699 matches
-
omonimă a lui V. Alecsandri. Secretar de redacție este Arthur Smutny. Colaborează cu versuri I.M. Bejan, Mircea Demetriade, Florian I. Becescu, G. Bacovia (Panorama), I. C. Popescu-Polyclet. De rubrica „Viața teatrală” se ocupă Ion Carp, de „Ecouri” Ion Caracostea, iar de eseistică și istorie literară C. Al. Ionescu-Caion, autor al articolelor G. Bacovia, Poezia cea nouă românească, Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre Lasserre. Se publică traduceri din Maurice Maeterlinck, Jean Moréas, José Maria de Hérédia și Paul Bourget. Majoritatea
RODICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
Noapte de vară), Agatha Grigorescu-Bacovia, Ion Apostol Popescu, Ion Th. Ilea, mai putin cunoscuții Mihai Ilovici, N. Graur, Traian Mateescu, G. St. Cazacu, Virgil Treboniu, Cristian Sarbu. Proza dau Neagu Rădulescu, Aurel Chirescu, Aurel Marin. Mai substanțială este partea de eseistica și critica literară, care alătura colaborările Elenei Văcărescu, ale lui Petre Stați și Gheorghe Bulgar. Traduceri se fac din José Maria de Heredia, Jean Moréas, Charles Baudelaire. V.T.
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Vinea ș.a. Critică și eseistica literară sunt susținute de G. Topîrceanu (Câteva păreri despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri se fac din Lev Tolstoi, Jack London, Thomas Mann, Gogol, Șalom Alehem, Baudelaire. Criticul Octav Botez conturează portrete ale unor mari
LUMEA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
Ion Negoițescu, din care s-a născut volumul Un roman epistolar (1978). Prin opera lui, S. rămâne, cum afirma Ștefan Aug. Doinaș, „una din acele personalități fascinante care însumează în ele splendoarea și tragicul logosului creator; înzestrat deopotrivă pentru poezie, eseistică și teatru (dramaturg, actor și regizor), volubil și însetat de tot ceea ce poate să ofere clipa unui om care trăiește din plin și, totodată, o domină prin luciditatea sa, el s-a grăbit să ne dea, în toate aceste domenii
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
poetice, București, 1968, 73-79; Valentin Tașcu, Personajul dublu. Note despre teatrul lui Radu Stanca, TR, 1969, 18; Mincu, Critice, I, 181-183; V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș, Diogene, 79-85; Negoițescu, Însemnări, 187-195; Mircea Tomuș, Eseistica lui Radu Stanca, TR, 1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre pasiuni, București, 1971, 63-72; Negoițescu, Lampa, 44-50; Doinaș, Poezie, 106-112
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
L. Ashbery, A. R. Ammons, Richard Wright, Voltaire, Rousseau, Victor Hugo, Vladimir Maiakovski ș.a. nu au fost strânse în volum. Între 1978 și 1981 a publicat în „Romanian Review”, unde în 1980 este și redactor, traduceri de poezie, proza și eseistica românească (fragmente din românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, eseuri de Constantin Noica ș.a.). În 1986 editează (împreună cu Monica Spiridon) numărul consacrat postmodernismului de „Caiete critice”, acesta constituind prima dezbatere globală și sistematică a conceptului în presa literară de la noi. De la
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
reține prin veracitatea descrierii proceselor nevrotice. Deși schematice și eseistice, povestirile grupate în Puterea mitului aduc o sensibilă modificare de viziune. Omul împrumută, aici, ceva din măreția forțelor elementare. O înfiorare lirică străbate aceste pagini, unde se anunță teme ale eseisticii filosofico-antropologice și, totodată, tonalitatea ei imnică din ultima fază. B. construiește, alteori, vedenii grotești și spăimoase, fantasmagorii ale unui eu dilatat, ispitit, în somn, de tentații demiurgice și, tot acolo, sistematic redus la neputință. Scriitorul fixează, de obicei, un punct
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
simplă, dar coerentă, împăcând poezia aventurii cu idealul unei unități utopice. Între operele de imaginație, piesa Hanibal (1967) reprezintă un episod izolat, ca și scenariul radiofonic după nuvela Sărmanul Dionis a lui M. Eminescu. Puntea de legătură dintre literatura și eseistica lui B. o formează experiența de viață a autorului. Eseul Thanatos își are originea într-o întâmplare care avea să-i schimbe cursul vieții: intoxicarea, aproape mortală, cu o substanță opiacee. Moartea, o problemă a celorlalți, devine o prezență directă
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Charles du Bos sau Ernst Robert Curtius, B. are opinii mai apropiate de estetica germană a intropatiei și de gestaltismul lui Dilthey, dar cu o coloratură deterministă, arătându-se preocupat de idealul unei critici complete, interpretativă și de tip erudit. Eseistica lui B., care nu excelează în ipoteze ingenioase, se îndreaptă spre „genii tumultuoase și vaste” (Goethe, Balzac, Hugo, Wagner, Dostoievski, Eminescu, Proust, Iorga, Arghezi, Joyce) sau creatorii „ciudați” și „tragici” (Hoffmann, Poe, Strindberg, Rimbaud, Blake). Apărută odată cu Istoria literaturii române
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
și până astăzi, descoperi un autor ce și-a trimis spiritul în Republica lui Platon și de unde s-a întors pe drumul accidentat al istoriei cu un bagaj impresionant de observații pertinente și surprinzător pigmentate la tot pasul cu o eseistică de excepție. Oprindu-se asupra momentelor cruciale din devenirea societății omenești, el le trece prin furcile caudine ale judecății sale nemiloase: demiurgul din Vechiul Testament, gândit și inventat de rabini este impulsiv, omniscient, labil psihic, dornic de lingușire, crud și răzbunător
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
concretizată în peste șaptezeci de titluri, s-a distins prin acuratețea transpunerii, atașamentul față de opere prelungindu-se în numeroase introduceri și prefețe, glose și comentarii care să faciliteze cititorului mai puțin avizat înțelegerea textului, iar uneori prin virtuozitate și har. Eseistica lui S. evoluează de la biografii de popularizare pentru colecția „Oameni de seamă” a Editurii Tineretului - Mark Twain sau Aventurile umorului (1958), John Milton (1962) - către comentariul mai documentat, ca în Mark Twain - la izvoarele fluviului (1976), o introducere în creația
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
în 1976. Compune, de asemenea, un libret după Steaua fără nume de Mihail Sebastian, montat la Opera Națională din Sofia, în 1985, pe muzica lui Paraskev Hadjiev. Semnează, în presa literară, numeroase prezentări ale unor cărți de poezie, proză și eseistică românească, ducând o activitate continuă de promovare a valorilor literaturii române în orizontul cititorului bulgar. Traduceri: Nichita Stănescu, Basorelef s vliubeni [Basorelief cu îndrăgostiți], Sofia, 1979, Videnie na ciuvstvata [O viziune a sentimentelor], Sofia, 2001; Evropeiska liubovna lirika XX vek
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
observațiuni”, „Figuri reprezentative”, „Pagini literare”, „Învățământ-Educație”, „Progresele științei”, „Biopolitica”, „Politica externă”, „Discuții și recenzii”, „Ardealul vechi”, „Europa contemporană” ș.a. În cadrul rubricii cu caracter nepermanent „Pagini literare”, ca și în cuprinsul unui „Supliment literar” editat în unele numere, se publică literatură, eseistică și critică literară, întrunind colaboratori de pretutindeni. Versurile aparțin lui Lucian Blaga, Aron Cotruș, Emil Isac, Ștefan Baciu, Radu Gyr, Al. T. Stamatiad, N. Davidescu, Teodor Murășanu, Ion Th. Ilea, Al. Iacobescu, Miron Radu Paraschivescu, Valeriu Bora, Zaharia Stancu, Ecaterinei
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
științelor sociale și al antropologiei. E. LOVINESCU Critica lui Sanielevici e mai degrabă o estetică în care se discută „probleme sociale și psihologice”, făcându-se mari asociațiuni biologice în stilul unei erudiții vii, extravagante, tip Hasdeu. [...] Toată această parte a eseisticii sale, trecând peste latura doctrinară ce poate forma obiect de violente discuții, se remarcă printr-un spirit polemic viu, amestecat cu elemente de grandomanie mai curând inocente și simpatice, acordând paginilor sale mișcări de umoare care încântă. G. CĂLINESCU SCRIERI
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
național-comunism”, cu versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative, documente, fragmente inedite din memoriile unor oameni politici din epoca precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Bedros Horasangian, Anca Delia Comăneanu, Cătălin Țârlea, versuri de Mihail Gălățanu, Adrian Alui Gheorghe ș.a. Alex. Ștefănescu reia „cenaclul” prin corespondență, asigurând rubrica „Un critic literar la dispoziția dv.”. Cristian Tudor Popescu traduce Comunismul - adevăr și minciună, text selectat din eseistica lui Nikolai Berdeaev. N. Br.
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
să creeze o atmosferă de efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
refuzând plierile conjuncturale și compromisurile. Caracteristica dominantă a publicisticii sale e o vervă lucidă, o pasionalitate dirijată intelectual, incisivă, caustică, punctată frecvent de o ironie subtilă, rece, intermitent corozivă, exacerbată sarcastic. Luciditatea și ascuțimea de spirit îi caracterizează esențial și eseistica literară, pe care Pompiliu Constantinescu o găsea că se înscrie în linia lui André Gide. Cel care a scris Les Caves du Vatican este, într-adevăr, frecvent citat de eseist, nu întotdeauna aprobativ și, mai ales, fără să fie urmat
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
ofensivei extremelor politice totalitare. Având în vedere ceea ce a urmat (invadarea Franței de către Hitler), pledoaria primește replica de o ironie groasă a istoriei. O replică suportată de autorul însuși: sub regimul comunist preocupările lui se schimbă radical, obstaculând dramatic vocația eseisticii filosofice. Neputând să o mai practice liber, Ț. renunță la ea pentru istoria literară pozitivă. Cercetătorul întocmește conștiincios monografii de reviste din Transilvania (apărute în volume colective), lucrează la o biobibliografie Octavian Goga, pe care însă nu apucă să o
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
susține pe prima pagină o rubrică de mici dimensiuni, „Sânziene” (1/1972 - 16/1973). Editorialele sunt scrise de Paul Anghel, apoi de Petre Ghelmez, Virgil Cândea, Pan Solcan, Felicia Antip, Dumitru Radu Popa, Mircea Malița. Studiile și cronicile literare, alături de eseistică, sunt semnate de Edgar Papu, Constantin Noica, Vasile Băncilă, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Șerban Cioculescu, dar și de Nichifor Crainic sau de Radu Gyr. Paginile culturale găzduiesc producții lirice de Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Florin Mugur, Geo Dumitrescu, Ioan Alexandru, Emil
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
și atunci când analiza opera lui Zarifopol, se întrevede o tentativă de identificare cu ideile scriitorului asupra căruia își concentrează la un moment dat atenția. Este și cazul lucrării Mateiu I. Caragiale comentat de... (1996), sinteză la hotarul dintre didacticism și eseistică, prin intermediul căreia se conturează o bună schiță de portret. În schimb, Ion Creangă - spectacolul lumii (1996) își are punctul de pornire mărturisit în aserțiunile călinesciene referitoare la caracterul dramatic al prozei lui Creangă, analizată printr-o grilă care evidențiază ludicul
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Țara lui Lerui-Ler”, străjuită de „săbiile duhului”, străbătută de o corabie îngerească. Una din poeziile lui se intitulează Iisus prin grâu și evocă un cunoscut moment evanghelic. Cristalizată în publicistica lui Nichifor Crainic, ideologia „Gândirii” are câteva principii configurative în eseistica premergătoare apariției articolului-program Sensul tradiției, texte semnate de Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, G. M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o anumită presă
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
de alta” (Daniel Vighi). Opera în ansamblu, mai ales „ciclul bănățean”, a făcut, de asemenea, și obiectul unor ambițioase interpretări hermeneutice, valorizând tradiția ermetică, simbolologia, gândirea tradițională, arhetipologia și mitologia, antropologia culturală etc. T. a dat și o foarte interesantă eseistică, subtilă și pasionată, de scriitor creator: Herman Melville - fascinația mării (1975) și În căutarea lui Cehov și alte eseuri (1984). Un roman de tinerețe, Melancolie, nefinisat, cu substrat autobiografic (epoca studiilor universitare) s-a publicat postum, în 1988. Două mari
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă cu resurecția misticismului și a naționalismului la începutul anilor ’90, ceea ce explică popularitatea cunoscută de Ț. în epocă, avertizând însă și asupra limitelor eseisticii sale, unde ideile se susțin (când și mai ales dacă detașarea de obiect e posibilă) aproape exclusiv prin retorica în care sunt întrețesute. SCRIERI: Manifestul revoluției naționale (în colaborare cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
om - scriitor, făcut de Lucian Boz cu prilejul apariției volumului Pagini bizare, conținând cele opt proze urmuziene editate de Sașa Pană, pe care le definește „ca un fel de rimbaudian Saison en Enfer, adică testament”. Destul de bine reprezentată este și eseistica, prin Anton Holban (Contribuții la specificul românesc), Emil Botta (Stilul cinematografic) și Horia Groza (Scurtă geografie asupra Evului Mediu, Motive pentru o critică modernistă: I, Domnul Lovinescu și fețele sale). Au mai colaborat Petru Comarnescu, Mircea Grigorescu, Pericle Martinescu, V.
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]