1,916 matches
-
Constantin Țoiu Faulkner nu făcea paradă de erudiție, și avea oroare de limbuția orală sau scrisă. Aflându-se în Italia, la întrebarea ce cărți citise, ar fi răspuns Biblia, și mai voise să adauge ceva, dar avea aerul că uitase. Nu găsea ce căuta în memorie, tot plimbându
Scriitoricești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6624_a_7949]
-
cei căzuți din cer, luceferii trimeși de sus pentru a lumina calea omeniei, sunt artiștii" 7). Conceptele de mediu, condiționare, caracterul însemnat al artistului, spirit de reacțiune, impresionism - intră în țesutul interpretării critice la Iorga, acesta punând în pagină multă erudiție și trimiteri la literaturile franceză, rusă, germană, engleză sau italiană, care atestă ardoare comparatistă, nu tocmai favorabilă pentru literatura noastră, la momentul 1890. "Critica științifică" oferă un veritabil poligon de încercare pentru Iorga, spirit aplecat spre rigoare și exactitate analitică
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
medalioane), imaginea unei vieți, a unei cariere, a unei împliniri creatoare, cum numim astăzi efortul de "scanare" a liniilor definitorii - ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian. Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie focalizată, esențializată
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
au o ”voce” în dezbaterile organizate pe aceste grupuri. Unii doresc dispariția sau diminuarea statului, alții militează pentru o centralizare și mai puternică. Cu toate acestea, în ciuda momentelor în care se ajunge la atacuri la persoană și înjurături, merită remarcată erudiția participanților la discuție, de cunoașterea destul de bună a datelor istorice și a jargonului politic. Iar cunoștințele acestora nu se limitează la politică sau alte științe sociale. E o regulă nescrisă printre ateii din toată lumea că trebuie să stăpânești cunoștințe elementare
Necredincioșii de pe net by Filip Razvan () [Corola-journal/Journalistic/66334_a_67659]
-
pînă la treapta agreabilă a unui amatorism plin de mulțumire de sine, medicul acesta își dusese pasiunea pînă la pragul unei rafinări de ultimă performanță, impresionînd prin acribia cu care traducea din Baudelaire sau Michelangelo, dar mai ales impunînd prin erudiția pe care o arăta. De fapt, detaliul care îl singulariza în masa cadrelor didactice de la Medicină era pofta cărturărească. Conferențiarul invoca persoane, cărți sau versuri cu plăcerea cu care alții degustă aroma unui vin bun. O bucurie nesimulată îi însoțea
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual. În prezența lui simțeai mirosul unui creștet vibrînd enciclopedic în interiorul unui orizont care sfîrșise prin a-l absorbi cu totul. Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era atît luxurianța erudiției, înspăimîntătoare și inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cît împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată, semănînd în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
și întrebarea dacă am sau nu dreptate. Și atunci, din nou, „autoritățile" mele mă salvau, mă justificau. Goethe, de pildă, după care der Meister nu se definește decât prin capacitatea de Beschränkung (limitare). Nu este vorba, în nici un caz, de erudiție și manie a citatelor din care am mai dat câteva în același sens. Cât de mult iubesc pe Seneca și al său sfat: „Voiește mereu același lucru, respinge mereu același lucru" (Ad Lucilius, XX; adaptez puțin citatul, dar n-are
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
exact, atât cultural, cât și uman, sensul unei cărți care la rândul ei constituia un filtru de surse și de trăiri. Despre doliu. Iată un titlu excelent care se poate rata într-o sumedenie de feluri: prin confesiune ipocrită, prin erudiție necontrolată, prin abuz de metodă, prin exces speculativ, prin opulență cazuistică. Mircea Mihăieș nu cade în nici unul din păcatele acestea (deși nu-i lipsește cinismul de a le trece în revistă pe câteva dintre ele în capitolul al doilea, și
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
1980, 1985, 1987 - în suita altora din proximii noștri ani, în măsura în care textele nu poartă urma nici a unui fier roșu, nici a unor foarfeci. Împrejurarea răspunde opiniei noastre că, în integralitate, tabletele răspund unei viziuni unitare, nutrita de o certă erudiție și clamând, în esență, valurile acelui amor de sine nutrind pagina sub semnul unui netrădat optimism creativ. Punct în care - e cu putință - cenzură să fi închis un ochi. Vorba nu e, desigur, de a vedea viața în roz, indiferent
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
dar după moartea autoarei, Hannah Arendt. El afirmă că din textul pregătit pentru tipar de scriitoarea americană Mary McCarthy, cea mai bună prietenă a Hannei, care a muncit la el doi ani, „lipsește ceva: nu se desprinde o temă centrală; erudiția lui Arendt strălucește mai puternic decât gândirea ei." Despre Străina din altă țară se poate spune cam același lucru. Autorul a adunat o mare cantitate de material documentar și l-a sistematizat aproape ca pentru un curs universitar, în loc să-l
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
care i-au hrănit odată interesul semiotic, de aici verva cu care se apleacă asupra unor teme a căror uscăciune descurajează de obicei pe cititor. Eco e un filolog care are darul de a nu plictisi chiar și atunci cînd erudiția lui atinge treapta pietroasă a considerațiilor de seacă specialitate, atîta doar că darul acesta lexical i-a indus savantului italian o veritabilă deformare de ordin expresiv. Chiar și atunci cînd scrie literatură, Eco face filologie. Eseistul nu renunță la morga
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
precum Cartojan sau Demostene Russo, și atunci nu ai pretenții de elan demiurgic (iar autobiografia înseamnă demiurgie interpretativă, nu consemnare meticuloasă de secretar limfatic), ori scrii zemos și atrăgător ca oricare din romancierii recunoscuți, și atunci nu ai pretenții de erudiție lexicală. Dar a le amesteca nu e atît greșeală, cît o impolitețe față de cititor. Din acest motiv ceea ce face Alexandru Niculescu este o necuviință ce iese din cadrul protocolului în care s-a mișcat toată viața. Mai precis, autorul vrea să
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
mămică, întrebată dacă Pământul se învârte în jurul Soarelui sau invers, a răspuns: "Fără nicio îndoială că Soarele se învârte în jurul Pământului... sau poate că Pământul se învârte în jurul... Nu știu". Jurnalistul a continuat ironic să o întrebe dacă nu tocmai erudiția ei i-a adus titlul de regină a celor mai frumoase soții și mame din Rusia. "Poate pentru că am încercat să mă fac frumoasă (...) mi-am pus o rochie lungă, m-am machiat și am fost la coafor", a răspuns
A renunțat la coroana de cea mai frumoasă soție. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64452_a_65777]
-
nu mai citeam. De fapt, constat acum că n-am citit nici a zecea parte din titlurile cu care sunt creditat. Nu am citit nici 20 de cărți în viața mea, serios, și el era un individ de o mare erudiție, care citea în amănunt, lua notițe. - Dar cum așa? Cred că ați tradus cel puțin atâtea titluri. - Da, dar asta nu înseamnă că am citit. De exemplu, susțin că n-am citit niciodată Ulise. L-am tradus pe capitole." Ambiguitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
Steinhardt. Cum de este posibil ca monahul de la Rohia să închine o carte lui Geo Bogza? se întreabă Alexandru George, fără a-l bănui de fals existențial prin această întrebare. , cum îl numește el, nu a abandonat lumea cărților, a erudiției, ci a adus-o cu el la Rohia. Prin aceasta el a „inaugurat un nou tip de monah al viitorului” - aici Alexandru George a profețit, pentru că dintre tinerii scriitori au intrat în monahism câțiva care își continuă, de la mănăstire, activitățile
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
invitați din Turcia, Jordi Savall m-a plimbat prin lumi necunoscute, nebănuite, m-a ajutat să aud lamentațiile și șoaptele rugăciunilor, neliniștea Bosforului, amestecul unor inflexiuni ciudate - turcești, grecești, armene, evreiești - cîntate pe instrumente sosite dintr-o poveste a Șeherezadei. Erudiția și filosofia unor culturi ce au conviețuit, sofisticat sau nu, strecurate în minte simplu, foarte simplu, de energia unor artiști care și-au contopit, în fața mea, farmecul și iscusința plîmbîndu-și mîinile și degetele pe instrumente ciudate. Supraveghiați discret de Jordi
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
Democrația este un mod de guvernare foarte grea. Ea cere însușirile cele mai înalte de disciplină și stăpânire de sine, voința de a face sacrificii în interesul general și educație.” Educația, în citatul lui Kennedy, nu se referă doar la erudiție sau politețe. Există un anume reflex comportamental față de etica instituțională, necesar pentru a exersa democrația. El se poate dobândi doar prin exercițiu public și prin corecta înțelegere a importanței respectului față de instituții. Dar nu numai politicienii cu funcții administrative au
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
vorbind public un om de afaceri din Asia, care a ținut o cuvântare de o elevație rară. El a descris cele trei surse de amenințare a lumii contemporane: conflictul religios, conflictul etnic și sărăcia; a făcut-o cu atâta distincție, erudiție și măsură, încât ar fi putut sta alături de orice academician al lumii. El a propovăduit iubirea și toleranța, așa cum ar fi făcut-o orice episcop de pe mapamond. Și, în fine, a pus în valoare pacea și democrația, așa cum ar fi
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
două condițiuni la fel de celebre: cea materială și cea ideală. Două lucruri frapează, în scrisul cuiva care nu avea, propriu-zis, o experiență de strateg al direcțiilor literare: organizarea (pe care educația cu care venise să propășească țara o poate explica) și erudiția la subiect, așa-zicând. Maiorescu nu arată ce știe, ci ce trebuie știut. Așa încât îi iese un îndreptar fără emfază, care „rade”, ce-i drept, producțiile departe de a-l mulțumi ale epocii literare pe care o întâlnește, nu foarte
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
să citească, în câte un vers, un destin. Un destin împreună, al poetului și al cititorului ce nu-și zice (tocmai) critic: „vibrațiile de lumină și de emoție ale cărților cari m-au plăcut și pătruns - p.8”. Așadar, cu erudiție fină, care nu ajunge, nicăieri, să încarce pagină și să supere, și cu instrumente moi, care nu rănesc ființa subțire a plachetelor de versuri, Lucian Boz se apropie de o generație amestecată, care fierbe încă, din care destui rezistă și
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
Nicolae Manolescu Recitesc, după mai bine de un deceniu, ultimul roman al lui Saul Bellow, Ravelstein, în traducerea de la Polirom a Antoanetei Ralian, cu o postfață datorată lui Sorin Antohi, care mă agasează din nou printr-o erudiție, nu fără parada de rigoare, complet inadecvată, fiind vorba de o operă de ficțiune. Mă întreb, astăzi, ca și ieri, la ce bun să citim un roman exclusiv ca unul cu cheie și, încă, dintr-o perspectivă ideologică strictă. Lui
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
moravuri pînă la destinul popoarelor. Tema e faraonică ca întindere și sisifică sub unghiul bibliografiei de parcurs. Dar Constantina Raveca Buleu nu s-a intimidat de urieșenia proiectului și a pornit la drum, rezultatul fiind un volum care tulbură prin erudiție și încîntă prin lipsa de parti-prisuri. Potrivit autoarei, spiritul secolului al XIX-lea depășește în întindere strictul interval al celor o sută de ani, mai pertinent fiind să considerăm că el începe cu Revoluția Franceză (1789) și se încheie cu
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
eseu cu pretenții de coerență, cartea dezamăgește, căci intuiești că ai de-a face cu o babilonie erudită, căreia îi lipsește punctul de sprijin într-un gînd inițial. Autoarea nu vrea să dovedească o teză, ci vrea să etaleze o erudiție, lucru de care de altfel se achită fără cusur. Iată cum sună declarația de intenție a autoarei în „Argumentul” de la început: „Cartea de față își propune să analizeze mutațiile reprezentaționale ale puterii din secolul al XIX-lea, pe o arie
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
impersonală, cu care își deapănă frazele. Cartea nu are o voce care să pună intonație în text, paginile fiind o derulare somptuoasă de informație seacă, căreia îi lipsește interpretul viu. E ca și cum spiritul Constantinei Raveca Buleu se evaporă sub canicula erudiției, capitolele curgînd mat, ca o pastă uscată și doctă, fără nici o influență estetică asupra cititorului. E uimitor cum pedanteria informației se însoțește cu un duh de înlemnire savantă, care ucide pofta lecturii. Paradoxul cărții e că pe cît de ireproșabilă
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
și nici reînviați ; 4) astăzi asistăm la sfîrșitul metafizicii europene. În fine, Bogdan Mincă e opusul unui improvizator. A improviza cere adaptare la situații lexicale, adică un talent degradat la treapta ușurinței reactive, arguția acoperind lipsa fondului erudit. Mincă are erudiție și migală de filolog. De aceea are strictețe de nuanță, dar îi lipsește ideea. Apetitul său de înnădire la primordiile limbilor europene dă naștere unei cărți dificile, pe care nu o vor putea urmări decît cei cu înzestrare similară.
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]