul pretinde că a aflat povestea "Captivului" prin mediere. Textul începe cu un complement de încadrare spațială, un grup auxiliar periferic detașat la început de frază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]