502 matches
-
colabora cu regimul comunist a unor personalități culturale, mulți dintre ei păcătuind din frivolitate, "fie cu un miticism solemn ( G.Călinescu), fie cu o condescendență rușinată (T.Vianu), fie cu un cinism mereu așezat (Mihai Ralea), fie cu un neo-ciocoism estet (Al. Rosetti)", autorul volumului Românește consideră că talentul singur nu îndreptățește și nici nu justifică abdicarea morală, prostituția partinică, alegerea blamabilă a Academiei comuniste, în timp ce alții, cei care au refuzat-o, au preferat Temnița. Se întreabă: Cine mai poate susține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este polul creației artistice; puterea constitutivă organizatoare a poporului german conduce această creație; cît timp poporul trăiește, arta rămîne (...). O nouă epocă începe cînd opera de artă va fi supusă judecății sănătoase a poporului german; căci artistul nu lucrează pentru esteți, ci pentru popor". Coincidența de interese și maniera de valorificare ideologică a culturii în cele doua tipuri de regim totalitar este ușor de decelat. Lîngă popor aflăm alăturat, cu mare frecvență, atributul de muncitor. Pas cu pas sînt demontate mecanismele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ed. Atlantida), părintele Calciu scrie: Acolo a fost ceva care depășește puterea umană de înțelegere, pentru că a fost războiul a două tabere supraumane: acolo a fost spațiul în care, privit dinafară, războiul a fost cîștigat de satana, pentru că psihologii și esteții confundă aparențele cu realitatea duhului și ignoră faptul că această lume este un răstimp al mîntuirii, singurul răstimp uman pentru mîntuire. Dar adîncul îmbogățirii sufletelor noastre este greu de sesizat; pentru ei, înfrîngerile sînt spectaculoase, morțile zguduitoare, nebunia locvace, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru mîntuire. Dar adîncul îmbogățirii sufletelor noastre este greu de sesizat; pentru ei, înfrîngerile sînt spectaculoase, morțile zguduitoare, nebunia locvace, dar înțelepciunea și martirajul spiritual al supraviețuitorilor, ca și vibrația imensă a duhului este prea subtilă pentru sensibilitatea tocită a esteților, prea mistică pentru puterea de percepție a psihologului ca și pentru orice ființă umană care nu a trăit în nebunie ci doar în limitele bunului simț comun. Numai cine are acea doză bună de nebunie, numai acela poate înțelege puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
când stăm împreună o perioadă de timp mai lungă - până la Malbork mai rămân vreo 8-9 ore de mers - și e un bun prilej să ne cunoaștem mai bine și să discutăm pe diverse teme. Annie Saumont și Jacques Jouet - doi esteți incorigibili - mă ascultă oarecum mirați, dar și, cred eu, cu ceva interes. Aș fi tentat să presupun că lor chiar le place ceea ce aud de la mine, dar își camuflează cu iscusință reacțiile. Despre literatură: noul roman francez, Nathalie Sarraute - mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și alții, e nevoie de speranță pentru a întreprinde ceva. 4. S-au dus magii ... Iar dacă s-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim [...]. (Matei, II, 1) Esteți din Occident, nu încercați să ajungeți până la ei! Aurul și smirna au dispărut, iar Cel Veșnic nu se mai arată pentru "a întâmpina, a seduce și a veseli". Farmecul și grația nu-s partea lui cea mai tare. "Frumos", iată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se relaxa, de a evada puțin spre coastă, de a coborî în loc de a urca, corespunde, fără îndoială, la neiluminați, cu un reflex respirator. Haideți, amatori de mese fastuoase și de cărniță bună, mergeți repejor spre plaje, voi Ramblas și voi, esteți, spre galeriile de artă contemporană de la Tel-Aviv, unde veți găsi clonele operelor cu marca depusă Guggenheim, pe care le treceați în revistă cu tot atâta râvnă cât și plictiseală, la New York, Dűsseldorf, Bilbao, Paris și, în curând, le veți vedea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rostuială și chiar cu instituțiile corespunzătoare În această țară. Instituții despre care Îi avertizam, cu gravitatea necesară, În cârciuma pomenită a lui Sotir de pe Scaune, cu vin bun și vrăbioare fra gede la grătar, pe prietenii mei pictori, scriitori și esteți, cum și pe femeile frumoase care ne Însoțeau și care ne Încântă astăzi amintirea: — Luați seama, băieți! Gustați cât mai aveți de gustat din toate astea, căci uite! se prăbușesc instituțiile În jurul nostru! „Întâmplarea și capriciul guvernează lumea“, spunea La
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dacă nu chiar toate, neîngrijindu-se nici de virtutea lor, cum nici de să nu le vadă lumea și de ce va zice lumea, Într-atâta sediul nostru din acel pasaj, eminamente cultural și frecventat de filo zofi, de sociologi, de esteți, de eseiști și de economiști, insufla respect și le apăra astfel În ochii lumii care le-ar fi zărit intrând și ieșind la ore chiar nepotrivite. Însă corpul (unii Îi ziceau: porcul) didactic, mai ales cel se cun dar și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mei, le-a frecventat pe prostituate, pe militantele bordelului, Îmi spunea deunăzi, dimpreună cu bunii lui prieteni de odinioară, Caragiale și Miha lache Dragomirescu. Printre cele mai curioase și exotice exemplare, câteva mai stăruie, cred, În amintirea grupului nostru de esteți cheflii, pictori și sculptori, de acum douăzeci de ani trecuți. Cum, de-o pildă, acea „baudelairiană“, cum o numeam noi, din str. Pă traș cu-Vodă, noaptea prostituată ieftină de bordel, iar ziua „acăță rătoare“, cu Înaltă școală de captație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urmărește dezbinarea și învrăjbirea popoarelor și, prin urmare, întreruperea procesului culturii care, în condițiile de astăzi, nu poate înainta decât prin colaborarea și emulația dintre toate energiile creatoare ale lumii. („Cuvânt despre pace“, Gazeta literară, nr. 1, 26 iunie 1958) Estetul Tudor Vianu și apologia raionului (nota V. I.) „Acum când gazetele sunt în toate mâinile, când bibliotecile raionale și de întreprinderi adună cititori numeroși, când casele de cultură înmulțesc pentru întreaga populație a țării mijloacele instrucției, rezultatele obținute prin dispariția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cilindri de plexiglas transparent? Facem cultură! La prima vedere, emisiunea Bucătăria lui Radu de la ProTV este total opusă celei cu tanti scoase la iarbă verde. Este intelectualistă, rafinată, plăcută la privit. Acolo, realizatorul, Radu Anton Roman, pe lângă că este un estet, mai e și scriitor: „Ouăle se bat temeinic, ca hoții de lemne la Moroieni“; „Încin gem zdravăn niște ulei, să fumege ca Poarta Iadului“; „Sfecle îndeochiat de roșii, ropot îndrăcit de gulioare“; „Grâu muiat domnișorește în lapte“; „O lacrimă melodramatică
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
acela ?...), chiar dacă româna lui este tatonantă și multe dintre lucrurile pe care le spune le știam deja din cărți. “i-apoi, cum să nu iubești un om care a scris că visează o lume formată numai din leneși și din esteți ? țuțea punea această întrebare (cam copilăroasă) : Ce se opune axiologic Premiului Nobel ?. Și tot el, firește, dădea și răspunsul : Parafrazându-l, m-aș întreba și eu în continuare : și, mă rog, ce stă, axiologic, deasupra Sfințeniei ? Răspunsul meu : refuzul Premiului
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Premiului Nobel ?. Și tot el, firește, dădea și răspunsul : Parafrazându-l, m-aș întreba și eu în continuare : și, mă rog, ce stă, axiologic, deasupra Sfințeniei ? Răspunsul meu : refuzul Premiului Nobel (vezi Beckett, alt mare prieten al lui Cioran). Un estet leneș nu va fi niciodată invidios pe laureații Premiului Nobel. De ce ? Fiindcă participă și el, cu puținătatea sa, la ideea de Estet Leneș. Ce frumos sună acest cuvânt, Estetleneș ! (Ușor maghiar, nu găsiți ?) Căderea tovarășei arhitect (Florian Potra, despre O
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
stă, axiologic, deasupra Sfințeniei ? Răspunsul meu : refuzul Premiului Nobel (vezi Beckett, alt mare prieten al lui Cioran). Un estet leneș nu va fi niciodată invidios pe laureații Premiului Nobel. De ce ? Fiindcă participă și el, cu puținătatea sa, la ideea de Estet Leneș. Ce frumos sună acest cuvânt, Estetleneș ! (Ușor maghiar, nu găsiți ?) Căderea tovarășei arhitect (Florian Potra, despre O lumină la etajul zece, 1987) Regizoarea reușea (involuntar ?) un lucru paradoxal : acela de a face lumea bună și fostă care îi popula
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cine va rezista mai mult dintre el și Burton, pe cine ați fi mizat ? Pe furtunosul fiu de miner, cu ceafă de taur și voce de rege, care ieșise aproape teafăr din două căsnicii cu Elizabeth Taylor, sau pe gracilul estet cu ochi febrili și ten aproape străveziu, care la 40 de ani deja se potrivea perfect în rolul lui Don Quijote ? Or, iată că în curînd se vor împlini 25 de ani de la moartea lui Burton, iar OToole nu arată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Piesele rămân intacte. Scena improvizată ca o pată albă într-un hău negru, o insulă de sărbătoare actoricească, o insulă a adevărului scenic. Un mesteacăn. Actorii vor sta mereu în scenă, urmărind piesele. Teatrul contemporan a intrat pe mâinile unor esteți. Un singur lucru nu se întâmplă în spectacolele contemporane: spectacolul. Spectacolul e ca un om: are cap, umeri, trunchi, picioare, mâini. Spectacolul în primul rând trebuie să trezească emoția și apoi semnele de întrebare, constatările și reflecțiile. 7 noiembrie 2003
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în poveștile fraților Grimm. Întors la Rio mă așteptau pe lânga treburile curente ale Consulatului acte, vize, corespondență, telefoane, probleme economice, probleme administrative etc. și "cestiuni importante la ordinea zilei": prezența "colegului" Dan Hăulică, distins critic literar și de arta, estet rafinat și ambasador al României la UNESCO, la reuniunea de la Rio a Academiilor Latine și vizita delegației Senatului României condusă de Oliviu Gherman. Pe domnul ambasador Dan Hăulică îl "citisem" în excelentele numere ale revistei "Secolul XX" (unde era redactor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu are valoare în sine, decât dacă are o semnificație, dacă se reflectă asupra vieții oamenilor determinând destine, născând idei, declanșând drame, sentimente, conflicte: dramaticul și comicul faptului istoric. Și, nu în ultimul rând, în ce măsură trecutul toate câte au fost estet învățătură pentru ceea ce este, pentru ceea ce va fi. Romanul este și parabolă, simbol cu conotații contemporane, prin trimiteri transparente la trăirile timpului nostru. Arta cu care împletește trecutul cu prezentul, istoricul cu artisticul, respectând adevărul și ținând în frâu fantezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umil”, cum își numește Pleșu profesia. Dar această umilitate nu-l poate totuși dezbăra de talent. Transcriu aici câteva rânduri în care-și portretizează personajul : „...în toamna anului 1977, când l-am cunoscut, Nenițescu nu ne-a apărut ca un estet interesat de «piața» artistică, ci ca un cărturar afabil, aplecat, cu creionul în mână, asupra lui Thoma de Aquino sau a lui Leonțiu din Bizanț... Justificarea prelungitelor sale, surâzătoare tăceri ar putea sta aici, în preaplinul unor astfel de lecturi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
impresiona pe tinerii care aspirau să facă literatură era însă gustul său precis și nemilos. Realitatea era că, chiar dacă refuzaseră proletcultismul, acești veleitari cochetau mai degrabă cu ideile gheriste decât cu cele maioresciene. Crețescu era însă în chip radical un estet pe care nu-l interesa nici aspectul moral, nici cel social al literaturii. În toți acești ani a jucat rolul lui Ghiță Mărgărit. IAȘII ÎN 1989 Terminasem programul și voiam să plec. Unul dintre elevi, care îmi mărturisise mai demult
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
bibliofil înrăit care se înconjoară cu albume, tomuri masive și cărți ce miros a hârțoagă prăfuită. Brumaru e un rafinat. CONSTANTIN CRIȘAN Judecând după locul unde s-a născut și chiar după cel în care și-a format intelectul de „estet subtil și manager întrepid”, Constantin Crișan ar fi trebuit să arate ca un moldovean ruginit. Prin dorința lui de a epata, îi șoca însă pe cei care cu adevărat scârțâiau din balamale. Când ceilalți colegi se instalau în tot felul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
România, eram invidios pe optzeciștii care continuau nestingheriți pe calea deschisă de noi, de grupul oniric și școala de la Târgoviște. Aș fi făcut orice să pot publica și eu în România. — Dă-o dracului de literatură! țipa criticul literar și estetul subțire în chilia lui din periferia marelui oraș german. Poporul moare de foame! I-a ajuns cuțitul la os. Avea dreptate. Dar era o dreptate a momentului. Mai trebuie să adaug că același popor se cam vaită de foame și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Simion, Fragmente, III, 213-237; N. Steinhardt sau Fericirea de a fi creștin, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 1999; Florin Rogojan, Cum să evadezi din totalitarism. Opțiunea Steinhardt, ST, 2000, 2-3; Alex. Ștefănescu, Expeditor: N. Steinhardt, RL, 2000, 18; Gheorghe Grigurcu, Un estet al ființei, VR, 2000, 8-9; Dan C. Mihăilescu, Răspunsurile monahului rătăcitor, „22”, 2000, 41; George Ardeleanu, Nicolae Steinhardt, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 796-797; Cristea-Enache, Concert, 429-434; Manolescu, Lista, II, 316-319; Micu, Ist. lit., 783-784; Petraș, Panorama, 593-594; Pop, Viață, 19-36
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
de pe afiș din cauza unui incident extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]