42,126 matches
-
orphisme archaïque que rémanent, comme un pouls, où le sang spirituel chrétien orthodoxe a marqué de façon indélébile leș moeurs, leș coutumes, où une modernité tardive a créé des génies culturels mélangés à des monstruosités socials, l’espace poétique roumain est aussi contradictoire que la culture dont îl émane.” Revista cuprinde trei secțiuni: Figures de la modernité adună traduceri din Paul Celan, Gellu Naum, Dimov, Doinaș, Nichita, Mazilescu și Daniel Turcea, precum și o scurtă introducere în modernismul și neomodernismul românesc, semnată de
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
odată cu generația optzecistă. Aceasta este teoria lui Cărtărescu și, practic, punctul în care a și fost cel mai des atacată. Cum am fi putut avea postmodernism în plin național-comunism? Fără postmodernitate cu alte cuvinte. Postmodernitatea a fost la noi, în Est în general, mai întâi culturală și de underground, identificată cu un posibil instrument ideologic cu adevărat evazionist. Prin urmare, intuiția lui Ștefan Borbély funcționează doar pe jumătate, și anume în partea ei secundă, căci tocmai asumarea unei estetici postmoderne (prin
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
această ședință mi s-a arătat că de atunci înainte, în acțiunile și propagandă pre electorală, partidul republican va adăuga, printre categoriile speciale cărora li se adresează (care erau până atunci pensionarii, spaniolii, evreii și negrii), si pe cei din Estul Europei. Deoarece am sprijinit activ dealungul anilor aderarea României la NATO, participând între altele la adunări la inst. Woodrow Wilson din Washington DC și contribuind la pagini întregi de reclame în ziarele americane (e.g. Los Angeles Times, “România belongs to
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
riscă să fie frustrată de ecoul cuvenit”. Din care pricină critica literară se vede nevoită a opera parțial, prin omisiuni frecvent involuntare. Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, remarcăm că lacunele comunicării, “enclavizarea”, favorizează provincialismul, id est ignoranța, veleitarismul, confundarea mergînd pînă la ridicol a valorii cu nonvaloarea. În mica provincie înfloresc valorile minore hiperbolizate printr-o retorică iresponsabilă care umple scena: “Apariția unei cărți capătă proporțiile unui eveniment în viața comunității, mediatizat și înainte, și după
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Încă mai persistă o reținere în afirmarea că genocidul nazist și cel comunist nu poate fi comparat, chiar dacă nu există identitate între cele două evenimente istorice. Există o «conspirație a tăcerii» în Occident (cine are interes?!) și în țările din Est privitor la responsabilitatea celor care s-au făcut vinovați de fapte penale, torturi și crime. Oare se poate realiza o «Europă comună» ignorînd pe cei vinovați de «crime împotriva umanității» și care vor fi invitați la aceeași... «masă comună»? - Ați
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
din ediția princeps a incunabilului La danse macabre tipărit la Paris, la Guy Marchant, în o mie patru sute optzeci și șase. Ori să fiți invitat la ceai de Papa ca să vă răsplătească, astfel, pentru meritele dumneavoastră în păstorirea bisericii din estul Tirolului. Sunt reprezentări care v-ar putea da o idee despre ce-am simțit eu. După prima plimbare l-am vizitat de mai multe ori pe bătrânel, am discutat probleme tehnice, despre superioritatea taheometrului Veigel față de alte taheometre, despre cât
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
a textului revelat. Ce vreau să spun în această introducere? Voi răspunde în cele care urmează. Dacă ar fi să răspund la întrebarea : „Ce este virtutea la Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și adevărată a virtuții este ordinea iubirii; virtutea nu este altceva decât cea mai înaltă dragoste de și către
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Voi răspunde în cele care urmează. Dacă ar fi să răspund la întrebarea : „Ce este virtutea la Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și adevărată a virtuții este ordinea iubirii; virtutea nu este altceva decât cea mai înaltă dragoste de și către Dumnezeu. Augustin deosebește între virtuți teologale (credința, speranța și iubirea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste trei virtuți o aflăm în Enchiridion, 8: „nici iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu doar la a fi cunoscător de res, ci și stăpân pe verba. Augustin afirmă imediat după convertire cele două surse ale cunoașterii: rațiunea și autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă despre înțelegerea intimă a adevărurilor revelate. În ceea ce privește pregătirea pentru credință, Augustin marchează
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
uzurpatorului Maximus, evidențiind cultura sa neoplatoniciană, cunoașterea autorilor clasici, dar și a unui scriitor creștin cu autoritate precum Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni encratite..., mais un catholique non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144). Juliette Prudhomme dedică studiul său criticii făcute poeților profani în poezia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
elenistică” (< „the cultural Hellenism”) (p. 5), în loc de „elenismul cultural”, cultura elenistică și dimensiunea culturală a elenismului fiind două lucruri diferite, greu de distins de cele două Ionițe; p. 30: „in the cities of the Greek East” - p. 78: „în cetățile estului grec”, în loc de „în orașele Orientului grec”; p. 33: „the right bank of the Rhine” - p. 83: „terasamentul drept al Rhinului”; p. 37, 42, 57: „the left bank of the Rhine” - p. 91, 100, 125: „țărmul stâng al Rhinului”; p. 43
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
La Paris, doctorii fuseseră uluiți de halul de uzură în care se afla organismul său. Și-l arătau unii altuia intrigați, iar Miron îmi spusese că îl auzise pe unul zicând, ca despre o maladie cunoscută, că pacientul vine din est... Avea cam 40 de kilograme, era un muribund încă în marș... Nu înțelegeam pe atunci ce înseamnă că trebuie să te împaci cu moartea. El, care toată viața fusese un ateist având pasiunea cunoașterii, a tipăriturilor, a literei imprimate pe
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
mergătoare. Toate umblă într-un fel ori altul, pe pământ, prin aer sau apă. Dară frica, teama, spaima? Nu-s și ele mergătoare? Nu vin ele noaptea în somn să ne spună unde-i nord ori vest ori sud ori est? Până și visele umblă, umblă mereu, rătăcitor-înșelătoare în somnul nostru. Amăgitoare sunt căile tale, Doamne. De fapt, frica a ocolit cutremurele din Francia și din Maroc ori din Gibraltar (nu prea rimează aici), ori de pe-acasă, pe lângă Macedonia (iar
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
ca ofițeri politici sau zeloși informatori, prevalează, vai, asupra dreptului la adevăr. Încă din zorii sistemului comunist, în 1917, Lenin a întemeiat bolșevismul pe secret, pe consemnul conspirativ. Pînă la implozia ce-a pus capăt URSS și “democrațiilor populare” din Estul Europei, secretomania a funcționat precum o lege invariabilă, aplicată chiar și istoricilor care n-aveau acces decît la versiunea oficială, în genere trucată, a evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
folosesc fizica. El inventează. Eu merg pe lună într-un obuz, eliberat printr-un tun. Aici nu există nici o invenție. El merge pe Marte într-o navă, pe care o construiește dintr-un metal care nesocotește legea gravitației. Ça c’est très joli, dar să-mi arate acest metal. Puneți-l să ne-o dovedească.” De altfel, opera celor doi scriitori a făcut încă de la început subiectul unor substanțiale comparații, însuși Michel Butor a glosat pe marginea diferențelor de natură a
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
până la 30 m și Înalte de 4 m, cu cinci porți de intrare și canale de apă, făcute din timpul Guvernării Spaniole. Străjuite la nord de Raul Pasig, la vest de Golful Manila, la sud de Parcul Rizal și la est de Grădina Aurora. În partea de nord a Intramuros se află Fortul Santiago, acesta fiind construit În 1714 și aici se găseau și Cazărmile Militare ,fiind rând pe rând fort de apărare pentru armatele spaniole, americane, britanice și Japoneze, dar
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
animă opera de la începutul ei pînă la ultimul cuvînt al epilogului. Pe ea se bazează arhitectura spirituală ce transcende romanul real". Aproximativ o treime din lucrări a fost realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
caută un canadian În România? Răspunsul ar fi cultură, dacă este avid după așa ceva. V-am convins? Referitor la Întrebarea a doua - Încă nu mă pot pronunța. Se poate spera că (nu știu cum să evit cacofonia) „CULTURA BATE CRIZA”. Sperare humanum est! <endnotelist>* Când am scris rândurile de mai sus, profesorul Claudiu Mătasa era În viață. S-a ridicat spre Ceruri pe 24 Aprilie a.c. Să-i fie Îngerii aproape! </endnotelist>
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Banca de la strada”, sau „Tziganbank”!:... In anno mille nove cento... nouăș’patru, calendele lui Aprilie, guvernus Vacaroius cum Florinus Georgescus ministrus biștaribus, luatus decizionem: Leus eliberartus et in dolce concubinajum cum americanus dolarus cohabitare in manu tziganis gentem. Bruneta populazione est magna reprezentanta in Banca de la Strada Tzigan Bank, et activita bișnița sull trotuarus facet. Et tziganis populis brunetis adresavit guvernatorus Mugurus Isarescus protestus contra leonem liberalizatione. Considerantur magna țeapa, impossibilitatae speculare in plus et falimentus Banca de la Strada. Sed guvernatorus
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]