1,343 matches
-
von Willmer, tînăra soție a unui bancher din Frankfurt, ale cărei numeroase talente (balet, muzică, poezie) l-au inspirit pe Goethe concomitent cu lecturile din Hafiz (pe care l-a abordat studiind, în paralel, araba și persana): multe din poemele epistolare incluse de poet în Divan au fost scrise de fapt de Marianne. Sub nume cifrate - Hatem, cuvânt care înseamnă în arabă „inel” - și Suleika, îndrăgostiții au reînviat tradiția orientală a perechilor de poeți care își cântă sentimentele dialogând. Ultimul poem
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului și criticului literar, poetului și prozatorului Const. Ciopraga (1916-2009), deloc lineară, dobândește un contur distinct odată cu restituirea memoriilor, însemnărilor și, mai ales, a literaturii sale epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit, publică un amplu tom1 ce însumează cele mai semnificative mesaje ce i-au fost trimise de confrații săi în răstimp
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
cel care a obținut reabilitarea. Devenise un personaj de temut. La 60 de ani, se afla mai tot timpul la reședința lui de la Ferney, unde îl vizitau toate somitățile lumii, printre care Benjamin Franklin, sau cu care a întreținut relații epistolare bogate. Raporturile cu biserica, bune la început, s-au deteriorat pe măsură ce infamul se dovedea a fi tot mai des de natură a-i neliniști pe Sfinții Părinți. O cercetătoare a descoperit în Arhivele Vaticanului 31 de texte ale lui Voltaire
Voltaire, contemporanul nostru () [Corola-journal/Journalistic/3385_a_4710]
-
întâia oară, conțin câteva elemente importante privind biografia și opera unui poet, extrem de interesant, care s-a bucurat de aprecierile lui E. Lovinescu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu, Adrian Marino și Petru Comarnescu. Nota esențială a discursului epistolar, după cum se poate observa, o constituie disperarea. Perfect conștient de valoarea literaturii sale, Dimitrie Stelaru nu acceptă să fie amânat, reprogramat sau eliminat din programele unor edituri, care, adeseori, nu știu ce să-i comunice, punându-l în situații exasperante. * Chirnogeni, 18
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
fost cercetate cu minuție și pasiune de Mircea Curticeanu, care, în anii grei ai comunismului, a restituit, în două tomuri 1, o parte esențială din opera învățatului transilvănean. Aceluiași sagace cercetător, dispărut prematur, i se datorează și un excelent tom epistolar 2, în care adună și adnotează corespondența primită de Ion Breazu de la plurivalentul creator, Lucian Blaga. Tânărul Ion Breazu, la propunerea argumentată a lui Sextil Pușcariu, urmează, în perioada 1926-1928, cursurile Școlii Române din Franța, condusă de Nicolae Iorga. Epistolele
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
și să forțăm autonomia Ținutului Secuiesc - Știm foarte bine și discursurile antisemite ale domnului. Să fie convins că știm foarte bine activitatea lui politică. Aici nu greșim - (CSM solicită președintelui să sesizeze CCR) Dl Dumbravă s-a îndrăgostit de stilul epistolar văd că-mi tot scrie în ultima perioadă dându-și seama că este un mod de a te face cunoscut - Atâta timp cât CSM poate face această sesizare, nu înțeleg de ce ar vrea să facă asta Președinția - Dacă aș fi considerat că
Băsescu a promulgat legea certificatelor verzi: Nu are avizul CE. Aștept ieftinirea energiei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31611_a_32936]
-
vreme, corespondența era o artă și din conținutul scrisorilor Sfântului Ioan se poate vedea măiestria sa literară aleasă. Scriitorul amintit mai sus menționează că dacă luăm colecția de scrisori în ansamblu și dacă ținem cont de gustul actual în domeniul epistolar, suntem puțin decepționați. Asta pentru că, pentru noi, o scrisoare este mai întâi un mesaj, un document personal, căreia îi căutăm un detaliu picant sau un altul care ar fi un fel de autobiografie sau confesiune. Or, corespondența Sfântului Ioan Hrisostom
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
luciditate, valențele unui excepțional narator pe nedrept, azi, uitat. O sursă, fundamentală, în ceea ce privește rescrierea biografiei și elaborarea integrală a bibliografiei, o constituie literatura sa epistolară, care este bogată și extrem de valoroasă. Romulus Cioflec a întreținut un incitant și neîntrerupt dialog epistolar cu G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, Ion Bianu, George Coșbuc, Panait Istrati, Vasile Goldiș, George Topârceanu, Emanoil Bucuța, Otilia Cazimir, Mihail Celarianu, Petre Locusteanu, Pantelimon Halippa, N. Constantinescu, Ion Ciocârlan, Henri Blazian, A.C. Cuza și mulți alții. E necesar să precizez
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
Ibrăileanu 1, optzeci și una de misive expediate confraților săi din tinerețe 2, Enric Furtună, H. Coșoi și Panait Mușoiu, precum și unele publicate în ziare, reviste, anuare, monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut necesară întrucât deschide noi perspective de interpretare și reinterpretare a biografiei fizice și creatoare a unuia dintre cei mai valoroși prozatori ai literaturii naționale. Epistolele ce se publică acum, încă necunoscute, sunt trimise unui
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
anul și la mulți ani! Șerban [Nicolae Bagdasar, Str. I.L. Caragiale, nr. 13 - Iași]. * [București], 6 decembrie [1]954 Dragă Niculae, Mă frământ de câteva zile cu preliminariile acestei cartoline, care nu va ajunge la potrivită, astăzi, din cauza hamletismului meu epistolar. În schimb, am renunțat la o telegramă à la recherche du temps perdu, și mă gândesc să-ți ofer surpriza unei urări în colectiv (aud?), de la masa cafenelei Capșa, în fața unui filtru romantic, oferit de Nicolae Ciorănescu. Cum lucrurile se
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
portrete, uneori acide, alteori admirative, mereu percutant ale unor personalități din epocă (precum Titu Maiorescu, madame Mavrogheni, prima doamnă de onoare a reginei etc.). Între tipologiile acestor femei remarcabile își face loc și portretul Cellei Delavrancea (așa cum reiese din schimbul epistolar cu Filip Lahovari, ori din celebrul episod amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
când ajunge să publice în Viața Românească, textele ei sunt în limbă română, cu unele nesiguranțe: „E posibil să se resimtă amândouă limbile construcția de influența lor reciprocă...” Sunt și „insinuări vechi... că aș scrie tot franțuzește”, îi comunică ea, epistolar, în 1918, lui G. Ibrăileanu. Recunoaște că „alteori am ritmuri de limbi complet necunoscute”. Cum s-ar zice, întâlniri involuntare, primite prin aerul și vibrațiile vremii. Deocamdată, sunt reacții de fervent cititor, care se asociază cu impulsuri ale naturii proprii
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
Nici un autor de avangardă român nu pătrunde în revistele „oficiale”, de la Viața românească la Revista Fundațiilor Regale, decât cu prețul abjurării avangardei. Este tocmai nexus-ul conflictului dintre componenții grupării de la revista unu și Ilarie Voronca, atât de bine documentat de Epistolarul avangardist îngrijit, în urmă cu doi ani, de către Mădălina Lascu în aceeași colecție a Editurii Tracus Arte. Piesele puzzle-ului încep să se îmbine într-un desen istoric coerent, care ne restituie, pas cu pas, istoria apariției și devenirii avangardei
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
să supraviețuiască regimului de exterminare din Închisoarea de la Aiud. Cartea Aurel Cioran - Fratele fiului risipitor luminează În fapt nu numai linia acestui destin românesc, ci o Întreagă pleiadă de intelectuali români intrați În corespondență cu Aurel. Cel mai consistent dialog epistolar a fost purtat cu fratele de la Paris, apărat cu tenacitate atunci când În România socialistă Emil Cioran era anatemizat pentru ideile sale nonconformiste. Vorbind despre Aurel Cioran, am simțit că, de fapt, l-am adus “acasă”, aici la Câmpul Românesc, unde
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
într-un soi de obligație. Ca să dau câteva exemple, iată cărțile pe care le-am citit săptămâna trecută. Le pun pe două coloane: „cărți de plăcere” și „obligații.” Cărți de plăcere: Poștalionul din vis, de Paul Miron, un fermecător roman epistolar pe care l-am recitit cu aceeași plăcere ca prima oară, în 1999. Personajul central e Enache Secară, tânăr moldovean dintr-o familie înstărită de pe la mijlocul veacului al XIX-lea, care merge, spre tămăduire sufletească, în Europa, unde, finalmente, are să
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
pronunțându-se asupra operei lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, George Topîrceanu, Hortensia Papadat- Bengescu. Și nu numai. În răstimp de șase decenii de susținută și consecventă activitate literară, profesorul de la Iași a întreținut un lung și incitant dialog epistolar cu aproape toți scriitorii și cărturarii epocii sale. Revelatoare și valoroase, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui Mihail Sadoveanu, Otiliei Cazimir, Luciei Mantu, Demostene Botez, Perpessicius, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Vasile Lovinescu, Alexandru Dima, Liviu Rusu, Constantin Noica, Dan
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui N. iorga (1871 - 1940) este una dintre cele mai bogate, mai diverse si mai interesante din cultura noastră. Cercetat cu minuțiozitate, catalogat, adnotat si publicat în trei ample tomuri 1, acest corpus epistolar se constituie astăzi într-un autentic reper științific, moral si intelectual. Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor de
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
cele mai bogate, mai diverse si mai interesante din cultura noastră. Cercetat cu minuțiozitate, catalogat, adnotat si publicat în trei ample tomuri 1, acest corpus epistolar se constituie astăzi într-un autentic reper științific, moral si intelectual. Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor de istorie și de cultură. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt epistolele inedite trimise lui
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
Barbu Theodorescu (1905 - 1979), în care se constată preocuparea esențială a istoricului pentru evenimente semnificative din trecutul îndepărtat sau din contemporaneitate. Epistolele lui N. iorga, fărăsă fie elaborate, sunt scrise într-un stil caracteristic inegalabilului portretist și narator. Mărturiile sale epistolare sunt niște veritabile documente ce se cuvin a fi decriptate, interpretate și integrate în exemplara biografie intelectuală a celui mai însemnat cărturar român din toate timpurile. [Vălenii de Munte], 22 septembrie 1908 Dragă domnule Moisil, Vei fi citit în n
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
al revistei plurilingve "Nouvelle Europe" și s-a stabilit definitiv la Paris, primind cetățenia franceză în 1976. Ca scriitor, George Astaloș a debutat cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și teorie literară. Debutul în dramaturgie Adevăratul său debut a avut loc însă abia în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din București cu piesa Vin soldații. George Astaloș este autorul teoriei pluridimensionalității teatrului (Teatrul Floral-Spațial). Hazardul obiectiv face
Unul dintre cei mai cunoscuți poeți și dramaturgi a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33715_a_35040]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia esteticianului, istoricului literar și comparatistului Liviu Rusu (1901-1985) continuă să se întregească prin descoperirea și publicarea literaturii sale epistolare, atât de prețioasă prin informațiile și precizările de ordin biografic, cât și prin cele de natură politică, filosofică și jurnalistică. Liviu Rusu era, așa cum rezultă din epistolele publicate până acum, un intelectual de o corectitudine desăvârșită, avea un caracter integru
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Demostene Botez, Al.Dima, Liviu Rusu, Al. Piru, Const. Ciopraga, Gelu Ionescu, Cezar Baltag, Marin Bucur și mulți, foarte mulți alții. După stabilirea, definitivă, în America a întreținut un foarte incitant dialog epistolar cu Mircea Eliade, personalitatea cea mai însemnată a exilului literar românesc. Astăzi, grație lui Mircea Handoca, se cunosc douăzeci și trei de epistole 1 trimise de profesorul de Literatură Comparată de la Universitatea din Bloomington, Indiana, celui mai important istoric al
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
ca mod de comunicare”. Dar se ivește o chestiune specială. Dacă reportajul se caracterizează cu precădere prin relatarea „evenimentului trăit”, care sînt limitele lui? Nu avem atîtea și atîtea scrieri de tip histoire vécu? Cronicile, însemnările de călătorie, memoriile, jurnalele, epistolarele, chiar eseurile, de nu și romanele, dacă, bunăoară, G. Călinescu privea Inimi cicatrizate al lui M. Blecher drept „un reportaj superior”! Nu ajungem astfel la pericolul revărsării reportajului, la un reportaj sans rivages? La prezența unui reportaj gigantic, a unui
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
Nicolae Mecu Grupajul epistolar reprodus mai jos datează din vremea tinereții lui G. Călinescu; mai exact, din anii stagiului său italian. Potrivit cronologiei seci, în toamna lui 1924, prin recomandările primite de la Ramiro Ortiz și Vasile Pârvan, absolventul Literelor bucureștene pleca la Roma, beneficiind
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
cred că am comis totuși o tautologie - l-am adăugat în mod conștient pe „giocosa”, tocmai pentru a-i sublinia ponderea în cazul de față; puteam și adverbializa, ca în muzică, zicând „giocoso”, fiindcă acesta e timbrul ritmic al ansamblului epistolar). Postura și atitudinea (naturale? jucate? - n-are importanță) principalului „narator”, ca și perspectiva din care el prezintă faptele, ca și atmosfera în care acestea se lasă scăldate, totul ne duce cu gândul la prima parte a romanului Cartea nunții, cu
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]