649 matches
-
se îmbujorează și, îmbujorat Avito de îmbujorarea ei, se apropie mai mult și îi pune o mână pe șold, în felul în care Materia dogorește și Forma arde. Idei? Ideea mea ești tu, Marina! Vai, Doamne, Avito, Doamne! și se eschivează. Doamne? Doamne... bine... da... totul e problema de a înțelege... Vei ajunge să mă faci să cred în el și lansând un "taci!" vocii interioare care îi zice: "Îți moare știința... ce stai, Avito?..." culege materia în brațe și o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
le poți pune mâna actrițelor pe fund, pe țîțoance... Toată lumea aștepta sâmbăta, când se dădea "Sfîntul". Pe străzi nu mai era atunci țipenie de om. Treceau sportivii, unii duceau niște ringuri de box în care doi boxeri își dădeau pumni, eschivau, mergând totuși în direcția coloanei. Pe un car alegoric împodobit cu flori erau gimnaste sărind pe bârnă, făcând șpagatul, erau piramide în care sportiva de sus ținea o pancartă cu "Trăiască lupta pentru pace!" Crainicul spunea câte medalii au luat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
clone pe care le furniza Abația. Dar Rim se îndoia că o așa sarcină gigantică ar fi putut fi îndeplinită într-o singură viață de om. Când Bella al VH-lea îl trimisese să observe lumea Z, încercase să se eschiveze. Situația complicată de pe Sagittarius și războiul din districtul Centauri ar fi putut fi oricând argumente pentru care i-ar fi putut cere împăratului să nu se despartă de unul dintre cei cinci quinți ai săi. Adevăratul motiv era însă boala
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
răniții gemeau târându-se prin iarbă, iar unii dintre ei - cu răni înfiorătoare, încât era o minune că mai trăiau - alergau pe câmpul de luptă. Balamber evita să-și înfrunte dușmanii ce i se vârau în față ca să-l atace, eschiva teribilele lovituri de secure și de sabie și mergea mereu mai în adâncime, căutându-l, în confuzia care de acum nu mai era decât un masacru, numai și numai pe comandantul dușman. Când îl află prins în luptă, apărându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
da impresia că era deja epuizat, în speranța că de această dată celălalt va mușca. Acela, împins de mulțimea care striga împrejur, incitându-l, se lăsă în jos cu hotărâre și îi expedie o directă grea în față. Metronius se eschivă cu promptitudine, aplecându-se la stânga și, găsindu-l descoperit în partea aceea, îl lovi din lateral cu toată puterea. Bagaudul gemu și se strânse și imediat fu atins la maxilar de dreapta lui Metronius. Cu un soi de muget, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Frontul ăsta ce mai e: PCR!” sau „FSN, FSN, du-te în URSS!”. Dar dacă noi strigăm și noi auzim înseamnă că s-a schimbat cu adevărat ceva? Cam acestea sunt întrebările de la care orice intelectual cinstit nu se poate eschiva. Unii ne-am dat, într-un fel sau altul, răspunsul. Alții au fost anihilați - după metoda perestroika - fiind azvârliți în câte o funcție importantă și în parlament. Dar nădejdea nu poate pieri câtă vreme atâtea mii de tineri și-ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
descriu în cuvinte. Prima oară m-am gândit că miroase a diluant, dar apoi mi-am dat seama că mirosul era diferit. Mirosea a ars. Nu pot explica mirosul acela îngrozitor. Sunt întrebat de multe ori, dar tot timpul mă eschivez și nu știu cum să descriu mirosul. Pot spune doar că puțea. De aceea, primul lucru care mi-a venit automat în minte a fost „sinucidere“. Imediat au venit și alți colegi și, împreună, l-am scos afară pe bărbatul acela. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
uitau la mine și se prefăceau că nu înțeleg. «Ce fraier sunt!», „Oamenii sunt niște ființe fără inimă», îmi ziceam. Nu i-au adresat nici un cuvânt unui om aflat în suferință. Nimeni nu s-a implicat și toți s-au eschivat. Dacă aș fi fost în locul lor, eu cu siguranță aș fi zis ceva. Chiar și în metrou, dacă văd pe cineva care nu se simte bine, stând în picioare, îl întreb: «Sunteți bine? Vreți să luați loc?» Atunci mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și mai ales atunci când veți face exces. La fel se întâmplă și în relații. Când se face exces de fericire, euforie, ignorând adevărata realitate, care include și probleme de rezolvat, în care unul dintre cei doi implicați în relație se eschivează, replicand sa nu i se strice buna dispozitie, atunci cand este solicitat sa se implice in lucrurile mai putin placute, dar care au un rol important in scopul continuitatii relatiei intr-un mod real si responsabil. În natură se mai întâmplă
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
afle dacă la ce fac aluzie este și adevărat. Așa că, atenție cum vă manifestați într-o astfel de situație! Dacă gluma nu vă vizează puteți râde necontenit, însă dacă vă prinde cu “mâța în sac” este mai bine să vă eschivați, și să o faceți în mod diplomatic. Puteți eventual să începeți să spuneți o altă glumă care va distrage atenția celorlalți. De aceea, este bine să învătați și glume. Nu se știe niciodată! Pe lângă faptul că creează o atmosferă “veselă
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
un copil care a trăit în condiții normale. Implicați-vă activ în jocurile celor mici, nu este suficient doar să le cumpărăm jucării, dacă nu ne și jucăm cu ei, sau doar să-i trimitem la școală, dar să ne eschivăm când vine vorba să facem temele împreună cu ei . Trebuie să le descoperim aptitudinile și să le fructificăm în scopul dezvoltării lor, atât pe plan intelectual cât și emoțional. Educația indusă în joacă îi va face pe cei mici să învețe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
de gesturi. Biscuit veni să mă privească fix în timp ce-mi mâncam cornurile. I-am întins câteva bucățele pe care le disprețui, părând să spună că nu era el motanul care să se mulțumească cu firimituri ale festinului. Se eschivă și de tentativele mele de a-l mângâia pe spatele lat. Animalului ăstuia nu-i plăceau străinii. Sorbind din cafea, am apucat aparatul telefonic din bucătărie și am format 06. Nu corespundea melodiei care-mi bântuise noaptea. Apăsai pe 01
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
în orașul de graniță din partea sudică a Baden-ului, unde doamna Gerda urma să mai locuiască un an. Erich și-ar fi exprimat pretenția de a avea o relație mai apropiată cu ceilalți, spunea tata, el nu avea cum să se eschiveze de la dorința asta, Hackler ar mai fi vrut să-l prezinte lui Hans Saner sau familiei Cuier, acum, când se împrieteniseră pe linie de serviciu, nimic nu putea fi mai firesc decât să-și petreacă și timpul liber împreună. Aniversările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dator să acționezi la cea mai înaltă capacitate a ta. Să arăți lumii cine ești. Urăsc când te văd ca drogat cu opiu de aceia pe care-i numești prietenii tăi. Afirmi că ești un artist numai pentru a te eschiva de la obligații. Îți dă un motiv să fii leneș. Nu e adevărat că, chiar și atunci când scrii, ești genul de persoană care lasă totul în ultimul moment? Nu-ți predai niciodată materialele înante ca tiparnița să fie pornită deja. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
secundă să-i dizolve resentimentele lui Mark, dar, dintr-un motiv necunoscut, el părea să fiarbă de furie. Apoi mi-am amintit de ce venise pe la mine cu o zi înainte. Probabil că era încă supărat pe mine că m-am eschivat de la împărțirea banilor noștri. Măcar acum înțelegeam de ce era un subiect atât de sensibil. Nu mai puteam să aștept efectul calmant al ceaiului. M-am grăbit spre el și l-am luat de mâini. —Ascultă, Mark. E-n regulă. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de Licavkin privind excelenta lor colaborare. Ce colaborare la urma urmei? Îi mai reparase mașina uneori și folosise ocazia să ceară piese și pentru parcul auto al unității. Cât despre permanenta presiune făcută asupra lui să dea note informative, se eschivase sub diferite pretexte, ba chiar a încercat să ajute pe cei vizați atunci când a putut, așa cum s-a întâmplat cu locotenentul Rădulescu. Gândul la noaptea aceea îngrozitoare din munți îl înfioră și acum. Da, fusese prins fără să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prin poșetă după pachetul de țigări. I le-am întins pe ale mele. - Ce, te-ai apucat serios de fumat? a întrebat. - Nu, am luat numai așa... am luat... dacă vrei, te rog... - Mulțumesc, nu fumez din astea, s-a eschivat zâmbind, apoi s-a întors către geluit: auzi, îmi dai și mie din pachetul tău, pui? Pui, în mine s-a stins și ultima lumină și am început să orbecăiesc. Ca un tort minunat redus dintr-o dată la o fleșcăială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
populară și, în sfârșit, despre logica pură ca știință. Visa, în această perorație, la o viziune unificatoare a conceptelor logicii și căuta exemple convenționale prin care să convingă lumea de calitatea gândirii sale. La drept vorbind, Calomfir s-ar fi eschivat bucuros, și în cărți, și în cuvinte, de orice tendință de popularizare, de pângărire a ideilor atât de dragi lui. Ar fi preferat un stil auster și concis. Subiectele de meditație și le alegea din viața imediată, uneori chiar trivială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cuțitul din teacă și m-am pregătit de apărare, ghicisem gândurile borfașilor. Din pădure se auzea semnalul-răspuns al lui Țuți. Am mai fluierat odată. Unul din ei s-a îndreptat spre mine și a încercat să dea cu pumnul. Am eschivat, învățasem în armată fel de fel de figuri de apărare și atac. În momentul acela, eschivând în jos și într-o parte, fără să vreau, i-am băgat cuțitul... în fund. A început să urle de durere și s-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
semnalul-răspuns al lui Țuți. Am mai fluierat odată. Unul din ei s-a îndreptat spre mine și a încercat să dea cu pumnul. Am eschivat, învățasem în armată fel de fel de figuri de apărare și atac. În momentul acela, eschivând în jos și într-o parte, fără să vreau, i-am băgat cuțitul... în fund. A început să urle de durere și s-a lăsat la pământ. Cu el nu mai aveam treabă, acum mă pregăteam să-i fac față
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceva ceva despre infidelitatea ei față de soț, care era mai mult pe drumuri din cauza deplasărilor de serviciu, dar nu credeam că ar fi îndrăznit să se dea la mine. Era într-un capot, cu sânii bălălău, la vedere. M-am eschivat bombănind ceva a scuză și am plecat pe scări în sus. Abia ajuns în apartament, mi-am dat seama că această întâmplare punea capăt la celelalte. Și m-am făcut bou de douăzeci de ori pentru că nam profitat de situație
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și să cauți să îi mulțumești, dând dovadă de discreție și eleganță. — Cum adică să-i mulțumesc ? am întrebat eu cu prefăcută naivitate. — Poți să fii drăguță cu ei dacă vrei, dacă îți place, nimeni nu-ți cere socoteală, se eschivă olandezul. — E obligatoriu ? am insistat eu. Face parte din job ? O muscă mare, verde, ajunsă nu se știe cum acolo, începu să i se plimbe lui Sjork pe falcă. Acesta o îndepărtă cu mâna enervat și îi spuse ceva în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Foarte bine. Acum, ia dalta, nu aceea, ia-o pe cealaltă, măsura doi, așa, aceea, și fă-i gropița de sub năsuc. Fii atent, nu prea mult. Așa, așa! O, stai! Bine, foarte bine. E o bomboană!“ Da, știu, m-am eschivat de data asta. Nu e cu adevărat o poveste. Sunt eu și-atât. Dar dacă n-aș ști că nu se poate decât în vis, aș lua o daltă măsura doi și-aș ciopli, câte puțin, în fiecare dimineață în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și răspundea la Întrebările care-i urmau. Iar diseară, când ei vor fi făcuți chiseliță printre stânci, el avea să fie cuibărit În patul lui, dormind adânc. O dată cu primele luni din 1945, toată lumea căuta scutiri de la datorie. Mama mea se eschiva de la Îndatoririle voluntare, mergând În schimb la film. Tatăl meu fenta manevrele, dând un examen. Dar dacă e vorba de scutiri, bunica mea ceru una chiar din ceruri. Într-o duminică din martie ajunse la Adormirea Maicii Domnului Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și Kitty. Kitty Îi aruncă o privire scurtă prietenei sale și Înțelese; voia o călătorie gratis cu mașina. „Minunat, Își zise. Am ajuns și escroace, acum. Pe socoteala mea.“ — De fapt, nu cred că ar fi..., Încercă Kitty să se eschiveze. — ... o idee minunată, interveni David. Vă Însoțesc dacă mă invitați. Și, ca să fie și mai bine, o să iau o limuzină, spuse și se Întoarse spre Paul. Hei, mergem la San Francisco În noaptea asta! — Mulțumesc, dar mai bine lăsăm limuzina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]