501 matches
-
scriindu-și poemele și excepționalele lui cântece de trubadur. Mi-a comunicat, cu talentul său de povestitor, inefabilul atmosferei, tonul vieții lui Nichita după plecarea mea, exploziile mizeriilor, culminând cu moartea prematură a celui care a fost „iubitul nostru”, dincolo de eposul întâmplărilor reale și imaginare. M-am gândit că, poate, instinctiv, m-am întors numai pentru a mă reconcilia cu adâncul iubirii totale, mai degrabă decât să spun celor care m-au umilit, dorind să mă degradeze, că nu m-au
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fost implicați pirații au fost, oricum le-am considera, ilegale. Trebuie mereu avut în vedere că întregul secol al XVIII-lea, la care ne raportăm cu predilecție, a fost unul preromantic, în viziune, deci puternic ficționar. El a pregătit, prin eposurile literare maritime (Defoe, Swift) și prin obsesia utopiei, marile texte de gen ale secolului al XIX-lea (Melville, Morison, Stevenson, Verne, Conrad). Nu doar tema jafului pe mare e implicată de piraterie, ci și tema mării, în general, căci motivul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Exquemelin și Johnson nu și-au scris cărțile pentru a servi unui scop istoric, științific (ceea ce e cel mai probabil), ci pentru a satisface gustul unui public deja deschis la oferta temei, atunci poveștile lor s-au supus legilor oricăror eposuri de acest tip, constituite aluvionar, din fragmente de adevăr, pentru simplul amuzament. Abia Exquemelin și Johnson au dat, deci, o formă fixă variantelor care circulau spontan despre un personaj sau altul, astfel încât ele au devenit un fel de cicluri tematice
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acest tip, constituite aluvionar, din fragmente de adevăr, pentru simplul amuzament. Abia Exquemelin și Johnson au dat, deci, o formă fixă variantelor care circulau spontan despre un personaj sau altul, astfel încât ele au devenit un fel de cicluri tematice, asemănătoare eposurilor folclorice, pe care un Arnold van Gennep le-a considerat o formă normală a activității mentale, corespunzătoare unei necesități psihologice. Același antropolog a considerat că chiar și declarațiile sub jurământ, la tribunal, se aseamănă cu legendele, căci sunt chestiuni de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
s-au putut combina și recom bina în alte și alte povești, sub auspiciile aceluiași imaginar fertil. Logica afectivă, setea de senzațional, fantezia activă a lui Jung le vor ajuta din plin. Favorizate de cadrul imaginativ al preromantismului și romantismului, eposurile piraterești occidentale au folosit cadrele legendare furnizate de Exquemelin și Johnson și au generat nuanțe noi ale poveștilor, alunecând în primul rând spre eroizare și eufemizarea violențelor. În epoca bunului sălbatic, a primitivității sacrului, a frumuseții lumii basmelor, a geniului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu pirați a corespuns, de la un moment dat încolo, unei necesități psihice de evadare, de reverie compensatorie, care a devenit astfel când a explodat progresul tehnic și capitalismul a născut clasa de mijloc, cu noi nevoi de delectare. Dintr-un epos egal cu celelalte în valoare tematică, literatura marină a devenit, începând deja cu secolul al XIX-lea, un teritoriu narativ secund, frecventat de copii sau de cititori de condiție intelectuală medie. Pirateria clasică se disipase, oricum, iar harta marilor descoperiri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cunoscute cu pirați și corsari ale secolelor al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea au în centru, în majoritate, nume anglo-americane, așa cum cele mai renumite romane cu acest subiect sunt englezești. Ascendența imaginarului pirateresc aparține, se știe, eposului britanic. O frăție asemănătoare celei a bucanierilor a fost cea a Cerșetorilor, provenită din rebelii olandezi care l-au urmat pe înfrântul Wilhelm de Orania. Stabiliți în fortăreața La Rochelle, au constituit o puternică facțiune militară, sprijinită de nobilul hughenot
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ar putea replica prin puterea imensă pe care a exercitat-o memoria istorică, funcționabilă prin narațiune. Numele, locurile, datele, evenimentele legate de piraterie și corsariat au circumscris, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, în mare parte, un epos anglo american. Reperele istorico-geografice ale pirateriei clasice o dovedesc, iar intensitatea eforturilor de eradicare a fenomenului a fost direct proporțională cu proliferarea lui. Străvechilor britoni, constructori de corăbii și navigatori foarte pricepuți, pe care englezii i-ar fi moștenit. E
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cunoscute cu pirați și corsari ale secolelor al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea au în centru, în majoritate, nume anglo-americane, așa cum cele mai renumite romane cu acest subiect sunt englezești. Ascendența imaginarului pirateresc aparține, se știe, eposului britanic. O frăție asemănătoare celei a bucanierilor a fost cea a Cerșetorilor, provenită din rebelii olandezi care l-au urmat pe înfrântul Wilhelm de Orania. Stabiliți în fortăreața La Rochelle, au constituit o puternică facțiune militară, sprijinită de nobilul hughenot
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ar putea replica prin puterea imensă pe care a exercitat-o memoria istorică, funcționabilă prin narațiune. Numele, locurile, datele, evenimentele legate de piraterie și corsariat au circumscris, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, în mare parte, un epos anglo american. Reperele istorico-geografice ale pirateriei clasice o dovedesc, iar intensitatea eforturilor de eradicare a fenomenului a fost direct proporțională cu proliferarea lui. În 1696, parlamentul britanic a votat un act care impunea monopolul comercial cu coloniile engleze, ceea ce a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mărfuri, explorau teritorii sau se luptau. Furtunile devastatoare, valurile imense, stâncile neprevăzute, defecțiunile fatale, pierderea reperelor de orientare, erorile și cunoștințele precare de navigație, bolile inevitabile, greutățile cotidiene, toate, la un loc, au format drama vieții și a morții în eposul marin al epocilor marilor corăbii. Omnipotența incomensurabilă a elementelor naturii și disproporționata fragilitate umană au marcat destinul oricărui marinar din trecut, a subliniat-o și istoricul Marcus Rediker. Dincolo de ficțiune, unii dintre scriitorii care au avut experiența mării au redat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în timpul războaielor napo leoniene de la începutul secolului al XIX-lea. Jack Aubrey și medicul Stephen Maturin sunt personajele a aproximativ 20 de romane publicate de Patrick O’ Brian între 1969-1999 (primul e cunoscut și prin ecranizarea omonimă, Master and Commander), eposuri pasionante cu bătălii navale, furtuni, călătorii, insule și capcane fatale corăbiilor ina mice. Precizia detaliilor istorice și tehnice l-au transformat pe O’ Brian (dimpreună cu ilustratorul său, Geoff Hunt) în cel mai bun descriptor al marinei engleze din epoca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
apă a cunoscut destule epoci înfloritoare. Rarele documente nu vorbesc explicit despre acte de piraterie, cu figuri de tâlhari marini și cu acțiuni clare. Marea nu a trezit, la noi, decât nostalgii poetice, intimiste, egografice (începând de la exilatul Ovidiu), nicidecum eposuri de întindere. De înțeles la o națiune al cărei răgaz de visare a fost, multă vreme, inexistent și care a avut acces deplin la mare târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu independența politică. Abia de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
socialistă, iar succesul său de piață a fost confirmat de o ecranizare a lui Mircea Mureșan, în 1976. Fiorul escapist al călătoriei pe mare, cu o corabie veche, într-o vreme a închiderii ideologice extreme, a dus la transformarea unui epos tineresc într-un mit al aventurii, prin definiție. Straturile lui de lectură reflectă atât defulările autorului, cât și freamătul unor întâmplări extraordinare, care au ținut cu sufletul la gură cititori incapabili să-și părăsească țara altfel decât prin imaginație. La
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un rechin, când era marinar, în Alexandria. Dar proiecțiile temporale moderne și cu totul alte interese epice, în celelalte romane ale sale (Al optzeci și doilea, 1966 ; Maria și marea, 1973), au făcut ca Toate pânzele sus ! să rămână adevăratul epos marin, unul cu parfum de aventură veche, cu toate ingredientele clasice ale poveștilor de gen. Romanul lui Radu Tudoran respiră o libertate care a survenit din decupajul imaginar pe care l-a operat în momentul apariției, profitând de polivalentul element
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
jos stâncoasele picioare. Noi suntem un popor alpestru și civilizația noastră e de brad și stejar. Ea n-a lăsat ruine de piatră și cărămidă ci numai cenușă. Sarmisegetuza legendară a ars împreună cu ultimii ei apărători în miresme de rășină. Eposul acestui popor de munte care crede în eternitatea lumii a voit să-l scrie în felurite chipuri Eminescu, tentat câteodată de ipoteza germană a vedea acolo în munți cetăți granitice, căci Decebal se întreba din Valhalla: Nu mi-i ști
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Z. Ornea, Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Florin Manolescu, Cazul Stere, LCF, 1990, 12; Mircea Iorgulescu, Stere și epoca sa, RL, 1990, 47; Lovinescu, Unde scurte, I, 74-79; Mircea Anghelescu, Contemporaneitate amânată, LCF, 1991, 24; Dumitru Micu, Epos caleidoscopic, CC, 1991, 8-9; Liviu Malița, Înfrângerea ca victorie, APF, 1991, 10-11; Negoițescu, Ist. lit., I, 209-213; Alexandru George, Cazul Stere, CNP, 1992, 6; Vasile Badiu, „Integrala” Constantin Stere, TR, 1992, 41; Mihai Cimpoi, Constantin Stere, romancierul total, CC, 1994
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
vizuală fericită”, de „strategia vizuală înrudită prin dinamismul lapidar cu a cineastului”, de „o adevarată punctuație cinematografică” (Doina Curticăpeanu). Ț. va colabora, de altfel, ulterior, cu regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular japonez, pe care l-a prezentat în Basme japoneze (1938) și Cocorul alb (1967), culegeri de povești populare traduse de Ț. Pentru lucrarea Caracterele civilizației japoneze (1942, în colaborare cu Gheorghe Băgulescu) i s-a decernat Premiul Kokusai-Bunka-Shinkokai al
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
TOMA ALIMOȘ, baladă populară. Aparținând eposului medieval, cunoscută și sub numele Toma a lui Moș sau Toma Al Imoș, face parte din ciclul baladelor vitejești și datează din secolul al XVII-lea sau chiar mai dinainte. Răspândită îndeosebi în sudul Moldovei, în Muntenia, Oltenia și Banat
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
1983). Alți publiciști prezenți aici sunt Viorel Boldurean, Partenie Murariu, Petru Ilieșu, Radu Matei Todoran (scrie despre poezia orașului), Emilia Ciobotaru (Sorescu - deocamdată!), Carmen Pădure (Boris Vian și umanismul creației, 7/1977), Gh. Secheșan, Vasile Crețu, Nicolae Ciobanu (Slavici și eposul realist-critic, 1-2/1979), Mircea Mihăieș, Marcel Pop-Corniș (Shakespeare și poetica romanului american modern, 1/1980), Mircea Pora, Victor Neumann, I. Cornea, Ileana Oancea (Sensul erudiției la D. Caracostea, 7/1983), Șerban Foarță, Cornel Ungureanu și Traian Ștef (în 1983, primul
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
arătătorul acestui ceas al durerii.// Iau liniștea drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
G. Coșbuc și creația populară (1970). Primele articole i-au apărut în „Revista de folclor” (1956). F., un „eminent folclorist” (cum l-a caracterizat Petru Caraman), și-a ales ca subiect al primei sale cărți cea mai importantă plăsmuire a eposului românesc tradițional: Miorița (1964). Este lucrarea care l-a consacrat și i-a adus Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Studiul introductiv, cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor comparat, aplicate, în cea mai mare parte, tot la eposul tradițional versificat și cântat. Cercetătorul opinează că fragmentarismului trebuie să-i fie opus studiul monografic, apelului la traduceri să-i fie preferat recursul decis la documentele în limbile respective, examenului univoc să-i ia locul considerarea faptelor pe un câmp
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
dramatic propriu-zis, piesa este o sinteză unică în evoluția teatrului istoric românesc, realizată sub semnul tutelar al romantismului și în care se produce armonizarea unor elemente aparent divergente. Înscenarea are autenticitate psihologică, istorică și, contrapunctic, aură mitică, hieratică, precum în eposul popular. Dramatismul fiind generat mai mult de atmosferă decât de acțiune, cuvintelor, țesute în largi monologuri ori în dialoguri repezi, li se acordă un rol esențial. Cuvântul, capabil să suscite trăiri, emoții intense, valorizat ca resort dramatic, apare folosit cu
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
anii Unirii Principatelor Române, despre latinitatea poporului român, despre originea glorioasă, despre istoria sa eroică. Autoarea cultivă un istorism moderat, știind că producțiile populare nu rivalizează cu cronicile, cu toate că poezia populară dezvăluie „un admirabil sentiment al realității”. Aprecierile sale asupra eposului versificat au contribuit la cunoașterea acestui compartiment, studiul circulând în publicațiile vremii. Astfel, după părerea sa Miorița este o creație profundă, „o capodoperă”, o mărturie a unei sensibilități profunde, iar în balade descoperă ardoarea, impetuozitatea sentimentelor, a pasiunii chiar. Descrierea
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]