6,312 matches
-
se completează, în anumite momente, cu alte procedee, cum ar fi, în primul rînd, cele de asamblare. Vîrsta clasică a lemnului, aceea a figurativismului, a antropocentrismului mai exact, fie el unul de natură magică sau unul fundamentat pe filosofii și estetici explicite, este și vîrsta cioplirii, a eliminării. Artistul se comportă cu materialul, în cea mai mare parte monoxil, ca și cînd forma ar fi o fatalitate a acestuia, o latență a substanței și o impregnare subtilă a chiar fibrei sale
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
epice, analiza sufletului feminin. O caracterizare de excepție: "Nuntă în cer este o replică autohtonă a lui Maitrey, în care pasiunea devine o fatalitate răscolitoare și distrugătoare". Lui G. Călinescu îi dedică două cronici literare: una pentru volumul Principii de estetică (1939) pe care-l apreciază ca foarte original, cu idei inedite și a doua cronică este despre studiul critic Liviu Rebreanu, pe care amîndoi criticii l-au apreciat pentru masivitatea creației epice. Cezar Petrescu semna obișnuit articolul în fond prin
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
cu care n-am fost obișnuiți. G. Călinescu, care se simțea liber, deoarece "încă nu exista teroarea teoriei, ci, dimpotrivă, o afirmare orgolioasă a independenței de spirit într-un climat latitudinar, relativist", ne oferă, în locul unui tratat academic, Prelegeri de estetică (1939), "recurgînd uneori, ca H. Pater (apărător al impresionismului critic), la modelul platonic". Capitolul cărții, închinat simbolurilor, "indică o direcție stilistic-cognitivă care s-a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent Foucault și David Lodge
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Pavel Șușară (o continuare a schiței istorice) Împrumutîndu-și ,,ideile" și conceptele din vocabularul sumar al esteticii moscovite, ideologii și constructorii noului sistem politico-economic impun și în România postbelică supremația adjectivelor și modele de comunicare abstracte, desprinse total de orice formă de reprezentare: viața devine nouă, omul devine și el nou, valorile, de orice natură ar fi
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
realism puternic, nu putea fi multă vreme ignorat sau, așa cum s-a și întîmplat chiar, sancționat pentru vini care n-au fost niciodată numite (eliminarea, de pildă, din învățămînt). întîlnirea pictorului, dar și a altor artiști din aceeași categorie, cu ,,estetica" realist-socialistă a avut loc, așadar, chiar pe terenul artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare, dar și printr-un transfer de scopuri, arta lui Baba a fost integrată idealului umanist de tip proletar. Realismul socialist, atît prin opoziție
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
loc, așadar, chiar pe terenul artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare, dar și printr-un transfer de scopuri, arta lui Baba a fost integrată idealului umanist de tip proletar. Realismul socialist, atît prin opoziție față de așa-zisa estetică burgheză, preocupată constant de înnoirea limbajelor și de reconstrucția simbolică și plastică a imaginii, cît și prin faptul că înțelegea arta ca pe un produs denotativ, simplă componentă a unei propagande în continuă ofensivă, și-a fixat anumite cadre pentru
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
capabilă să emane eufonii și epifanii, să delecteze prin caligrafii delicate și vii în același timp, explică de ce la Al. Cistelecan nu se vede, chiar dacă există, pledoaria pentru congeneri. Abilitatea de a detecta poezia acolo unde se află, indiferent de estetici mai vechi sau mai noi, ține de vocația critică, iar maliția subțire ce șerpuiește peste tot, îl ajută să mențină o distanță sau, mai bine, o echidistanță de invidiat, fără a exagera însă, fiindcă subiectivitatea are și chiar trebuie să
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
au cunoscut la comentarii profesionale, la documente sonore inedite, conturând un portret cât mai complet al acestui "personaj extraordinar" care, spunea el în același interviu, "prin puritatea și naturalețea cântului său care rămâne de o extremă modernitate, a determinat schimbarea esteticii interpretării pianistice." Într-o altă emisiune dedicată lui Celibidache, realizatorul - conștient că despre Maestru nu se poate vorbi decât cu patimă (ori fan ori contestatar) a preferat să-l facă pe el însuși să vorbească îndelung realizând un autoportret radiofonic
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
revistei vor putea să fie judecate de abia mai târziu și aceasta numai după conținutul însuși al studiilor și articolelor ce apar în paginile ei". Nu avea să prevadă atunci că i se vor asocia cerchiștii cu preocupările lor de estetică a literaturii și de filosofie a fenomenului cultural, în genere. Plasați mai ales la rubricile de recenzii și note, cu eseuri foarte bine articulate pe o idee, ei împrumută acestor rubrici un nerv spiritual care interesează lectura, adesea mai mult
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
morală. Că Blaga nu i-a constrâns să se alinieze strict la profilul revistei, lăsându-le liberă posibilitatea de a-și consolida statutul de tineri intelectuali cu preocupări literare, e dovedit de câteva alte articole substanțiale. Așa e cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
ambianță ieșită din comun. Era un mare colecționar de fluturi, trăise prin America de Sud, era o splendoare etalarea aceea de fluturi albaștri și de toate culorile sudului american, avea și o colecție de minerale foarte importantă. A scris o carte de estetică generalizată, în care vorbea și de estetica naturală, de geometriile mai mult sau mai puțin secrete, dar nu mai puțin splendide, ale acestei lumi a mineralelor. Nu voi uita niciodată nici emoția cu care am scris despre Marcel Raymond. Marcel
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
colecționar de fluturi, trăise prin America de Sud, era o splendoare etalarea aceea de fluturi albaștri și de toate culorile sudului american, avea și o colecție de minerale foarte importantă. A scris o carte de estetică generalizată, în care vorbea și de estetica naturală, de geometriile mai mult sau mai puțin secrete, dar nu mai puțin splendide, ale acestei lumi a mineralelor. Nu voi uita niciodată nici emoția cu care am scris despre Marcel Raymond. Marcel Raymond era un om deja de aproape
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
din Italia, lui T. Maiorescu cu o scrisoare datată septembrie 1889 (nuvela a apărut, în Convorbiri literare din august 1889). "Ce ziceți de novela lui Caragiali? Eu o găsesc slabă, cu o invențiune absurdă și cu o totală lipsă de estetică. Jidanul, dintr-un ridicul hangiu ce e, devine o monstruozitate inaccesibilă formulei mele de ethică literară. Vizitiul, dintr-un vagabond foarte posibil ce e la început, se preface într-un caraghios sinistru, a cărui mînă ce se prăjește la o
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
lipsește, tot ce îți prisosește. Simți că vrei să simplifici, să faci curățenie, să faci generalizări, de aceea atâția analiști. Secvențele sunt prea scurte și prea rapide. Nu e nici o noutate că dinamicul proces de modernizare a impus trecerea de la estetică la dominanța mass-media și a comunicării. Timp ultrarapid de înjumătățire. De la căutarea duratei, prin asigurarea propriei istorii, s-a trecut, prin noua cultură a divertismentului, la goana după actual, care îmbătrînește totul fără milă, devenind o estetică a înregistrării seismografice
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
impus trecerea de la estetică la dominanța mass-media și a comunicării. Timp ultrarapid de înjumătățire. De la căutarea duratei, prin asigurarea propriei istorii, s-a trecut, prin noua cultură a divertismentului, la goana după actual, care îmbătrînește totul fără milă, devenind o estetică a înregistrării seismografice de schimbări sociale. Asemenea judecăți ar putea fi numite "infatuare europeană incorectă politic". Sigur că nu tot ce e frumos e neapărat și bun, că amatorii de fleacuri pot fi moral superiori marilor cunoscători de artă. Tinerii
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
fără margini. Observațiile celor patru sînt și ele extrem de amuzante (mai ales Ion Manolescu știe să se apropie natural-ironic de astfel de texte). Ceea ce dăunează este prea "aplicata" insistență asupra textelor respective. în fond ei se apropie tot cu armele esteticii de niște produse de tip cultură pop ("populară" chiar dacă a fost făcută la comandă, artificial). Există riscul ca un astfel de text să fie tratat cu aceleași "arme" cu care ne apropiem de un scriitor "adevărat" (Preda, Buzura, Breban etc.
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
însăși, Rogulski remarcă "ochii ca doi globi extraordinar de sclipitori, de frumoși, semn că, probabil, nu se ascund în spatele lor turbioane de gînduri!... Nu-nu, sînt atît de expresivi, încît nu e pericolul, ha, ca în spatele lor să se analizeze problema esteticii transcendentale sau gînduri despre apodicticitatea timpului, ha, ha! Sînt superbi ochii tăi, Tonia!". Nu numai ochii sînt "sursa" unor asemenea concluzii - iată cum îi explică Rogulski Toniei diferența dintre ea și Cici: "Inteligența ei deosebită mi-o explic tocmai prin
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
livresc, doct, savant - și limbajul incult (mai ales orășenesc). Ar trebui să vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
specifice, care nu poate fi eliminată de nici un soi de edict teoretizant, nici măcar din cîmpul criticii literare, fără riscul ca aceasta să-și uite menirea ori să sucombe. Propozițiile lui E. Lovinescu ne pot iarăși călăuzi: ,, Întreaga critică actuală este (...) estetică, adică maioresciană. Nu ajunge însă de "a fi"; îi trebuie să aibă și conștiința poziției sale culturale și a obligației ce i-o impune, într-un moment istoric atît de neprielnic... Față de rezerva și chiar de acțiunea violentă a publicisticii
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
atît de întunecata perioadă totalitară, cu iradieri ce n-ar putea fi neglijate pînă-n clipa de față, înecată în groasa pîclă postideologică. Nimeni nu a ilustrat cu o mai mare claritate și intensitate decît Monica Lovinescu și Virgil Ierunca acea ,,estetică", frecvent persiflată tocmai pentru că e necesară dreptei noastre conștiințe critice și în genere morale, atîta cîtă s-a păstrat, atîta cîtă rămîne înscrisă presant în al nostru ,,orizont de așteptare". Nu extensia cantitativă a operei ori bogăția speculativă și aplicativă
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
enciclopedii, ci din eseuri, ,,foiletoane", polemici, discursuri, note, scrisori), ci importanța sa într-o epocă, rolul pe care-l joacă în orientarea acesteia. Cu toate că nu e cu neputință să fim corectați de posteritate, ne îngăduim a susține în continuare că ,,estetica" se înfățișează ca o verigă majoră în lanțul de etape istorice ale criticii românești, alături de contribuțiile adînc modelatoare ale lui T. Maiorescu și E. Lovinescu.
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
cu pricina. În cel de al doilea caz, s-ar cuveni să-l aflăm și noi, ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții, care ar merita citat în întregime, cum a făcut-o dl C. Stănescu în Adevărul literar și artistic din 14 noiembrie. Ideea, sugerată autorului de vizionarea în direct a prăbușirii Gemenilor newyorkezi, este aceea, paradoxală, că, odată cu tranformarea realității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Simionescu relatează o întîlnire reală dintre Marin Preda și Radu Petrescu, pretext de a compara esteticele lor literare, atît de diferite. Încă o dată, ficțiunea și realitatea se regăsesc într-o oarecare confuzie postmodernă. În fine, într-o variantă amuzantă, bizara estetică a lumii noastre (ori, de ce nu, bizarul realism al ficționalului contemporan) ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al revistei la care cronicarul, colaborează: e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
și, din necesitatea proiectării de sine, îl presupun valabil și în procesul creațiunii științifice". E oare cu putință o ,,teorie" unică, o sumă estetică supraindividuală, cărora să ne supunem, obedient, cu toții? Luminatul relativist E. Lovinescu respinge o atare teză dogmatică: ,,Estetica se pulverizează, (...) în principiu, în tot atîtea estetice cîți indivizi sînt: punct extrem al unui relativism împotriva căruia orice argumentare rămîne inoperantă". Așadar, personalitatea creatoare sparge calapoadele teoriei ce poftește a o uniformiza. (Va urma)
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
nevoii de claritate a formulărilor și de accesibilitate. în ciuda titlului generos (și general), Aucouturier tratează doar un aspect al realismului socialist, ocupîndu-se în exclusivitate de spațiul fostei Uniuni Sovietice; în general, se pare că variantele central și est-europene ale acestei estetici nu provoacă entuziasmul cercetătorilor occidentali. Cartea lui Michel Autouturier nu se oprește prea mult asupra problemelor de natură propriu-zis literară/ muzicală/ coregrafică/ plastică ale acestei forme ideologice de creație, preferînd să-i analizeze evoluția - caracterizată de înfruntarea permanentă între centrul
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]