1,018 matches
-
în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în postmodernitate: mesajele „academice” pe care le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
povestitori populari de astăzi, înzestrat cu o rară putere verbală de a reproduce realitatea și de a însufleți printr-un joc inimitabil toate amănuntele unei memorii inepuizabile”, a identificat în verva naratorului și în comportamentul personajelor sale „vioiciunea, șiretenia și erotismul”, ca trăsături specifice țăranului muntean. Criticul a ținut, de asemenea, să precizeze că talentul lui V. de a reproduce viața rurală nu e însoțit și de o capacitate superioară de sinteză, maniera realistă a povestirilor părându-i a fi „de
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Dacă cele trei povestiri se caracterizează prin limbajul savuros de sorginte caragialiană, ca și printr-o intrigă simbolic-detectivistă, Tablourile e o delicată proză de atmosferă pe tema (mai veche în proza lui P.) a „intrării privitorului în tablou”, de un erotism abia sugerat, scrisă în stil impresionist, proustian, dintr-o perspectivă auctorială aluziv-neutră (ca la Henry James). Se perindă, într-o narațiune evanescentă, momente din timpul interior al unei Lady V., admiratoare a lui James Whistler, fragmente din jurnalul ei, „călătoriile
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
toate romanele sale. Ileana Lupului (1934) și Banul... ochiul dracului (1941) fac parte dintr-o categorie diferită: sunt „romane țărănești”, în care se înfruntă pasiuni, într-o oarecare asemănare cu Ion de Liviu Rebreanu. Similitudinea e însă numai de subiect: erotismul și patima averii se profilează pe fundalul declinului boierimii vechi, ceea ce înlesnește ascensiunea ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
sufletească constituie mize pentru victorii sau eșecuri în medii care-și fac din culpabilitatea colectivă o scuză sau o justificare nemijlocită sau simulată” (Marian Popa). Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica va remarca și povestirile din Iepurele sub acoperiș (1973), precum și romanul Un loc printre voi (1976), alte două volume - Împușcătura (1974) și Miraj (1986) - rămânând aproape fără ecou. Păstrându-și în linii mari egalitatea de ton, R. are
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
orașul de argint? (1965) sunt cărți analizabile sociologic și prea puțin estetic, cu toate că sunt departe de multe din aberațiile propagandistice ale epocii. Eroismul programatic, triumfalismul și idilismul revoluționar din epoca șantierelor socialiste, recuzita esenian-labișiană ce contamina bruma de melancolie și erotism sunt lizibile astăzi dacă nu chiar cu sarcasm, în orice caz cu circumspecție. În privința acestui trecut acționează - spune Paul Georgescu în convorbirile cu M. - „pluricazualitatea etajată”, a cărei retrospectivă nu exclude cinismul: „Mătăluță ești vegetarian”, sună ca o sentință verdictul
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
țară, iar după 1944 contribuie la construirea socialismului. În Dudică (1964), Salba de aur (1975) sau în Apele revărsate (1981), romane „țărănești”, abundă scenele cu ședințe interminabile, elogiind colectivizarea și fericirea generală adusă de „viața nouă” la sate. Până și erotismul cade sub incidența ideologicului. Ion Damian, protagonistul din Drum deschis (1960), își face autocritica pentru abaterile sale profesionale și pentru relația platonică cu o profesoară („Sunt vinovat că am avut încredere în ea, fără să o cunosc, și m-am
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
punct de vedere stilistic, cât și tematic, în grilele de receptare și problematizare ale literaturii occidentale contemporane” (Ovidiu Mircean) - a acestui roman descris ca fiind „intim și psihologic, de orientare feministă” și drept un „captivant roman de actualitate, condimentat cu erotism și senzațional” (Nicolae Oprea). Protagonista este Augusta, femeie aflată în plină maturitate, a cărei soră, Agata, murise cu decenii în urmă, la vârsta de opt ani. Cimitirul în care fusese înhumată fetița va fi dezafectat și reamplasat din motive obiective
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Pe de altă parte, Augusta se află după o îndelungată cură de psihoterapie și, în principiu vindecată, își reasumă sinele, printr-o autoscopie retrospectivă - în care anamneza morții Agatei are un loc important -, dublată de o mistuitor- izbăvitoare dezlănțuire de erotism. Poate fi vorba astfel, parabolic, cum au observat comentatorii, de o „dublă deshumare”. Nu tematica și așa-zicând anecdotica în sine sunt relevante în ce privește puterea de seducție a cărții, ci perspectiva, viziunea, scriitura, dicția și mizanscena. Autoarea ocolește formule romanești
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
peisaje stranii, topite într-o atmosferă de vis, manevrând implicit fraza intens colorată afectiv, solubilă, de o fluiditate muzicală, și în genere instrumentele vorbirii lirice. Izbește și în cuprinsul lor, ca în versuri, acuitatea senzațiilor, îndeosebi a celor olfactive, iar erotismul, aici mai puțin stilizat, se rostește cu violență sporită. DUMITRU MICU SCRIERI: Fecioara în alb. Când vioarele tăcură. Moartea visurilor, București, 1902; Frații, București, 1903; Cântecul toamnei. Serenade demonice, București, 1909; Poeme, București, f.a.; Opere, îngr. și pref. N. Davidescu
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Iași, 2003 (în colaborare cu Maria-Magdalena Anghelescu), Iocari serio, postfață Horia-Roman Patapievici, Iași, 2003 (în colaborare cu Maria-Magdalena Anghelescu); Louis Pauwels, Jacques Bergier, Dimineața magicienilor. Introducere în realismul fantastic, București, 1994; Roger Caillois, Omul și sacrul, București, 1997; Georges Bataille, Erotismul, București, 1998. Repere bibliografice: Virgil Leon, Excentricitatea anonimatului, APF, 1990, 5-7; Mircea Mihăieș, Critica ucigașă, O, 1990, 38; Ioan Holban, Cartea de depuneri, CRC, 1991, 1-2; Ion Simuț, Câți Dan Petrescu există?, F, 1991, 3; Florin Ardelean, Exerciții de normalitate
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
cu speranța recâștigării bărbatului, dar și cu perspectiva revanșei simbolice. Timpul pare să rezolve ecuația în sensul formării unui solid sentiment matern. Acesta însă prinde să vireze, când copilul crește și devine un tânăr asemănător în multe tatălui său, spre erotism, viraj pe care eroina îl refulează și prin dramatizarea întrucâtva exagerată a avansării în vârstă. Nici iubirea, nici îmbătrânirea ei nu scapă prietenelor tânărului și, la auzul constatărilor acestora, de o cruzime inerentă adolescenței, Mia traversează o criză ce o
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
participare poetul dă glas melancoliei nocturn-autumnale într-un peisaj urban sumbru și ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
Recurs la erogenia textului (1997), un eseu presărat cu trimiteri livrești de tot felul, textul este văzut ca o anagramă a corpului nostru erotic, glosându-se subtil pe marginea strategiilor lui de seducție. Întrebările care se pun vizează limita dintre erotism și sexualitate, inocență și perversitate, fidelitate și trădare, relația dintre modelarea pygmalionică și replica ei galateică, androginie sau transsexualism difuz. Omul de hârtie (1999) și Mortul perfect (2002) lansează un strigăt postexpresionist împotriva mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
D. Trost ș.a. din Grupul suprarealist român, poezia lui P. din placheta Marea palida (1945) devine și mai clar exponenta liricii suprarealiste. E un poem de câteva sute de versuri, care abundă în imagini frenetice, bizare, cu reflexe stranii, sugerând erotismul când suav, cănd șocant și ciudat: „în gâtul tău curge o rochie lichidă”; „în timp ce pe brațe/[...] țin corpul tău cât o linguriță”; „și totuși între noi e un fulg îmbrăcat în calau/un cadavru cât o mică păpușă”. Peisaje absurde
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
încă nu s-a distanțat de tradiția unei instituiri de tip patriarhal. Când observăm și mai ales trăim într-o lume în care independența economică, individualizarea și autonomia personală a bărbaților și femeilor urmează traiectorii convergente, în care sexualitatea sau erotismul nu mai sunt strict limitate la viața de familie, iar destinul tradițional al relațiilor de gen nu mai este considerat ca un „dat natural”, trebuie să recunoaștem și mai ales să începem a construi acele familii și relații de familie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îi împuște pe cei doi. Deși momentul declanșării crizei de gelozie este insuficient argumentat de analiza psihologică, ceea ce urmează crește în tensiune, captivează interesul și produce o atmosferă halucinantă. Tema virilității contrariate, combinată, de această dată, cu speranța terapiei prin erotism, se regăsește și în La „Grandiflora”, nuvelă de mari dimensiuni și poate din acestă cauză lăsând la vedere scăderile reproșate drastic de cei doi mari critici. Protagonistul, Sava Manaru, se descoperă soț încornorat (soția îl înșală cu bunul lui prieten
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
Băiatu, protagoniștii din Rusoaica și din Zilele și nopțile unui student întârziat, proiecția erotică reprezintă tentativa subconștientă de depășire a condiției lor mediocre. Romanul Rusoaica a fost considerat, pe bună dreptate, cartea reprezentativă pentru întreaga creație a lui M., unde „erotismul și imaginația se îmbină în proporție ideală” (Nicolae Manolescu). Bombasticismul stilului ori calitatea insuficientă a reflecției filosofice nu mai pot fi reproșate autorului, pentru că relatarea o face acum un narator cu identitate clară (locotenentul Ragaiac), cu un anume nivel cultural
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
revistele literare, semnând și Claudia Minulescu. Plachetele de versuri constituie trepte distincte în evoluția literaturii scrise de M., aflată multă vreme sub semnul lirismului simbolist. În Garoafe roșii poeta nu-și etalează, cu mici excepții, propriile stări, ci vorbește despre erotism ca trăire universală. Bunăoară, într-un mic ciclu intitulat Portrete, „pictează” o „libelulă efemeră”, învăluită în miresme și gânduri perverse, o vampă „cu gestul și mișcarea subtilei curtizane”, o felină cu ochi „ce-nchid sub gene” „o mare de păcate
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
sunt și nu sunt” - În cuvânt). Se cultivă ritmul clasic, cu accente romantic-baladești, sunt invocate nume de rezonanță exotică, ca în Triptic („Acarnia - țară de veacuri prelungi/ Alarhos - trup fără trup, nume fără nume”). Lirica primește treptat accente melancolice, evocatoare, erotismul filtrându-se în forme calofile. Sonetul, cultivat cu pasiune, are incantații melodice delicate, etalând imagini brodate parcă în fir de mătase, cu o anume suavitate a versului ce riscă să eșueze în dulcegărie („Chiar tu erai liana înălțată/ pe gâtul
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
a oralității (Paul Zarifopol). Se vizează fresca socială și comedia de moravuri, răspunzând gustului public pentru un modernism decadent, frivol, amoral și cinic, cu rezolvări melodramatice (sfârșituri tragice, sinucideri etc.) sau senzaționale (intrigă polițistă). Tot în modernismul decadent se include erotismul exacerbat, morbid și frivol, atribuit mai ales personajelor feminine. O încercare de tehnică romanescă pe mai multe planuri narative, cu un joc de duble și triple reflecții ale personajului, anunță proza modernă. Umorul și ironia, ca și autopastișa confirmă că
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
lui Bloom este o condamnare a vulgarității epocii noastre; capitolul despre Banchetul lui Platon reia comentariul menționat anterior, fiind cel mai explicit text în care Bloom se referă la iubirea homosexuală, dând un fel de filozofie a prieteniei, iubirii și erotismului, dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele pe care le discută. Numeroase alte comentarii, studii monografice pe cât de substanțiale, pe atât de scurte - incluse uneori în volume colective, alteori apărute ca texte liminare -, care ar trebui
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pe latura imitării realității imediate, Black Mask, Dime Detective Magazine, Spicy Detective și celelalte reviste de mare tiraj au jucat un rol esențial: ele au fixat, o dată pentru totdeauna, câteva din reperele lumii obsedate de îmbogățire, de plăceri, violență și erotism. Gangsterul, traficantul de alcool și arme, patronul de tripou, miliardarul îmbogățit peste noapte (sau sărăcit cu aceeași viteză) din exploatarea petrolului, vampa, polițistul corupt, avocatul dubios, aventurierul fără scrupule sunt nu doar modele ale povestirilor, ci și personaje din lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
curs de filosofie și am fixat pionii relațiilor parentale. Era totuși un expozeu îngrijit, cu o introducere frumoasă, trei părți și o concluzie” (Frischer, 1977). Putem cita aici și exemplul unei alte femei analizate: Milena îi vorbește analistului ei despre erotism uretral și anal, despre castrare și despre pulsiunea morții și, după o interpretare mai brutală, ea revine în ziua următoare spunând: „Ceea ce mi-ați zis ieri este din Melanie Klein, p. 428, editura Payot!”. Și-a petrecut oare toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]