562 matches
-
a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele mănăstirii”. Drept urmare, Iezechil a oprit opt pogoane de vie ale Dancului ce se aflau la Odobești, pe care le-a ținut nici
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
astăzi. Statura lui impunătoare a făcut ca să i se spună San Marco al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă trebuie să spunem că biserica a fost pusă sub epitropia breslei negustorilor, care, pentru refacerea bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce chip să să urmedză, atât pentru cei bolnavi cât și pentru cei ce vor fi de trebuință pentru cătare lor... Și acestu lucru și de mare folos cestii patrii s-au socotit și s-au hotărât ca să fie în epitropia breslii neguțitorilor din Iași”. Vodă însă nu lasă lucrurile la voia întâmplării. El hotărăște ca în fiecare an „a trie dzi după dzua praznicului Sfântului Spiridon” marii dregători: vel logofătul, vel postelnicul, vel spătarul, vel vistiernicul „să margă... acolo, la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniei”. Domnul nu-l uită nici pe spițer, care trebuie să fie ales de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și profesor medic la Școala de Moașe a Epitropiei Sf. Spiridon Iași. Documentul trimis în fotocopie era o înștiințare către tanti Dida că, în condițiile Decretului Lege Nr. 2420/1934, articolul 2, aliniat b, Lege publicată în „Monitorul Oficial” nr. 92 din 18 aprilie 1935, putea să cumuleze salarii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache a avut copii, printre care și pe Costache, care primește ca moștenire, printre altele, și moșia Todireni. Acesta s-a petrecut în anul 1852, cânde vinde moșia Todireni, Epitropiei Generale a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași. Noul proprietar lasă aceeași denumire de Todireni, numește un administrator, ridică în satul Victoria, pe lotul de după școală, o magazie din cărămidă și acoperită cu țiglă, cu dimensiunele de circa 30 m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache a avut copii, printre care și pe Costache, care primește ca moștenire, printre altele, și moșia Todireni. Acesta s-a petrecut în anul 1852, cânde vinde moșia Todireni, Epitropiei Generale a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon din Iași. Noul proprietar lasă aceeași denumire de Todireni, numește un administrator, ridică în satul Victoria, pe lotul de după școală, o magazie din cărămidă și acoperită cu țiglă, cu dimensiunele de circa 30 m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
toată Rusia aruncată în caos și anarhie. [2] Cât despre Rusia, o spun verde, n-avem încredere într-un guvern autocratic, nu ne prezintă nici o garanție în sfințenia cuvântului iscălit. Petru cel Mare Cantemir Alex. II Carol I ["NU SUFERIM EPITROPIA NIMĂRUI"] 2257 [1] Face rău Austria că instigă cabale în contra noastră printr-un mizerabil ca Grădișteanu. Face * semicredibil Caricaturi. Nu crede în nimic. Femeile. Femeia lui (? ) agent provocator plătit de Rusia. Catolicismul ne împinge spre Rusia. Dobitocii de unguri Dunărea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
agent provocator plătit de Rusia. Catolicismul ne împinge spre Rusia. Dobitocii de unguri Dunărea n-o dăm până ce nu va exista deplină armonie de interese între noi și ei, o acordare reciprocă a relațiunilor (ein einauder greifen) economice*. Nu suferim epitropia nimărui. [2] [... ] Tractatul de la Lusc nu vom fi decât români [2] Lucrurile odată bine înțelese e ușor să știi cuvintele Războiul cu Rusia - dacă trebuie să fie. 379 {EminescuOpXV 380} Tractatul de la Lusc M*** Basarabia Rea-credință * în chestiuni de stat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră dumnealor epitropii svintii mănăstiri Halchi cerire, luând sama tuturor veniturilor svintii mănăstiri Aron Vodă, ce iaste închinată la numita de sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat arhimandritul Domitiian... ― Acești epitropi de la Halchi nu se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dă la bani, acela are dreptate” stă mărturie și studiul lui Nicolae Iorga „Wilhelm de Kotzebue și momentul de prefacere modernă a societății moldovenești”, prezentat în ședința Academiei Române din 26 mai 1934 unde citează printre hârtiile judecătorești care privesc judecata Epitropiei BogdanPaladi cu călugării de la Răchitoasa - Tecuci, fapte care trădează comportarea unui judecător”, crud, varvar și neomenos (Memoriile secțiunii istorice, seria III, Tom XV, București, 1934, p.219 335): „Astăzi nu se caută dreptăți, ci cine dă la bani, acela are
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trădează comportarea unui judecător”, crud, varvar și neomenos (Memoriile secțiunii istorice, seria III, Tom XV, București, 1934, p.219 335): „Astăzi nu se caută dreptăți, ci cine dă la bani, acela are dreptățile. Călugărul negr eșit că poate da, dar epitropia fiind îngrădită de pravili și a vând aș da sama, nu poati cu condeiul, iar dacă nu să ia în băgar e de samă dreptățile și pravilele, ia nu are alta ce să facă.” poate băga în sămi asămine condei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
posesie în anul 1841 a Mariei, văduva lui Harabagibașa, pe o vie din satul Nebuna, aflată pe moșia mănăstirii Cetățuia. Între acele documente am mai găsit și un „Jurnal” (proces-verbal) întocmit la 26 septembrie 1841. Ascultă un fragment din acesta: „Epitropia Sfîntului Mormînt din Moldavia au ascultat jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa... în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
anul 1850<footnote Ibidem, p.244. footnote>. Cifrele propuse sunt foarte apropiate de realitate, dacă ținem seama că - așa cum am notat mai sus - potrivit catagrafiei din anul 1852 în satul Belcești erau 370 de nume, iar printr-o petiție adresată Epitropiei Sfântului Mormânt, din 19 mai 1847, ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau „...să ne ajute cu 1500 merțe de pâine împrumut, măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
petiție adresată Epitropiei Sfântului Mormânt, din 19 mai 1847, ca urmare a secetei din acel an locuitorii satului cereau „...să ne ajute cu 1500 merțe de pâine împrumut, măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.73r. footnote>. Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
al Țării de Sus,d.4/1834, passim. footnote>, marele logofăt Neculai Cantacuzino<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op.2020, d.28763/1854, passim; Ibidem, d.33563/1855, passim. footnote> sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
ce urmeaza aceluia în care a avut loc faptul ce motivează scăderea. Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietățile bunurilor rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea gălățeana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectivă, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii sau comune, sub orice denumiri și prin orice lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
a avut loc faptul ce motivează scăderea. Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietățile bunurilor rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea gălățeana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectivă, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii sau comune, sub orice denumiri și prin orice lege, regulamente sau ordonanțe ar fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
scăderea. Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietățile bunurilor rurale și urbane, precum și orice drepturi reale sau personale aparținînd Eforiei spitalelor civile din București, Așezămintelor Brancovenesti din București, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, Epitropia Caritatea gălățeana din Barlad și Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectivă, sînt scutite de orice impozit către stat, județ, municipii sau comune, sub orice denumiri și prin orice lege, regulamente sau ordonanțe ar fi fost înființate. Pentru contractele în ființă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
modificarea legii pentru înființarea Oficiului Național al invalizilor, orfanilor și văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituțiuni de asistență spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931, (Eforia Spitalelor civile, Epitropia Așezămintelor Brancovenesti, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, etc.), legea pentru administrarea bunurilor statului din 1929, legea pentru scutirea de impozite a Fabricii de lumanari bisericești din Chișinău, publicată în Monitorul Oficial Nr. 119 din 2 Iunie 1927, legile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
înființarea Oficiului Național al invalizilor, orfanilor și văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituțiuni de asistență spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931, (Eforia Spitalelor civile, Epitropia Așezămintelor Brancovenesti, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, etc.), legea pentru administrarea bunurilor statului din 1929, legea pentru scutirea de impozite a Fabricii de lumanari bisericești din Chișinău, publicată în Monitorul Oficial Nr. 119 din 2 Iunie 1927, legile de organizare ale Societăților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fata... Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Dacă votează, merge la pușcărie onorabilul. Trahanache: Ai puțintică răbdare... Da' dacă l putem aduce să voteze cu noi? Farfuridi: Altă vorbă... Să voteze cu noi, e ușor; are procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare... dar să voteze cu noi? Adică cum să voteze cu noi?... Brânzovenescu: Adică cum să voteze cu noi? Trahanache: Să voteze cu noi. Brânzovenescu: Nu pricepi, neică Zahario, vorba noastră? Adică "noi", partidul nostru, pentru cine votăm
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]