1,149 matches
-
ale lobulului hepatic (prelucrare după Sell S., 2003Ă. Celulele stem Primele demonstrații ale prezenței celulelor stem hepatice aparțin lui Farber E. (1956Ă care le-a constatat la șobolanii tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și în prezent. În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
septuri (În 15% din cazuri cicatricea centrală lipseșteă care compartimentează tumora În lobuli; - microscopic hiperplazia nodulară focală este caracterizată prin prezența de cordoane de hepatocite benigne separate de septuri fibroase cu origine Într-o zonă de fibroză centrală și celule epiteliale atipice de tip biliar sunt prezente la nivelul Întregii leziuni; - cicatricea centrală conține frecvent un vas arterial de calibru relativ mare din care radiază multiple arteriole; - nu degenerează malign. Diagnostic - În marea majoritate sunt descoperite incidental fiind asimptomatice;rar determină
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
unui abces sau pseudochist pancreatic. COMPLICAȚII 1. PSEUDOCHISTUL - colecție lichidiană Încapsulată intra- sau extrapancreatică rezultată din acțiunea enzimelor pancreatice extravazate prin disrupția sistemului canalar, asupra țesuturilor vecine, ce conține concentrații mari de enzime - Nu are perete propriu și nici strat epitelial - Perete format din organele vecine+aderențe - persista atat timp cat exista comunicare cu ductul pancreatic. - comunicare datorita cicatrizarii pseudochistului se resoarbe - persistenta unui pseudochist inseamna comunicare cu sistemul ductal indiferent daca aceasta poate fi demonstrata raadiologic sau patologic. - necesita cel
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
reprezintă complicația cea mai frecventă a pancreatitei acute - 25% din cazuri - reprezintă o colecție localizată de suc pancreatic delimitată de țesut fibros sau de granulație - comunică cu un duct pancreatic. - conține o concentrație crescută de enzime pancreatice. - nu are perete epitelial. - necesită cel puțin 4 săptămâni de la debutul pancreatitei acute. - poate fi localizat Țintraparenchimatos sau adiacent țesutului pancreatic (mai frecventă. - persistă atât timp cât există comunicare cu ductul pancreatic. - durerea reprezintă principalul simptom - diagnosticul este stabilit prin examen echografic sau computer tomografic (fig
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tumora. V. TUMORI PANCREATICE EXOCRINE CHISTICE DATE GENERALE Majoritatea tumorilor pancreatice exocrine benigne sunt chistice, dar nu toate tumorile chistice sunt benigne. Tumorile chistice benigne, care reprezintă 10-15% din tumorile pancreatice și sunt În proporție de 90% din cazuri tumori epiteliale. Clasificare - Chistadenom seros - Chiatadenom mucinos - Tumora papilară mucinoasă intraductală - Tumora solidă pseudopapilară a pancreasului Clinica - sunt de obicei asimptomatice - nu determină simptomatologie specifică - când apar simptomele, acestea sunt legate de compresiunea sau de obstrucția unui organ adiacent. - frecvent se prezintă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ca tatăl său, la Universitatea din Valencia, la 31 de ani, este fondatorul primului Laborator de Investigații Biologice (în 1922). Poteca pe care pășește în neuroștiințe trece prin cercetarea microbiologiei holerei, care-l conduce la studiul țesutului și al celulelor epiteliale. Devine președintele propriului său institut, Institutul Cajal; utilizează sistemul de colorare al lui Golgi cu nitrat de argint și începe studiul sistematic al celulelor țesutului nervos în întreg teritoriul cerebral. Pe cercul spiralei neuroanatomiei înscrie existența diferitelor tipuri de celule
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
IgG. Imunitatea după boală este durabilă. 5.3.3 Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) este un virus ADN, cu structură antigenică complexă, care face parte din familia Herpesviridae (Tabel 5.4). VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale. De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 89 distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie, cu aspect inițial de hiperemie, apoi cu exudat opalin, organizat sub forma falselor membrane. Extină în perioada
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
viral de către celula gazdă. Fig. 9.1 Structura HIV Infecția HIV/SIDA 161 9.4 Patogenie Celulele atacate de HIV conțin receptori de suprafață de tip CD4 și sunt reprezentate în majoritate de limfocite Th (CD4), dar și de celulele epiteliale, celule ale măduvei osoase sau ale sistemului nervos. În figura 9.2 este reprezentat ciclul replicării virale, cu următoarele etape: atașarea virusului pe receptorii celulari CD4 fuziunea particulei virale de membrana celulară cu ajutorul unor co-receptori (CCR5. CXCR4) penetrarea virusului în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
realizat de diferite celule. Acest răspuns celular include: chemotaxia, recrutarea selectivă și migrarea transendotelială a celulelor, eliberarea de citokine și chemokine, localizarea celulelor în diferite compartimente ale mucoasei nazale, activarea și diferențierea diferitelor tipuri celulare (eozinofile, celule T, mastocite, celule epiteliale), prelungirea supraviețuirii lor, eliberarea de mediatori din aceste celule activate (histamina, cysteinyl leucotrienele), reglarea sintezei de Ig E locale și sistemice, comunicarea cu sistemul imun și măduva osoasă. Diagnostic pozitiv și diferențial Diagnosticul rinitei alergice se bazează pe anamneză (ce
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
căilor respiratorii din astm, totuși, mecanismul de bază rămâne necunoscut. Cea mai populară ipoteză la momentul actual este legată de inflamația căilor aeriene (fig. 7.1). In lichidul de lavaj bronhoalveolar s-au găsit un număr crescut de mastocite, celule epiteliale, neutrofile, eozinofile și limfocite, ca și diverși mediatori. Un proces inflamator activ este observat frecvent pe mostrele obținute prin biopsie endobronșică, chiar și de la pacienții asimptomatici. Căile aeriene pot fi edemațiate și infiltrate cu eozinofile, neutrofile și limfocite, cu sau
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ca și diverși mediatori. Un proces inflamator activ este observat frecvent pe mostrele obținute prin biopsie endobronșică, chiar și de la pacienții asimptomatici. Căile aeriene pot fi edemațiate și infiltrate cu eozinofile, neutrofile și limfocite, cu sau fără îngroșarea membranei bazale epiteliale. Poate exista, de asemenea, hipertrofie glandulară. Constatarea omniprezentă este o creștere generalizată în celularitate, asociată cu o densitate capilară mărită. Ocazional, poate fi, de asemenea, observată denudarea epiteliului. Deși traducerea acestor observații histologice în boală este încă incompletă, se crede
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
formează prin activarea sistemului imunitar. În funcție de mecanismul care determină activarea sistemului imunitar, se disting o varietate de noduli, a căror structură histologică diferă de granulomul infecțios din tuberculoză, granulomul reumatic, etc. Caracteristic pentru nodulii din sarcoidoză este faptul că celulele epiteliale și celulele macrofage pot fi evidențiate, însă țesutul mort nu (lipsește necroza centrală). De aceea, acești noduli mai poartă denumirea de granuloame fără cazeificare. Leziunile histologice elementare se pot găsi în numeroase organe, cea mai frecventă localizare fiind ganglio-mediastino-pulmonară, urmată
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de corpuscul Barr. Bărbatul dispunând de un singur gonosom X (omologul său fiind Y), nu va avea corpuscul cromatinian. Astfel acest corpuscul este specific sexualizării genetice de tip feminin. În laborator, cromatica sexuală evidențiază în mod curent următoarele celule: celulele epiteliale bucale prelevate prin raclare sau epiteliale din piele, prelevate prin biopsie sau descuamate și prezente în lichidul amniotic, prelevate cu ocazia amniocentezei. Colorarea se face cu violet cresil. Corpusculul Barr, când este prezent, are o formă plan convexă, alipit de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
un singur gonosom X (omologul său fiind Y), nu va avea corpuscul cromatinian. Astfel acest corpuscul este specific sexualizării genetice de tip feminin. În laborator, cromatica sexuală evidențiază în mod curent următoarele celule: celulele epiteliale bucale prelevate prin raclare sau epiteliale din piele, prelevate prin biopsie sau descuamate și prezente în lichidul amniotic, prelevate cu ocazia amniocentezei. Colorarea se face cu violet cresil. Corpusculul Barr, când este prezent, are o formă plan convexă, alipit de fața internă a membranei nucleare. La
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cu rol decisiv în metabolismul intermediar (fermenții galbeni, coenzima I și II, coenzima A etc). În celelalte cazuri mecanismele sunt puțin elucidate, dar surprinzător activitatea biologică este chiar mai bine precizată (vitamina K în coagulare, vitamina A în menținerea integrității epiteliale etc.). Clasificare Din punctul de vedere al structurii lor chimice, vitaminele sunt substanțe organice foarte variate, clasificate în două grupe mari funcție de solubilitatea în grăsimi și solvenți lipofili ori în apă: vitamine liposolubile și vitamine hidrosolubile. Schematic o clasificare vitaminelor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în metabolismul general este foarte important, lipsa din organism ducând la tulburări grave. Resorbția carotenilor și a axeroftolului se face la nivelul mucoasei intestinale, iar acțiunea fiziologică a vitaminei A se manifestă în procesele vizuale și în menținerea integrității țesutului epitelial, osteogeneză și hematopoieză. În primele trei luni de tratament, inclusiv adjuvant, toate tipurile de tumori (benigne și maligne) reacționează favorabil, mai ales dacă se administrează din surse vegetale ecologice și în doze mai mari (≥ 25mg/zi). în cantități crescute administrate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
normale au capacitatea de a-și recunoaște micromediul specific lor și de a interpreta corect localizarea lor, comportându-se în conformitate cu instrucțiunile primite în procesele de determinare și diferențiere din primele etape ale embriogenezei. În virtutea acestei miraculoase capacități de recunoaștere, celulele epiteliale care se divid într-un ritm alert, atunci când ajung în contact cu măduva osoasă, încetează a se mai divide și mor. Tot astfel, când celulele de măduvă osoasă sunt injectate intravenos, ele diseminează în tot organismul uman. Dar, dintre toate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se explică faptul că cele mai comune neoplazii sunt cele care apar în țesuturile regenerative de toate tipurile, dar în special în cele cu ritmuri rapide de diviziune celulară, precum măduva roșie hematopoietică și epiteliile dând leucemiile și, respectiv, carcinoamele epiteliale, cele mai rare fiind tumorile țesuturilor cu celule care, în mod normal au o rată mică de proliferare, cum ar fi, de exemplu celulele musculare sau care nu se mai divid, așa cum este cazul neuronilor. Fenomenul de oncogeneză (tumorigeneză sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar produc limfoame. Neoplazia celulelor nevroglice se numește gliom, iar aceea a celulelor retiniene se numește retinoblastom. Cele mai frecvente neoplazii umane sunt cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o explicație relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici carcinogeni, teratogeni și mutageni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a celulelor retiniene se numește retinoblastom. Cele mai frecvente neoplazii umane sunt cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o explicație relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici carcinogeni, teratogeni și mutageni. Deși în țesuturile conjuctive se produc numai 10% din spectrul neoplaziilor umane, acestea sunt totuși prevalente la om, ca incidență. Concepția actuală despre transformarea malignă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factori de creștere extracelulari și pot prolifera chiar și în absența acestora, ceea ce explică eșecul unor astfel de strategii. În plus, celulele transformate malign produc factori de creștere specifici lor care promovează propria proliferare (efect de avalanșă!). Fibroblastele și celulele epiteliale normale manifestă o dependență strictă de suportul solid. In vitro, ele trebuie să se atașeze la un suport solid reprezentat de pereții vasului de cultură sau suprafața unei lame de sticlă. Celulele maligne, cu origine în fibroblaste sau în celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale manifestă o dependență strictă de suportul solid. In vitro, ele trebuie să se atașeze la un suport solid reprezentat de pereții vasului de cultură sau suprafața unei lame de sticlă. Celulele maligne, cu origine în fibroblaste sau în celulele epiteliale, pot crește fără să se atașeze la o suprafață solidă, manifestând o anumită independență față de suportul solid de ancorare. Expresia maximă a independenței de substrat este reflectată în capacitatea celulelor ascitice de a crește în suspensie, atât in vivo cât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]