501 matches
-
este misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensée mécaniste, Alpha Bleue, Paris, 1997. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit ca simptom al prejudecăților unei epoci. Teza cărții? Materialismul atomist epicurian nu l-a făcut fericit pe Lucrețiu - dar care-s textele sau mărturiile pe care se bazează această apreciere? Prin fantasma ei de atotputernicie, această ideologie ar face imposibile iubirea, politica, relația cu celălalt sau cu muzica! Plecând de la aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Î 14-16; o istorie indirectă a hedonismului 15; o istorie indirectă a trupului 18-19; principiul lui Alfeu 17-20; subiectivă 18 erori privitoare la - adevăr 206; Antistene 48; Aristip 111, 118, 122-123; un Democrit presocratic 47-51; Epicur 177-180, 205-206, 209-210; termenul epicurian 198-200, 234-235; filosofii cirenaici 122-123; hedonism 42, 116, 132-133, 203; Lucrețiu 251-252, 254-257, 280-281; materialism 209-210, 263-264; un Socrate platonizat 10, 49, 104-105; în texte 105-107 Epicurism primul epicurism - și cinismul 227; deformat 224; și estetica 201-202; și etica 203-204
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
biblioteca lui Philodem 14-15, 22, 221-222, 225, 228, 240-241, 311; comunitate filosofică 222, 300; conținut 176, 221-223, 227, 230, 247-248; expresie a trecerii la civilizația romană 222-223, 245-246; mecenat 222, 227; oaspeții ei 233-234; viața filosofică 226-227, 229-230, 233 Estetică epicuriană 201-202, 239-242, 311; și plăcere 198, 242; tratat 221 artă - o dorință nenaturală și nenecesară 198; și plăcere 202; și suflet 202; și trup 202; utilitară 201-202 muzică - o dorință nenaturală și nenecesară 286; și Epicur 202, 240-241; și Lucrețiu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Epicur 202, 261-262, 285-286; Homer 22, 44, 56, 109, 202, 221, 240, 248; Horațiu (bibliografie 310; și carpe diem 236; și viața la țară 213-214; și epicurismul roman 233-234, 310; hedonist 27; și Mecena 227-228; opera regăsită 221; și purcelul epicurian 176, 225; și sexualitatea 196; și toposul furtunii 281); Lucilius 224; Ovidiu 19, 221, 287, 311; și Philodem 221, 240-243; și filosofia 233-234; Pindar 22, 159, 235, 286; Properțiu 242, 311; Teocrit 159; Tibul 234, 242, 281, 311; Tirteu 159
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii - contrasens 48; doxografie 102, 127, 205, 306; existența 122 Crates 132 Demetrius Lacon 220
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se știe despre el 251; și atomismul 263-265; antiplatonician 274-275; și bordelul 290; calomniat 251-254, 256-257, 290-291; și cinetica 267; și clinamen-ul 265-266, 268; și cuplul ataraxic 290-291; și dorințele naturale și necesare 196; și edificarea sinelui 281; enciclopedic 269-271; epicurian 223, 251, 269, 310, 313-314; și gândirea tragică 258-259, 268-269, 282, 283, 285; hedonist 283, 285-286; și imanența 274; și iubirea 253-254, 287-291; și libertinajul 255-256, 287; și marea 229-230; materialismul 253, 255, 257, 262-263; Memmius 252, 261-262, 300; și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din Theos 80 Nikidion 214 Parmenide 23, 27, 50, 53-54, 102 Perictione 214 Philodem din Gadara - și banii 221, 233-234; biblioteca sa 14-15, 22, 221-222, 225, 228-229, 240-241, 311; și Cicero 248; și declivitatea 243; și edificarea sinelui 230, 240; epicurian 228-229, 234; și epicurismul campanian 234-235; și estetica 240-243; și modul de viață 226; și moartea 236-237; și muzica 221, 240-242, 244, 311; opera regăsită 220-221; origini 225, 234; și Piso 222-223, 233-234, 242, 248; și poezia 240, 242; și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui 123; proasta lui reputație 111; răspândirea lui 225; tragic 268-269, 282-283, 285 aponie - aristipiană 205; epicuriană 204 ataraxie - ascetism 200; avantaje 280-281; și Diogene din Oenoanda 297-298; și estetică 239-240, 242; și plăcere 203, 205; și politică 246-248; potențialitate epicuriană 198, 204, 217, 226, 235, 239, 286, 289; refuzarea durerii 200, 280 bucurie - autentică 40, 43-44; consecință a nefericirii altcuiva 76, 281; și frumusețe 44; și hedonism 70; liniște sufletească 66-67; și plăcere 44-45, 162, 204; termen confiscat 41; țel
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
156, 158; bune și rele 136-137, 150, 234-235, 286; catastematică 150, 204-207; cinetică 118, 204-207; cirenaică 118-122, 304-305; corporală ca țel al idealului hedonist 119; definiții 43, 120-121, 244; = desfătare 42; dietetica plăcerilor 66, 114-115, 135; distinctă de fericire 121-122; epicuriană și ascetică 200, 286, 309-310; și epicurism campanian 233-234, 244; estetică 198, 202, 241-243; evitarea neplăcerii 67-68, 113, 119, 201, 280; excluderea reflecției 148-149; de a exista 235-236, 238; și muzică 204, 241-242, 283; și natură 96, 131, 306; relația
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de a exista 235-236, 238; și muzică 204, 241-242, 283; și natură 96, 131, 306; relația cu plăcerea 199-200; răul suveran 135; reducerea conștiinței 42; și renunțare 203; satisfacerea dorințelor naturale și necesare 197; scop în sine 157; scopul sistemului epicurian 195; și societate 94; și suferință 203-204; a sufletului și a trupului 119, 207-210; suprapunerea cu fericirea 41-42; și Tetrapharmakon 194-195 suferință - și ataraxie 204; atomică 193, 286; și bani 87; și conștiință 275-276; și dorință 196-197; și Epicur 173
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
91; la Philodem 234-235; prezervată 234-235; stânjenită de dorințe zadarnice 197; contra supunerii 94; știrbită 95, 112, 119; și voință 286-287 Materialism abderitan și atomist 40-41, 49, 56, 57, 59, 71, 77, 84, 103, 109, 305; cinic 132-133; contrasens 263; epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul lui Philodem 239; răspândire în lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul lui Philodem 239; răspândire în lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian 184-187; și istoriografie 210, 305; inventatorul atomului 36-37; la Lucrețiu 263-264, 270-271; un materialism 39, 172, 305; nemurirea atomilor 188, 275-276; și omofagie 134; un senzualism 65; și trup 39, 172 clinamen 265-266, 268-269, 295, 299, 310 materie - alcătuire 185-186
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de ea 184, 188, 236-237, 275, 277, 298 Morală concordie 86-87, 96, 98 cumpătare (și necumpătare) 66, 111, 188, 200 otium 297 plăcere - de a trăi 181, 230-231, 234-235; și eudemonism 42; și Lucrețiu 261, 290-291; și Philodem 230; virtute epicuriană 181, 198, 200, 202, 205, 217, 231 prietenie - în Antichitate 260-261, 310; la Epicur 181, 198, 205, 213, 217, 222, 260; și epicurism 260-261; la Lucrețiu 261-262, 284, 291; la Philodem 222, 230, 233-234 prudență 181, 201-203, 249 viciu - caricaturizat
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
160, 216 Natură cunoașterea legilor ei 96, 271; și dorință 195-198; și drept 98, 215; opusă legii 90-91, 131; și plăcere 96, 131; teorie 58 fizica - abandonată de Aristip 114; și atomismul 37, 39-41, 62, 172, 266-267; și Democrit 53; epicuriană 188, 285-286; induce etica 40-41, 45, 114, 184-185, 239, 295; nucleară 39; și plăcerea 42-43 fiziologia - la Aristip 118; la Epicur 173, 235; filosofiei 171; și individualism 286-287; și reflecție 177 marea - la Democrit 54; furtună 229, 281; la Longin
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
epicurismului 241, 245; și înțelepciune 277-278; contra lui Lucrețiu 252, 257; pregătește creștinismul 27, 180; și trup 199-200, 179 Trup „Ce poate trupul?” 18-19; = suflet 60, 119, 134; în legătură intimă cu sufletul 187, 209-210; și arta 202; cinic 134-135; epicurian 173, 180, 200-201; filosofic 171, 173; care gândește 172-173; glorios 171; imanent 274; ocazie a mântuirii 200-201; medicație 174, 182; în pace 182, 202-203; procesul sufletului 63; „marea rațiune” 18; schizofren și pitagorist 60-61; ura față de trup 13, 200, 301
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și Lucrețiu 274; în Phaidon 187, 275, 307-308; platonician și pitagorician 72, 208-209, 307-308 hrană 133-134, 167, 174, 177-181, 193, 203, 227, 231-232, 235, 253, 272, 279, 286 Marea Sănătate 173, 205 monism - abderitan 61, 65; antiphonian 89; cirenaic 209-210; epicurian 239 onanism 58, 69, 104, 130-133 râs - Antiphon 94-95; Democrit 69-70, 258-259, 298; Epicur 181, 218; Lucrețiu 258-259, 284 simțuri - nobile și josnice 27, 106-108, 121; vectori ai certitudinii 65, 119, 185, 193, 209, 259-260, 270-271 suflet - și artă 202
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
11) Scheletul cu tortul. 12) Avantaje ale naufragiilor. 13) Hedonismul tragic. 14) O plăcere atomică. 15) Teoria despre o Venus nomadă. 16) Un cuplu ataraxic. XIV. Diogene din Oenoanda și „bucuria naturii noastre” 293 1) Pe această piatră... 2) Peripateticianul epicurian. 3) Un budism grecesc! 4) Grădina universală. 5) Întunecarea lumii. Bibliografie 303 Tabel cronologic 315 Index 323
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atribuțiile, lucreează repede, fără preocupări pentru detalii, sunt impulsivi, au o stimă de sine scăzută fiind dependenți de aprobarea altora. Hiperactivii trăiesc la limita haosului, încep multe proiecte noi pe care nu le finalizează, se plictisesc înainte de a termina proiectul. Epicurienii sunt lenți, metodici, nu se desprind de munca lor pe care o savurează, în ea găsindu-și liniștea și satisfacția, din teama de a nu realiza totul perfect va finaliza la timp munca, renunță cu greu la proiectele vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interd. sistem vs filoz. teoria generală a sistemelor. Același tip de opoziții realizeză termenii Școală/ Școli, care cunosc numeroase reorganizări semantice. Specializarea termenului "Școală" este posibilă numai în combinație cu noțiuni referitoare la istoria filozofiei, la doctrine: Școala eleată, Școala epicuriană, Școala ioniană, Școala sceptică, Școala peripatetică, Școala din Milet, Școala din Baden etc. Un anumit grad de echivoc pare să creeze pluralul generic Școli în sintagme de tipul Școli socratice. Dezambiguizarea sensurilor se realizează la nivelul definiției de dicționar, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rămâne măr de discordie numai între doi aversari izolați, oricare ar fi valoarea lor. In curând ea ajunse tema de luptă a celebrelor școli filosofice grecești. "Academia", stoicii, "Portica", s-au declarat partizane, apărătoare și colportoare ale științelor stelelor; cinicii, epicurienii, scepticii, adversarii și detractorii ei. Diogene cinicul spunea: "filosofia și medicina i-au făcut pe oameni cele mai înțelepte animale; divinația și astrologia, cei mai nebuni; superstiția și despotismul, cei mai nenorociți". Lupta a fost aprigă, dar rezultatele au început
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
răutăcios și sfidător a cărui imixtiune în viața privată e resimțită de fiecare dată cel puțin ca inoportună. Cu ton dăscălesc, Burdea le ține pe rând celor doi lecția despre antipuritanism, anticenzura impulsurilor... Tânărul e un hedonist, mai precis un epicurian, care nu crede în datorii și responsabilități, ci doar în respectarea și urmarea legii firii pentru că în natură totul se întâmplă în chip necesar și după legi interne: Domnișoară, omul vrea să aibă femeia pe care o iubește, s-o
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
conduce, prin receptare, la perceperea numelui ca simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul clasic. Personajele din Enigma Otiliei de George Călinescu, de exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână", Titi este "imbecilul placid", Simion "dementul senil", iar Aglae, după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o ființă liberă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, că societatea este o simplă convenție și că singura autoritate căreia trebuie să i se supună, dar în iubire, este însuși Creatorul său293. În discursul filosofic, individul-în-afara-lumii apare odată cu doctrinele epicurienilor, ale stoicilor și ale cinicilor, orientate împotriva ideii existenței societății înaintea indivizilor, idee teoretizată de Platon și Aristotel. Tot creștinismul este însă cel care, începând cu Sfântul Augustin, și continuând, la un mileniu distanță, cu Reforma lui Luther și Calvin
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fi apropiat de Anatole France, foarte prețuit în cercul „Vieții românești”. Diferența e - atrage atenția Tudor Vianu - că la scriitorul francez limbajul trece prin filtrul unui umanism „occidental și păgân”, asimilat în urma frecventării îndelungate a „poeților clasici” și a „filosofilor epicurieni și stoici”, pe când S. alege cuvintele după alte repere culturale, venind cu o formație diferită: autorul român raportează limbajul la un umanism „oriental și bizantin, extras și purificat din vechile cărți ale tradiției poporane și din întinsa literatură teologică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
dădeau dovadă popoarele grecești. În realitate, cosmopolitismul, care se opunea naționalismului tradițional grec, cel mai bun tratament aplicat sclavului față de timpurile anterioare, tendința de detașare de tot ceea ce era lume a fenomenelor prin ceea ce va deveni ataraxie stoică sau apatheia epicuriană, erau atitudini etice ce presupuneau o viziune negativă asupra vieții sensurilor și care erau în contrast clar cu viziunea comun optimistă și cu implicarea activă a individului în tot ceea ce constituia viață a fenomenelor, inclusiv conducerea cetății etc.: toate aceste
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]