749 matches
-
de mai jos: ESEUL INTERBELIC („BURGHEZ”): ESEUL POLITIC (Liberalism, Evoluția politică a lui André Gide etc.) ESEUL SOCIOLOGIC (Eseuri despre iudaism) ESEUL CRITIC (Elementele operei lui Proust, Neoclasicism? Neotradiționalism?) ESEUL POSTBELIC : ESEUL TEOLOGIC (Dăruind vei dobândi ) ESEUL „DISEMINAT” ȘI NOTAȚIA ESEISTIC| (Jurnalul fericirii 4, Eseu romanțat asupra neizbânzii ) ESEUL „ORAL” (Despre agonia Europei) ESEUL CRITIC (Umorul în teatrul lui Blaga, Guica sau imanența exasperată, Fantasticul lui Mircea Eliade etc.) ESEUL SUBVERSIV (Secretul „Scrisorii pierdute”, Suflet de rob (sau taina libertăț ii
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
fericirii în istoria romanului autohton nu se datorează, însă, doar ignorării ficțiunii în favoarea memorialisticii, deși, așa cum a demonstrat-o și G. Ardeleanu, anumite clivaje au existat. A constat și faptul că înaintea publicării Jurnalului..., Steinhardt scrisese în mare parte numai eseistică, articole, recenzii, unele cu un pronunțat caracter memorialistic. Studiile în materie de drept, parodiile anilor ’30, romanul Călătoria unui fiu risipitor sau Eseul romanțat asupra neizbânzii erau parțial sau total necunoscute ori nepublicate. Au contat mult, pe lângă aceste aspecte, receptarea
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
avid într-ale istoriei literare, el a devenit ceea ce știm cu toții că e. Cel mai cunoscut cronicar al momentului, practicant al unei specii de comentariu deopotrivă spectaculos (prin feeria balcanică a adjectivelor) și egotist (prin centrarea discursului asupra propriilor patimi eseistice). Cam asta am încercat să fac și eu aici. Să palpez relația dintre doi importanți și autoritari scriitori de azi care s-au întâlnit prin cărți, iată, într-un moment al începuturilor, în care nici unul nu era sigur nici de
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre spațiul românesc - va descoperi cu siguranță, în aliajul de disciplină științifică și degajare eseistică, și granulația unei voci transmise spontan literei scrise: căci Dl Jean Cuisenier are și harul evocării unor locuri, al conturării unor portrete ce se rețin, al povestirii de întâmplări semnificative. Mi-a plăcut, în scrisul și în vocea sa, o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar căteva luni, la 25 noiembrie în același an, ajungea la concluzia că "Am încheiat " " pe planul științific și eseistic " etapa românească. E riscant, dar și rezultatele vor fi considerabile. Cred că am de spus ceva mare. Ideile și metodele mele ar putea avea o rezonanță și consecințe în ansamblul găndirii ". Lunile trec, "românismul " se transformă în amintire. Cănd va
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
iar apele mării, în loc să repete scena biblică a despicării lor, în vederea exodului izbăvitor, ,au făcut pîrtie/ să treacă moartea/ și pe celălalt mal" (mazuzah). Aproape fiecare poem al Corneliei Maria Savu din primul ciclu (o menadă închisă în lift) este eseistic și metaliterar, în sensul că ia în discuție ficțiunea literară și rostul ei: ,oricum poezia e-o moarte onorifică" (o moarte onorifică), ,unde-ți stă capul îți vor sta/ mîine poemele" (alonzafan II), ,arsă cu fierul roșu să fi fost
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
o monografie, dar un șir de articole aduse la o anumită omogenitate. Adică, precizează autoarea undeva, un "studiu". La fel își alcătuise cartea sa, mai extinsă și mai sigură, personală, și N. Bârna. D. Felecan discută doar textele - ficționale, teoretice, eseistice, diaristice - scrise în limba română. Cartea sa începe cu teoria onirismului estetic. Autoarei îi sunt bine cunoscute textele teoretice ale "oniricilor", desigur începând cu cele ale lui Țepeneag. Ea conspectează, rezumă, citează generos, adică des, consistent, fără intenția problematizării critice
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
de biografia sa, caz în care o filozofie are sens numai dacă gînditorul își trăiește viața în lumina schemelor pe care tot ea i le-a sugerat. Că schemele acestea ajunge să le exprime în concepte abstracte sau în tropi eseistici e un lucru secundar, important e altceva: ca ele, reprezentîndu-l, să nu-l schilodească. Nu forma expresiei la care ajunge contează (aforism, tratat, jurnal, epistole etc.), ci fundalul de viață din care ea s-a inspirat. De aceea, ori îți
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
această deosebire de opinii se iscă partea cea mai vie a cărții: preopinenții se aprind în limitele unui contencios doct, de eleganță protocolară, scrisorile lui Gabriel Liiceanu către Christian Ferencz reprezentînd miezul tare al cărții. Sunt multe pagini de excelență eseistică, majoritatea semnate de Gabriel Cercel, în vreme ce condeiul lui Christian Ferencz-Flatz suferă de o aplatizare conceptuală de tip rigid, semn că în timp ce primul a parcurs ambele etape ale împlinirii filosofice, al doilea a rămas la cea dintîi. Să ne bucurăm, așadar
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
în revistă a locurilor comune de mulți știute, ci o contribuție din perspectivă postmodernă la studiul operei hogașiene. Cele cinci segmente ale sale punctează, în mod jucicios și într-una din puținele maniere de abordare viabile - o tratare de tip eseistic, incluzând elemente monografice - aspecte mai mult sau mai puțin discutate ale unei moșteniri literare semnificative, precum și istoricul receptării ei critice (I. A fost odată o prefață...; II. O paranteză contextuală: III. Biografia criticii; IV. Opera; V. O antologie a abundenței
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
eu să-i mărturisesc, dacă nu mă suspectam atât." în afară de momentele de adresare directă există însă numeroase pasaje digresive care constituie, este adevărat, și ele o formă de mărturisire, prin febrilitatea cu care sunt concepute, dar care rămân totuși elemente eseistice și epice în ansamblul romanului. Autoarea face cu naturalețe referiri la lumea de azi, la Mircea Ivănescu și Petre Roman, la Günther Grass și Marius Tucă. Este o infuzie de actualitate care conferă romanului prospețime. Din mulțimea de evocări se
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
povestită de G. Călinescu. Dar, pentru că Nicolae Iorga - spune că „în mediul acesta de la Blaj s-a format Eminescu”, prin simbioza făcută între tradiția istorică a Bucovinei și cunoașterea vieții țărănești ardelene, tradițional-virtuoasă - numind Școlile Blajului -Autoarea încheie periplul său eseistic închinat Școlilor Blajului în literatură, cu această poetică secvență pe care o structurează în cinci subcapitole: călătoria spre Blaj; felul cum a fost văzut de alumnii blăjeni; Eminescu despre Școlile și Dascălii Blajului (subcapitolul cel mai important), poezii scrise în timpul
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și de a înnoi structurile literare, pornind de la suportul unor teze constante, obsesive. În micul roman de debut, Singuri, 1968, autorul introduce
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
retorică, definit așadar prin ce exprimă și nu prin ce este), osmoza document-ficțiune, într-o teleologie narativă urmărind configurarea unei atmosfere prezente în tot ceea ce se petrece - iată alte particularități ale retoricii romanului. Scarabeul sacru, 1970, este un roman reflexiv, eseistic, experimentalist, sofisticat și aproape criptic. El își asumă, de aceea, și traseele descifrării, în armonie și adecvare cu structura narativă fundamentată pe oblicvitate și amfibologie. Pleacă de la condiția umană figurată de scarabeu, cunoscut, în ordine simbolică, drept zeu solar cu
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
pe tema morții ca proiect oniric deopotrivă subiectiv și obiectiv, sau a vieții gândită din perspectiva morții; nu doar a celei viitoare, dar și a celei prezente, ca însoțitoare permanentă a existenței. Scrierea are ambițioase aspirații reformatoare. Este un proiect eseistic și poematic de tip existențialist, al vieții în(spre) moarte, trăită exclusiv în tensiune contemplativă. Cartea este un (meta)roman al unei noi subiectivități și obiectivități, al unui nou protocol narativ și reflexiv, inițiatic, între personaje și narator, întâlnite într-
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
primul roman, pentru reprezentativitatea biologică, a vârstelor, de la bătrânețe la copilărie, și spirituală, ca experiență religioasă, creștină, a asumării morții pentru pregătirea vieții eterne, sau de inițiere budistă, în cazul scriitorului Georges Fotiade (probabil o replică ficțională la biografia intelectuală, eseistică și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii singurătății în solidaritate, în cazul lui Leon Bulgăreanu. Boala, ca inițiere în moarte și în viața figurată ca o criză perpetuă, este și la A. D. Munteanu un revelator
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Alexandra Olivotto Homosexualii din bibliotecă Dacă tot se făcu atâta vâlvă la apariția romanului Ceciliei Ștefănescu, primul care trata - zice-se - o relație homosexuală (și uitate fură anumite pagini din Hortensia Papadat-Bengescu), iată că acum apare și o variantă eseistică pe aceeași temă. Eseu și nu prea, căci citind volumul Iubirea interzisă de George Bălan tinzi să te declari de acord cu subtitlul "Romanul unui tabu". Nu e ceva ce ar putea aparține inovativei discipline Queer Theory (deși mare nevoie
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
lumii. Rezultatul cunoașterii sale trebuie comunicat de scriitor, ca adevărata menire a Cărții sale. Prin avertismentul său, dacă ar fi crezut, ar putea salva lumea. Borgesian prin viziune, kafkian prin economia mijloacelor (subiectele parabolice, personajele simbolice), Saludos e un roman eseistic, interesant atât prin linia clară a unei narațiuni senzaționale, cât și prin imaginația speculativă din zonele sensibile ale apocalipticului și ale efectelor globalizării. Metamorfozele interioare ale romanului sunt urmărite ca un spectacol atractiv, în trecerile succesive de la romanul unei confesiuni
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
articol plin de vervă și de talent literar scrie Leo Stan, doctorand în filozofie la Facultatea de Studiul religiilor din cadrul Universității McMaster din Canada. Articolul său, purtînd titlul de "Kierkegaard. A scrie pentru a fi", este o recenzie în stil eseistic pe marginea unei recente biografii a filozofului danez: "Eseul de mai jos a fost inspirat de publicarea, cu cinci ani în urmă în limba daneză și acum un an în traducere engleză, a unei captivante biografii semnate de Joakim Garff
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
clatine la fiecare pagină. Cartea începe abrupt cu călătoria la Paris și imediat este găsit și pretextul narativ: odată ajunsă aici, naratoarea descoperă că ar putea căuta o fostă prietenă devenită cocotă celebră, sub numele de Licorna. Prilej de considerații eseistice pe marginea semnificațiilor erotice ale celebrei tapiserii. Mai mult de jumătate din roman sunt, de fapt, note de călătorie prelucrate stilistic, îmbogățite bibliografic, camuflate în livresc și cu trimiteri mitologice abundente care însă diminuează serios efectul și chiar obosesc la
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
și trăind intens fiecare percepție. Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc către aceeași concluzie: textele devenite capitole ale aceleiași cărți sunt, de fapt, bucăți distincte, scrise din motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei Cesereanu e însă demn de laudă măcar pentru că e
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Michaela Gulea Trilogia eseistică a Ninei Ivanciu - Comicul prozei, Minerva, 1998; Infernul intim. Dialog între literatură și psihanaliză, Cavallioti, 1998; Dorință și Lege. Convergențe culturale, Oscar Print, 2002 - se construiește pe fundalul unor vaste lecturi filozofice, psihanalitice, critice și mai ales literare pentru a
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
colecție de reflecții literare, unele redactate foarte recent (2000, 2002), altele datate cu câteva decenii în urmă, e.g. Ipostazele demonismului arghezian - 1969. Este o colecție eclectică, care cuprinde atât analize de poezie cât și de proză, jurnal literar (Steinhardt) și eseistică (Cioran). Autorul reactualizează locuri comune ale criticii literare (vezi fragmentul despre Camil Petrescu și fascinația ideii sau cel despre George Coșbuc și bucuria jocului) sau, dimpotrivă, stăruie asupra unor aspecte mai puțin studiate. Așa se întâmplă în eseul intitulat Paradigme
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește modalitatea artistică de a trata aceeași temă. În ansamblu, volumul de față se prezintă ca un jurnal exegetic, vădind preocupări și preferințe personale în materie de literatură, autorul abordând într-un stil eseistic diferiți scriitori și operele lor. Impresia generală este aceea de carte "deschisă", căreia i se pot adăuga oricând alte scrieri de aceeași factură. Iosif Cheie-Pantea, De la Eminescu la Nichita Stănescu, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2002, 180 pag.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
lucrare a acestuia, Teritorii (1976), un memorial de călătorie în Germania, cu vizite în Franța, Olanda, Elveția, Anglia. De ce s-a oprit fostul student și discipol tocmai la această carte a profesorului și mentorului său, autor al unei prodigioase opere eseistice, critice, diaristice, neîntrecut monograf al vieții și operei lui Agârbiceanu, coordonator al unui dicționar de scriitori români (1995- 2000, 4 vol.), fondator al unei adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]