550 matches
-
mă’ntorc În țară, să-l caut pe prietenul lui Pleșu și să Încerc să-l Încurajez, aflându-se el Într-o „ciudată belea”; Într-adevăr, cu „ocazia” scandalului „meditației transcendentale”, alături de Marin Sorescu, fusese „prins” și Andrei Pleșu, tânăr eseist și cronicar de artă plastică a cărui figură extrem de expresivă o Întrezărisem odată la restaurantul Uniunii Scriitorilor: un tânăr Socrate, grav, cu o figură și frunte puternice, sprâncene de satir grec, cu acel „aer muntean” care m-a atras Întotdeauna
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ironice m-au ajutat să filtrez informațiile abundente ale amfitrioanelor noastre și să mă orientez mai bine în ceea ce vedeam. În capul scărilor ce duc în sala de la etaj, ne așteaptă Eric des Garets, moderatorul întâlnirii noastre, critic literar și eseist din Bordeaux. O încăpere ovală, de vreo 60 de locuri, unde s-au adunat deja vreo 20 de persoane. Luăm loc la masa urcată pe un podium, cu moderatorul la mijloc, Neshe Yashin (scriitoarea din Cipru), Inga-Lina Linqdvist, Adrian Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
oraș, situată peste drum de bibliotecă, deși împănată cu „profesioniști ai scrisului”, mă izbește cu același aer de patetism desuet, naiv, de oameni abandonați, defazați, rătăciți la o margine de lume. Este de-a dreptul înduioșător să-i urmărești. Un „eseist” de prin partea locului, aflând că sunt din Moldova, se grăbește să-mi declare, pe un ton de cunoscător, că a fost la Chișinău, are și prieteni acolo, rămași din perioada sovietică, „știți, când eram împreună”. Îmi dă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
numai pentru o artă modernă, europeană, a genului, dar și contra presiunilor tot mai insistente, mai triviale, ale conducerii politice a României asupra creației și mediului literar - mai de „neînțeles” deci era faptul că acest mare și splendid critic și eseist nu-mi mai cita numele în exegezele sale totdeauna interesante despre un Sorin Titel, Marin Preda și alții! Era și el „supărat” pe mine, pe opera mea și pe ideile mele ca și... Partidul?! Ne-am văzut și „ne-am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai departe câțiva scriitori care au stăruit și au rămas până la sfârșit În publicistica românească, pe care au onorat-o cu talentul lor divers, precum: Henric Sanielevici, secretarul de redacție al Noii Reviste Române În prima apariție, de la 1900- 1902, eseist, critic literar, antropolog și colaborator de seamă În a doua apariție, a revistei; apoi criticul literar atitrat al revistei, Ion Trivale, respectat până și de cafeneaua literară Încă cu reminiscențe sămănătoriste pe acea vreme; apoi I. Brucăr, credincios filozo fiei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
UNGUREANU,NICOLAE (1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor ................ 382 ADĂSCALIȚEI, VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) ISTORIC și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de înaltă clasă, academicianul Constantin Ciopraga și-a dedicat întreaga viață culturii și literaturii, fiind figură emblematică a Iașului cultural postbelic. S-a născut la 12 mai 1916, la Pașcani, județul Iași. A urmat școala primară și gimnaziul în orașul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat polemica pur teologică rezumată mai sus. În fine, trecând de la un fin eseist (profesorul Nae Ionescu) la un militar de carieră (mareșalul Ion Antonescu), subtilitatea demonizării evreului dispare fără urmă. Concluzia Însă este aceeași : „Satana este evreul”, deci acesta trebuie alungat sau nimicit. La 3 septembrie 1941, aflându-se pe frontul din Răsărit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost rareori citat și înainte și după ’90. Le răspund: unul din discipolii și editorii lui Blaga („întotdeauna cînd e vorba de el, mă încălzesc”, îmi declara într-o scrisoare), doctor în filozofie, prozator, poet, dramaturg și, mai ales, eseist și critic literar, în paginile căruia se simte o reflexivitate intensă și o cultură solidă. Opera sa e restrînsă, însă de o calitate aproape egală, rezistentă prin profunzimea evocărilor și meditațiilor: meditații asupra sentimentelor, mediatații asupra istoriei, mediatații asupra adevărului
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
TĂUȘAN, Victoria Ana (16.IX.1937, Borod, j. Bihor), poetă, eseistă și traducătoare. Este urmașa unei familii de moți, înrudită cu mitropolitul Andrei Șaguna și cu episcopii Iuliu Hossu și Ioan Suciu, părinții ei fiind Ileana (n. Venter) și Ioan Suciu, țărani înstăriți. Urmează școala generală la Beiuș și Salonta, liceul
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
TAȘCU, Valentin (23.I.1944, Petroșani), critic și istoric literar, eseist și poet. Este fiul Anei (n. Morar) și al lui Dragoș Tașcu, inginer, aromân de origine. Școala primară, gimnaziul și liceul le-a urmat la Dealul Ștefăniții, județul Maramureș, la Cluj, Constanța și la Alba Iulia, unde va absolvi, în
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
, Grete (23.XI.1948, București), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Anei (n. Dreve) și a lui Martin Tartler, muncitor chimist; este căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș. Familia e originară din Prejmer (în germană, Tartlau). T. învață la școala germană și la Liceul de Muzică din București
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
, Radu (pseudonim al lui Radu S. Popescu; 1893, Tătărăi, j. Prahova - 1955), critic literar și eseist. Fiu de țăran, D. și-a declarat întotdeauna atașamentul față de tradiție. Până în 1916, avea luat bacalaureatul și, începându-și serviciul militar, va lupta în război. În 1921, este ales în comitetul Sindicatului Ziariștilor Români din Ardeal și devine membru activ
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
, Ilina (28.VI.1943, Galați), critic și istoric literar, eseist. Este fiica Guerrinei (n. Borsatti), profesoară, și a lui Gheorghe Clondescu, inginer. Absolventă a Liceului „I.L. Caragiale” (1961) și a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966), G. a fost redactor la „Scânteia tineretului” (1966-1968) și
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
IANOȘI, Janina (12.VII.1930, București), traducătoare și eseistă. Este fiica Aureliei (n. Teodorescu), licențiată în litere și filosofie, și a lui Leon Caffé, medic internist. Face clasele primare în particular (1937-1941), gimnaziul la „Sf. Iosif” (1941-1945) și liceul la Școala Centrală de Fete din București. Urmează studii de
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
DAMIAN, S. (pseudonim al lui Samuel Druckmann; 18.VII.1930, Alba Iulia), critic literar și eseist. Este fiul Pessiei (n. Abraham) și lui Carol Druckmann, funcționari. Frecventează o școală primară din București (1937-1941), apoi liceele „Cultura” (1941-1948) și „Sf. Sava” (1948-1949). Din 1950 până în 1955, urmează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” și Facultatea de Filologie
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
DAN, Sergiu Pavel (27.VI.1936, Blaj), critic și istoric literar, eseist, traducător. Este fiul Georginei (n. Giurgiu), bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, și al scriitorului Pavel Dan. Frecventează liceul în Cluj, iar din toamna anului 1953 este student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”. După licență (1958) este
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
CAZIMIR, Șt.[efan] (10.XI.1932, Iași), istoric literar și eseist. Este fiul Feigăi (n. Blumenfeld), profesoară, și al lui Ștrul Cazimir. C. (al cărui prenume la naștere era Ștrul) a urmat școala primară la Iași și liceul la Piatra Neamț, unde a trecut bacalaureatul în 1951. Student la Facultatea de Filologie
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică. După un examen minuțios al „filiațiilor” și al „influențelor”, cercetătorul argumentează o dată mai mult originalitatea marelui dramaturg român. Spirit analitic și penetrant, cum se va dovedi în întreaga lui operă de istoric literar și eseist, C. consideră O noapte furtunoasă „comedia vanităților satisfăcute”, vede în Pristanda victima propriului său automatism și în autorul însuși pe eroul cel mai autentic al schițelor, temă asupra căreia va reveni și altă dată. Criticul se numără printre partizanii clasicismului
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
că „adevărul e o femeie de serviciu”, nu mai caută decât „semnificația / dispariția semnificațiilor”, în poeme care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război mondial, conține comentarii și observații pertinente asupra câtorva dintre cei mai importanți
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și 1991, este
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
, Dan (17.09.1951, București), poet, critic literar și eseist. Este fiul Valericăi (n. Bazăverde) și al lui Nicolae Ciachir, istorici, cadre didactice la Facultatea de Istorie din București. Elev al liceelor „M. Sadoveanu”, „Gh. Șincai” și „G. Călinescu” din București, își ia bacalaureatul în 1970. Urmează, din 1971, cursurile
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
CĂLINESCU, G.[eorge] (19.VI.1899, București - 12.III.1965, Otopeni- București), critic și istoric literar, eseist, poet, prozator și dramaturg. Este fiu natural al Mariei Vișan și al lui Tache Căpitănescu, funcționar, adoptat de Constantin și Maria Călinescu. C. (al cărui nume la naștere era Gheorghe) face școala primară la Iași, la Școala „Carol I” (1906-1907
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
, Al.[exandru] (2.XII.1951, Aruncuta, j. Cluj), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Baciu) și al lui Alexandru Cistelecan, țăran. C. urmează școala generală (1958-1966) în satul natal, apoi Liceul „Ady-Șincai” din Cluj (1966-1970). După bacalaureat devine student al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]