998 matches
-
venituri din economia subterană, cele mai multe dintre acestea mult mai scăzute și fără acoperire de asigurări medicale și sociale: acest fapt va produce în următoarele decenii o generație de vârstnici cu o slabă acoperire de asigurări sociale; • beneficiile sociale s-au erodat mult mai rapid decât salariile. O mare masă de persoane (pensionari, familii cu copii) au suferit din acest motiv un proces de sărăcire mai accentuat în tranziție; • creșterea polarizării sociale: tranziția a avut ca unul dintre obiectivele sale depășirea opțiunii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
vizite reciproce pe plan bilateral etc. Grupul celor 9, cum apreciază ambasadorul Valentin Lipatti într-o admirabilă lucrare dedicată procesului CSCE, realiza "o experiență unică în domeniul colaborării între statele mici și mijlocii din Europa postbelică, o experiență care a erodat structurile bipolare, a promovat afirmarea unei diplomații independente și a constituit fără îndoială la vremea respectivă anticamera în care se plămădeau opțiunile Conferinței de la Helsinki"3. În ianuarie 1967, România recunoștea din punct de vedere diplomatic Republica Federală Germania, măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un acut simț al realității: problemele acumulate în Europa în perioada postbelică nu puteau fi rezolvate de o singură reuniune, oricât de bine s-ar fi desfășurat ea. Mai mult decât aceasta, la București se spera ca "procesul european" să erodeze în continuare structurile de bloc și politica de bloc pe continent. De aceea, România dorea nu o continuitate oarecare a procesului respectiv, ci una instituționalizată. Iar instituționalizarea era văzută în forma unui organism cu caracter permanent. Nu era vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În multe privințe, piedicile puse În calea principiilor care caracterizează lumea afacerilor sunt și ele un soi de cutremure, schimbări la fel de neliniștitoare și de chinuitoare precum cele ce au loc În natură. O privire Înapoi scoate la lumină un peisaj erodat de evenimentele trecutului recent. Vântul schimbării care transformă Încet-Încet terenul pare să aparțină trecutului, iar cutremurele sunt mai degrabă ceva constant decât o surpriză. Acum douăzeci de ani, ne minunam de prăbușirea Uniunii Sovietice și de apariția a ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
tehnica de muncă, pe care o puteau pierde oricând<footnote M.M.A. Dobb, Studies in the Development of Capitalism, International Publishers, New York, 1974,p. 150. footnote>. Noii comercianți au putut controla mult mai bine costurile de producție. Apariția fabricilor a erodat și mai mult puterea meșteșugarilor și a breslelor. A apărut ideea centralizării producției și a folosirii unei surse unice de energie. Costurile acestui nou model de producție puteau fi suportate numai de noii comercianți capitaliști. Pragul crucial între vechiul și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pieței vlăguiește resursele de imaginație ale subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în cadrul ONU și a celei față de criza din Balcani. Cu toate acestea, când contextul s-a schimbat din nou mai târziu, într-un deceniu în care Statele Unite nu au reușit să prevină colapsul economiei argentiniene, puterea blândă americană s-a erodat semnificativ. Politica guvernamentală poate consolida sau diminua puterea blândă a unei țări. Politica internă sau externă care manifestă ipocrizie, aroganță, nepăsare față de opiniile celorlați sau care se bazează pe o abordare îngustă a intereselor naționale poate submina puterea blândă. De
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
intra în ring consumul, erau toate șansele ca realismul socialist să fie învins."58 Războiul Rece a fost câștigat printr-o îmbinare de putere dură și blândă. Puterea dură a dus la îngrădirea militară a comunismului, iar puterea blândă a erodat sistemul sovietic din interior. Nu toate resursele de putere blândă au fost americane vezi, de pildă, rolul jucat de BBC și de Beatles. Dar ar fi o eroare să ignorăm importanța culturii populare americane în componenta "blândă" a ecuației. Cultura
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
instituții, înrădăcinată, se pare, în individualismul sporit și în diminuarea respectului față de autoritate caracteristice societăților postmoderne.86 În mod similar, în vreme ce participarea la organizații bazate pe voluntariat a cunoscut anumite modificări, schimbările survenite în participarea socială nu par să fi erodat puterea blândă a Americii, printre altele și pentru că nivelul absolut de angajament social rămâne extrem de ridicat conform mai multor indicatori. Trei pătrimi dintre americani se simt legați de comunitățile lor și susțin că nivelul și calitatea traiului aici sunt bune
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
acțiunilor caritabile și al serviciilor în folosul comunității este chiar mai ridicat.91 Problemele cu care se confruntă America și care nu sunt străine celorlalte societăți cu greu pot diminua resursele de putere blândă. Puterea blândă americană este mai degrabă erodată de măsuri politice precum pedeapsa capitală sau absența controlului asupra armelor, prin care ne abatem de la un standard al țărilor moderne. Spre exemplu, susținerea de către americani a pedepsei capitale a întâmpinat dezaprobarea a două treimi din populația Marii Britanii, Franței, Germaniei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
frăng lanțuri și dezleagă popoare. Te-ai aștepta să fie Hercule. Cănd colo, o mănă de om. Istoria recentă a Romăniei cunoaște prea bine scena din Marele inchizitor. Doar că acesta era înlocuit de marele dictator. Comunismului i s-au erodat fundațiile cănd aproape nimeni nu mai spera. Părea un regim definitiv instalat, cu un serios aparat de represiune gata să pună căluș oricărei voci care ar striga după libertate. Tocmai faptul că părea invincibil face din cei care i s-
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
o relație de reciprocă și profundă împărtășire. Așa cum pentru întreținerea frumuseții fizice și caracteriale sunt necesare atente îngrijiri, și în cazul frumuseții relațiilor interpersonale sunt necesare: • înțelegerea partenerului; înțelegerea reciprocă; • înțelepciunea potrivit căreia egoismul, orgoliul, mândria (aduse în prim-plan) erodează mai devreme sau mai târziu relația interpersonală; • sentimente pașnice, limpezi, clare; lărgime și profunzime sufletească; • acceptare de sine; • blândețe, răbdare, iertare, dăruire, jertfire, responsabilitate, grija pentru celălalt; • experiențe comune; o continuă, neîntreruptă comunicare și intercunoaștere; • consens, soluții negociate; • încredere reciprocă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a manifestării propriului potențial. Există însă un prag dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive. Pare că acest prag a fost trecut de societatea hipermodernă și hiperconcurențială. Obsesia excelenței și a performanței ne erodează încrederea în noi înșine și ne distruge stima de sine; ne provoacă stări de acut dezechilibru, dereglări ale autoevaluării, destabilizarea deciziei, angoasă. În acest teribil context, arată profesorul francez, "idealul eului încetează să mai fie un factor structurant al personalității
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
predicțiilor neorealiste. La începutul anilor 1990, relațiile dintre Japonia și Europa au fost tulburate de dispute privind comerțul, competiția industrială fiind acerbă mai ales în domeniul producției de automobile (Inoguchi, 1991; Lehmann, 1992). Evoluția relațiilor dintre Japonia și Europa a erodat și mai mult relațiile SUA-Japonia. Între europeni și japonezi s-a format o alianță tacită în timpul disputei asupra pieselor auto dintre SUA și Japonia (Nuttal, 1996, p. 120). În mod similar, europenii au subminat SUA în dezvoltarea avioanelor de vânătoare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dovedit tot mai nepotrivite pentru poziția sa în sistemul internațional. Preferințele exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 reflectă principiile centrale ale Doctrinei Yoshida, elaborată pentru prima dată în anii 1950. Pe parcursul anilor 1990, fundamentele interne ale strategiei Yoshida s-au erodat cu rapiditate ca reacție la schimbările din sistemul internațional. Există două evoluții majore care au dezvăluit gradual această tendință. Prima a avut loc în 1993, când, pentru prima dată de la fondarea sa, în anii 1950, Partidul Liberal-Democrat nu a mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ultimă instanță, să cedezi inițiativa agresorului. Această politică nu a protejat Vietnamul de Sud, ci a "vaccinat" într-un fel Vietnamul de Nord. Ea nu a înțeles cu adevărat natura războiului de gherilă. Gherilele cîștigă războaie combătînd guvernul din interior, erodînd morala armatei și subminînd încrederea populației în guvern. Gherilele utilizează frecvent tactica loviturilor și retragerilor fulgerătoare, atacînd doar forțele guvernamentale mai puțin numeroase și mai slabe, pe care le pot înfrînge. După cum spunea Mao: " Dacă poți învinge, luptă; dacă nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
legitimă. În același timp, diplomația este mijlocul prin care poate fi găsit un astfel de limbaj comun. Acest cerc este necesar din perspectiva lui Kissinger (Hoffmann 1978). O problemă pentru crearea unui limbaj diplomatic comun era apariția armelor nucleare, care eroda legătura directă dintre putere și politicile promovate sau dintre putere și influență. Așa cum repeta în scrierile sale, puterea devenea deopotrivă mai înfricoșătoare și mai "abstractă, intangibilă, elusivă" (Kissinger 1969: 61; și 1979: 67). Aici, Kissinger nu este interesat în primul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu rivalii săi." (Buzan 1984: 621) Esențială pentru această discuție este cea de-a doua caracteristică a bunurilor publice, nonexcluziunea și fenomenul "pasagerilor clandestini" din sistem. Din moment ce hegemonul nu-i poate elimina pe "pasagerii clandestini", așa cum susține argumentul, aceștia vor eroda inevitabil controlul relativ al hegemonului asupra resurselor vitale. Acum e limpede că excluderea totală este aproape imposibilă. Prin urmare, problema "pasagerilor clandestini" este întotdeauna una relativă. Nici un guvern nu poate evita ca drumurile sale să fie folosite de cei care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și rentele economice pe care orice conducător trebuie să se forțeze, să le stabilească și să le conserve. Aceasta rentă economică, rezultată dintr-o strategie care nu are sens decât pentru a „gripa” mecanismele pieței, este deci condamnată a se eroda mai repede sau mai târziu, prin acțiunea concurenței și a reglementărilor, dar evident ea este la originea creării de valoare. 4.2. Metode și indicatori de creare de valoare Printre numeroasele metode de creare de valoare, putem distinge metodele de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
contribuții sociale la nivel european sau vreo finanțare a unui „buget social” și nici aparat birocratic la Bruxelles pentru sectorul bunăstării. Suveranitatea teritorială a politicii sociale pare neatinsă. Cu toate acestea, o viziune alternativă a devenit evidentă: integrarea europeană a erodat atât suveranitatea (autoritatea legală), cât și autonomia (capacitatea de reglementare) statelor membre în a-și conduce propriile politici sociale (Becker, 2004). Statele naționale ale bunăstării rămân instituțiile primare ale politicii sociale europene, dar ele devin din ce în ce mai mult supuse unor constrângeri
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
economiei politice, care arată că acțiunea economică este încorporată în dense rețele de instituții sociale și politice (North, 1990). O separare netă între piața supranațională și chestiunile sociale naționale devine nesustenabilă. Tocmai mișcarea către integrarea piețelor este cea care, treptat, erodează autonomia și suveranitatea statelor naționale ale bunăstării, situându le tot mai mult într-o rețea complexă de politică publică europenizată. Această transformare se produce prin intermediul a trei procese, așa cum arată tabelul 12.1<footnote Adaptare după Leibfried, S., “Social Policy
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
nivelului material de trai, integrare urbană recentă, aspirații centrate pe consum și motivații bazate pe câștig etc.) și al consumatorilor (valorizând cu prioritate produsele pe criterii cantitative: preț de cost redus, rezistență mare la folosință). Pe măsură ce acest fundament sociocultural se erodează (nivelul de trai al salariaților crește și, odată cu acesta, aspirațiile se extind la o gamă mai largă de obiective vizând aspecte ce depășesc câștigul, integrarea urbană le pune În contact cu modele diferite de stiluri de viață, exigențele se corelează
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mult al pământului. Colaborarea a fost excelentă: poetul arătându-se solicitant și destul de receptiv la sugestii de redactare. Fire poetica explozivă, abundentă, Vatamanu avea nevoie de un redactor de carte care să-1 ajute să-și „strunească” debitul liric incontinent, uneori erodat de o sonoritate impură și mai puțin exactă. Dar motivul acestei note nu este poezia lui Ion Vatamanu, poetul care ar fi împlinit în aceste zile vârsta de 60 de ani, ci felul în care s-a scris despre el
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a Întâmplărilor. Din minima rezistență la imperativele creației. Între scrierea jurnalului și presiunea temporală se ivește o tensiune, În urma căreia autorul trece grija construcției pe seama timpului. Opțiune nu lipsită de ciudățenie, pentru că același timp care edifică ampla construcție o și erodează interior, o distruge. Altfel spus, principiul Însuși al scrierii jurnalului este autodistrucția 43. Dar disoluția jurnalului Înseamnă și disoluția eului. Nemaiavând un spațiu de manifestare, acesta dispare, constrâns la o nesfârșită tortură interioară. Din această cauză, misticii, marii mistici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să determine convertirea unui tip de experiență într-altul46. Atât timp cât școala își atribuie o misiune, ea se supune cerințelor formative identitare, iar pentru atingerea dezideratului propus recurge, deopotrivă, la vechile și noile sale resurse didactice. Niciodată complet înlăturat, idealul mecanic-reproductiv se erodează continuu, de vreme ce cantitatea sporită a cunoștințelor nu permite exersări îndelungate. Se consideră că tocmai această invazie a noutăților, cu prea puține șanse de repetare și fixare, ar fi principala cauză a pierderii de informații, a uitării. În mediul didactic, uitarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]