902 matches
-
obținute. În concluzii am încercat să sintetizăm dimensiunea cognitivă a motivației și importanța integratorilor educaționali și am precizat validarea ipotezei.Devenirea personalității, dezvoltarea structurilor motivaționale nu sunt un simplu rezultat al evoluției, ci al coevoluției. Folosind această perspectivă, a complementarității epistemice încercăm să facem un pas înainte spre ierarhizarea nevoilor și motivelor umane de la treapta inferioară până la nivelul superior a părților aflate în interacțiune. Am dori ca soluțiile propuse de noi să reflecte conceptul de ”cercetare-acțiune” și să permită implementarea din
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
interacțiunii factorilor dinamogeni cu strategii psiho - educaționale active; 3.3 Identificarea factorilor familiali și de grup care pot influența pozitiv crearea și dezvoltarea motivației intrinsece a elevului pentru învățare. 3.4 Compararea productivității comportamentului elevilor cu statut diferențiat al motivației epistemice și al performanțelor școlare. 3.5 Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități de grup orientare cooperatoare și competitivă. 3.6 Analiza și interpretarea efectelor formative pe care le
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
rapid în liceul de specialitate ce-l va urma, de a urma o anumită școală sau facultate; b) motive cognitive, rezultate din caracterul procesual al învățării și din nevoia de a i se asigura un continuum de stimulare cognitivă: curiozitatea epistemică; interesul și nevoia de a (re)descoperi și de a construi raționamente științifice; satisfacții provocate de conținutul învățării, de nivelul aplicării practice a multora din ideile predate și învățate; c) social - morale, caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
încît sunt extrem de greu de surprins liniile de forță cu adevărat semnificative ale mișcărilor în curs ale gîndirii economice". Textul de față reia bună parte a temelor preferate de autor: critica derivei existențiale generalizate, obsesia bunăstării consumeriste, disoluția principiilor, risipa epistemică, necesitatea regîndirii propriilor temeiuri ontologice dublată de imperativul configurării unei noi paradigme culturale și economice, vizînd omul concret, "situat în lume", dar și proiecția spirituală a acestuia. Putem vorbi despre un fundament metafizic al economiei ca știință? Autorul răspunde afirmativ
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
doar din dinamica întregului. De fapt, în ultimă instanță, nici nu există părți; 2. Trecerea de la structură la proces. În noua paradigmă, fiecare structură e văzută ca o manifestare a unui proces fundamental; 3. Trecerea de la știința obiectivă la cea epistemică. În noua paradigmă se consideră că epistemologia înțelegerea procesului cunoașterii trebuie să fie explicit inclusă în descrierea fenomenului natural: 4. Trecerea de la construcția piramidală la cea de tip rețea, ca metaforă a cunoașterii; 5. Trecerea de la "adevăr" la descrieri aproximative
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de acord ci doar a accepta că este posibil să nu fii deținător al Întregului adevăr - și, desigur, nici a adevărului absolut. Mircea Dumitru afirmă fără echivoc, În aceeași dezbatere: „...toleranța trebuie cultivată și deoarece failibilitatea ține de condiția noastră epistemică: nu avem acces la cunoaștere obiectivă certă și absolută În privința acelor chestiuni care sunt de cea mai mare importanță pentru viața morală, religioasă și politică a comunităților din care facem parte. Din moment ce opiniile noastre morale și politice, pe acre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cel mai mult și ep acre socotim, În mod sincer și cu bune temeiuri, că suntem Îndreptățiți să le susținem, pot fi cu toate acestea eronate, este rațional să acceptăm că aceia care nu Împărtășesc angajamentele noastre sunt la fel de Îndreptățiți epistemic să susțină, În acord cu Andrei Pleșu, Toleranța și intolerabilul. II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană propriile lor justificări, opinii contrare.” Tocmai de aceea, religiile au o problemă În a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
oameni votează împotriva președintelui Băsescu, ca peste nici doi ani, tot strict statistic, intrigantul fost locuitor al Cotroceniului să fie decretat cel mai bun președinte pe care l-a avut România după 1989. E incitantă, în paginile Elvirei Sorohan, contextualizarea epistemică a literaturii române de după Revoluție, punerea ei în contrast (câteodată germinativ) cu dinamica teoretică a exegezei, deprinsă de către foarte mulți critici (unii: universitari!) din contactul direct, nemijlocit, cu centre de cercetare și personalități din Occident. După ce ai lucrat la Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
discursiv, între unele dintre umanitățile contemporane nu prea poate fi vorba de existența unor bariere etanșe. După ce a demonstrat în mod, dacă nu chiar întotdeauna cu totul convingător, dar cu siguranță captivant prin abilitatea argumentării, că postmodernismul este un obiect epistemic asemenea tuturor obiectelor epistemice "serioase", Camelia Grădinaru demonstrează, la fel de cuceritor, alegerea lui Baudrillard datorită poziției sale "emblematice", poziția de "simptom" al curentului, datorită capacității de a se sincroniza perfect cu mutațiile survenite pe toate planurile, așadar datorită puterii lui de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
umanitățile contemporane nu prea poate fi vorba de existența unor bariere etanșe. După ce a demonstrat în mod, dacă nu chiar întotdeauna cu totul convingător, dar cu siguranță captivant prin abilitatea argumentării, că postmodernismul este un obiect epistemic asemenea tuturor obiectelor epistemice "serioase", Camelia Grădinaru demonstrează, la fel de cuceritor, alegerea lui Baudrillard datorită poziției sale "emblematice", poziția de "simptom" al curentului, datorită capacității de a se sincroniza perfect cu mutațiile survenite pe toate planurile, așadar datorită puterii lui de adaptare și discursului său
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de-a lungul istoriei sale (în pofida perioadelor ei de măreție) își regăsește cu ușurință locul în interiorul unui curent care reabilitează fenomenele periferice, marginale, care nu și-au impus puterea într-o centralitate a științificității, a sensului univoc și a certitudinii epistemice. De altfel, retorica a fost criticată din mai multe puncte de vedere, emblematice rămânând atacurile lui Platon, care puneau retorica sub semnul construcției de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului. Legitimitatea pe care a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
the Study of Argumentation, Sic Sat, International Center for the Study of Argumentation, Amsterdam, 2003, pp. 171-177. 537 Amintesc definiția Danielei Rovența-Frumușani (op. cit., p. 149) care accede la înțelegerea discursului argumentativ drept "discurs orientat, vizând producerea unei modificări în universul epistemic al interlocutorului (interlocutorilor), modificare care poate reprezenta o consolidare sau o transformare a convingerilor, credințelor, reprezentărilor subiectului destinatar". 538 Ruth Amossy, "The Argumentative Dimension of Discourse", în Frans H. van Eemeren, J. Anthony Blair, Charles A. Willard, A. Francisca Snoeck
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Expertiza științifică, cunoașterea, neutralitatea bazată pe legitimitate tehnocratică, nepartizană, reprezintă elementele propuse de această teorie pentru a înțelege funcționarea sistemului european. În cadrul acesti școli există două tipuri de policy networks. Prima este teoretizată de Peter Haas (1992) și se numește "epistemic communities", comunități bazate pe autoritate științifică care împărtașesc un soclu de valori si idei comune. Iar a doua formă, teoretizată de Paul Sabatier (1988), se numește "advocacy coalition" și se deosebește de "epistemic communities" printr-o implicare mai pronunțată în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de Peter Haas (1992) și se numește "epistemic communities", comunități bazate pe autoritate științifică care împărtașesc un soclu de valori si idei comune. Iar a doua formă, teoretizată de Paul Sabatier (1988), se numește "advocacy coalition" și se deosebește de "epistemic communities" printr-o implicare mai pronunțată în obținerea unor scopuri politice (o natură partizană mult mai vizibilă față de neutralitatea primei forme de policy network). 33 Pentru o exemplificare a acestei ideii, a se vedea A. Lijphart, Patterns of Democracy, Princeton
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
au intrat dintotdeauna factori atât supranaturali, cât și naturali. Nici măcar această diadă nu epuizează problematica: cum trebuie să procedăm în privința acelor elemente pe care, neștiind prea bine în ce categorie să le plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind ideea generală de frică și sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
obiecte private de genul halucinațiilor, a viselor și discuțiile la acest subiect au continuat. Dacă în cunoașterea fenomenelor social-umane s-a urmărit micșorarea distanței dintre pare și este, în cunoașterea naturii s-a preconizat sporirea distanței dintre cele două atitudini epistemice. "Științele naturii ne învață să acordăm atenție unor anumite experiențe mai degrabă decât altora, dar, chiar și atunci numai dacă au fost aduse la forma potrivită pentru contemplarea științifică. Ele accentuează linia de despărțire dintre pare și este și creează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la cunoaștere, ci și un proces educativ cu valențe educative; * funcția motivațională. Această funcție este cuprinsă în cea formativ-educativă, dar o semnalăm și distinct datorită semnificației deosebite pentru învățare. În măsura în care metoda, prin rezultatele ei, reușește să trezească interesul și curiozitatea epistemică, să amplifice trăirile afectiv-pozitive generate de învățare, ea creează și suportul motivațional ce devine energizorul acțiunilor viitoare, cel ce tonifică și potențiază eforturile celor care învață; * funcția instrumental - operațională. Metoda dobândește valoarea de „unealtă de lucru”, instrument, tehnică de exercițiu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
calitatea de nouă paradigmă a cercetării naturii, reacții semnificative față de ideile de bază ale lui Darwin în biologia evoluției din zilele noastre, surse și temeiuri ale rezistenței și opoziției față de aceste idei, relația dintre știința darwiniană și credința religioasă, profilul epistemic particular al cercetărilor consacrate istoriei vieții prin raportare la științele experimentale și la disciplinele istorice. O versiune sumară, nedezvoltată a primului studiu a fost publicată în revista Krisis, nr. 8-9, 1999. Unele dintre ideile celui de al doilea studiu au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a cărei scriere a fost prilejuită de un simpozion al Academiei Române, din februarie 2009, consacrat împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Darwin, a apărut în revista Academica, nr. 1-2, 2009. Ultimul studiu reprezintă o dezvoltare a textului Profiluri epistemice în biologie, care a fost publicat în volumul Raționalitate și evoluție. Explorări filozofice ale complexității, editat de Laurențiu Staicu, Editura Universității din București, 2009. Sunt recunoscător editorilor publicațiilor și organizatorilor reuniunilor care mi-au oferit tot atâtea prilejuri pentru a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toate cele de mai sus este că știința darwiniană poate reprezenta o amenințare doar în măsura în care oamenii de astăzi apreciază că anumite reprezentări tradiționale despre univers și viață rămân esențiale pentru credința lor religioasă. V. EXPLICAȚIA EVOLUȚIONISTĂ CA EXPLICAȚIE ISTORICĂ. PROFILURI EPISTEMICE ÎN BIOLOGIE Conceptul tradițional al științei, larg adoptat în Antichitatea greco-romană, în epoca medievală și în Renaștere, a fost unul cuprinzător. Prin știință se înțelegea organizarea sistematică a cunoștințelor într-un sistem. Corelarea diverității datelor dintr-un anumit domeniu de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a explicației șiințifice ca atare. Personalități reprezentative ale științelor fizico-chimice, ca și filozofi ai științei din secolele XIX și XX, au apreciat că multe discipline biologice și sociale nu-și vor merita pe deplin numele de științe atâta timp cât profilul lor epistemic nu se va apropia destul de mult de cel al științelor exacte ale naturii. În prima jumătate a secolului XX, într-o lume în care reprezentările asupra științei erau modelate în mod hotărâtor de evenimentele din fizica teoretică, punctul de vedere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Ayala și Mayr - că acea unitate metodologică a științelor naturii pe care au evocat-o adesea cercetătorii și filozofii nu este nici posibilă, nici dezirabilă. Biologia este o știință autonomă. Este oare justificată concluzia în această formulare generală? 3. Varietatea epistemică: deosebirea dintre obiective și tipuri de întrebări în domenii diferite ale cercetării biologice Din epoca lui Claude Bernard și până astăzi, cei care au fost activi în diferite domenii ale cercetării biologice și-au exprimat fie încrederea, fie scepticismul cu privire la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
presupunem că este vorba de convingeri formate în primul rând pe baza a ceea ce acești oameni au învățat din propria lor experiență de cercetători. Dacă domeniul cuprinzător de discipline pe care îl desemnează termenul biologie nu are însă un profil epistemic unitar, atunci este plauzibil ca cercetători de prim rang, care lucrează în diferite discipline biologice, să fie conduși, prin învățămintele pe care le-au desprins din succesele și eșecurile lor profesionale, spre concluzii diferite în ceea ce privește apropierile și deosebirile de ordin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științele biologice în general nu este în nici un fel asigurată. Vechea dezbatere cu privire la legitimitatea orientării cercetării științifice a vieții după idealul metodologic consacrat prin dezvoltarea științelor fizico-chimice va fi pusă pe o bază nouă de îndată ce se acceptă existența unor profiluri epistemice distincte în biologie. Ce temeiuri există pentru această presupunere? Prima constatare care se poate face este că teza unității metodologice a științelor naturii va putea fi bine susținută atâta timp cât vom considera discipline ca biofizica, biochimia, fiziologia sau biologia moleculară drept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturii va putea fi bine susținută atâta timp cât vom considera discipline ca biofizica, biochimia, fiziologia sau biologia moleculară drept reprezentative pentru cercetarea biologică în genere. Căci aceste discipline nu se deosebesc de științele fizico-chimice din punctul de vedere al profilului lor epistemic. În unele, ca și în celelalte, cercetarea urmărește, în primul rând, descoperirea unor corelații legice, care fac posibilă explicația și predicția datelor de observație și experimentale. Numărul și varietatea acestor corelații, gradul lor de precizie și nivelul lor de generalitate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]