620 matches
-
consecință, pentru o mare parte a literaturii. Există poezii bune cu desăvârșire lipsite de imagini ; există chiar și o "poezie a enunțării". *6 În afară de aceasta, imaginile artistice nu trebuie confundate cu imaginile concrete, senzuale, vizuale. Sub influența lui Hegel, unii esteticieni din secolul al XIX-lea, ca Vischer și Eduard von Hartmann, au susținut că orice artă este "strălucirea sensibilă a ideii", în vreme ce altă școală (Fiedler, Hildebrand, Riehl) vorbea despre artă ca "pură vizibilitate".*7 Dar multe opere liberare mari nu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de femei care până atunci nu fuseseră considerate nici frumoase, nici "tipice". Constituie oare acestea exemple de "cunoaștere" sau de "adevăr" ? Ezităm. Sunt, spunem noi, descoperiri ale unor noi "valori perceptibile", ale unor noi "calități estetice". înțelegem în general de ce esteticienii ezită să nege că "adevărul" ar fi un atribut și un criteriu al artei *8: 61 pe de o parte, el reprezintă un termen onorific și, atribuit artei, justifică respectul serios pentru artă, considerarea acesteia ca una dintre, valorile supreme
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea corespunzătoare.Ea are puterea de a-ți reda personalitatea, izvorăște dintr-ul mediu nesecat de creativitate. Totuși, se manifestă cel mai mult sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un rudiment de ordine în ambianța urbană”(„Dinamica formelor arhitectonice”). Frumos ar fi să fie tratate clădirile precum ființe umane
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
o mutație capitală în modul de înțelegere a arhitecturi: eliberându-se de orice constrângere formală dependentă de trecut, arhitectura începe să fie privită ca ”artă a spațiului.” Ideea spațiului, ca element definitoriu al arhitecturii, apăruse la sfârșitul secolului trecut, la esteticieni și istorici de artă, ca Lipps și Schmmarsow. Încetul cu încetul ideea de spațiu a fost inclusă în limbajul și gândirea arhitecților. Numeroasele referiri la spațiu, ca finalitate sau ca esență a arhitectirii a condus la interpretarea spațială a arhitecturii
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
prin variabile de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care se realizează creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la Iașul literar. De neuitat îmi sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică? Muzica este singura mea pasiune, dar am jucat și teatru, îmi plac foarte mult engleza și franceza. 137 SUMAR Marin Aiftincă, estetician: Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic....................................... ............5 Matei Alexescu, astronom: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv....................................... .......................................16 George Apostu, sculptor: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea...............19 Ovidiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii scriitori și m-am bucurat, încă de atunci, de prietenia lui Sorescu. Am publicat versuri la Iașul literar. De neuitat îmi sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
tracul și rezultatul cred că îl știți: cinci de 10 și patru de 9. Ce-ți place în afară de muzică? Muzica este singura mea pasiune, dar am jucat și teatru, îmi plac foarte mult engleza și franceza. 137 SUMAR Marin Aiftincă, estetician: Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic....................................... ............5 Matei Alexescu, astronom: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv....................................... .......................................16 George Apostu, sculptor: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea...............19 Ovidiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și poate intui locul unde se face sudura între arte, care e domeniul în care poate specula una și poate specula alta15. În fine, a doua referință importantă la rolul și condiția ilustrației se regăsește într-o notă din jurnalul esteticianului Tudor Vianu referitoare la ilustrațiile lui Demian pentru ediția în limba franceză a operei lui Ion Creangă. Tudor Vianu afirmă aici caracterul creator al activității de ilustrare a unei cărți: Ilustrarea de cărți este deci o artă interpretativă, ca arta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu accentul pe oare-1 pune pe schimbările intervenite în "felul de a vedea", pe schimbările de pură structură și compoziție, se inspiră din teoriile lui Fiedler și Hildebrand privind vizibilitatea pură și se trage în ultimă analiză de la Zimmermann, un estetician adept al lui Herbart. *21 Dar însuși Wölfflin, mai ales în declarații făcute mai târziu, *22 a recunoscut limitele metodei sale, arătând că nu consideră nicidecum că istoria formelor elaborată de el ar fi epuizat toate problemele istoriei artei. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și amplifică această notație organică, formula literaturii “tari”, obiective, cu un mare succes,reținând potrivit viziunii naturaliste,în primul rând,aspectul animalic al omului.Cel dintâi care remarcă această calitate estetică determinantă pentru inegalabila operă a lui Rebreanu este renumitul estetician Tudor Vianu, în opera sa fundamentală Arta prozatorilor români. “Sudoarea, setea, frigul, zecile de fiori cari zgâlțâie trupul omului, toate acompaniamentele organice emoțiilor, reapar în nenumărate descrieri pe care scriitorul le dorește puternice, directe, zguduitoare”, subliniază autorul monumentalei opere amintite
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
prin variabile de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu importanța ei. Cercetarea creativității a urmat un traseu desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, în contradicție cu spiritul științific; apoi abordarea pragmatică, o iluzie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Merrill, José Santos Chocano, un „Walt Whitman al Americii spaniole” ș.a. Interesează toate acele manifestări ale artelor și intelectului ce țin de spiritul modernității, în revistă apărând referiri, informații, note bibliografice privitoare la filosofii Friedrich Nietzsche și Henri Bergson, la esteticianul și sociologul John Ruskin, la muzica lui Richard Wagner, César Franck, Claude Debussy, iar în plastică la Auguste Rodin, Gustave Moreau ș.a. Sunt menționați, în linia rafinării și a diversificării experienței simboliste în lirica nouă, Gabriele D’Annunzio, expresionistul Richard
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
A. de Vigny, și multe cronici), H. Sanielevici (Clasificări literare, Sărmanul Dionis, Titu Maiorescu), Charles Drouhet (cu studii referitoare la modelele franceze ale pieselor și „legendelor” lui Vasile Alecsandri). Pe aceeași linie se înscriu „modernistul” N. Davidescu (Alexandru Macedonski) și esteticianul D. Caracostea (Un poet nou , articol despre Gala Galaction). Promițătoare sunt și textele privitoare la autori români (G. Diamandy) și străini (Gabriele D’Annunzio, Oscar Wilde), semnate, din 1913, de tânărul Aureliu Weiss. V.r. este susținută și de mulți
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Philippide, G. Bărgăuanu, Dragoș Protopopescu (iscălind și Dinu Lance) și George Lesnea (cu numeroase tălmăciri din Serghei Esenin). Împreună cu scriitorii „viețiști”, un rol chiar mai important în conturarea identității revistei îl au, ca și în faza precedentă, criticii, istoricii literari, esteticienii. În fruntea lor se află tot G. Ibrăileanu, care, pe lângă ripostele date celor ce negau importanța publicației în etapa anterioară ori rostul revistei în noul context („V.R.” și cultura românească, „Prăbușirea” poporanismului, Ce este poporanismul?, Ce a făcut „Viața românească
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
considerată ca trăsătură a unui moment sau a unei succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
începutul unui text literar: [Ø]1 Putea fi văzută în fiecare dimineață, pe la șapte, rezemată de vitrina frizeriei, citind. Cu fața ascunsă între căciulă și gulerul pufoaicei, la adăpostul groșilor ochelari cu scipiri derutante, Coca1 zăbovea pe imaginea unui distins estetician, îngenunchiat lîngă Flendurilă [...]. (începutul romanului Fototeca, de Adriana Bittel) Distanța dintre cataforic și subsecvent nu poate fi foarte mare atunci cînd cele două expresii referențiale se găsesc în enunțuri diferite și, de aceea, cataforele frastice sînt mult mai frecvente decît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și valorifică, în cercetarea componentelor comunicative, metode și mijloace oferite de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1997); La Poétique de l'espace, P.U.F., Paris, 1957 (trad. rom. Poetica spațiului, Editura Paralela 45, Pitești, 2005); La Poétique de la rêverie, P.U.F., Paris, 1960 (trad. rom. Poetica reveriei, Paralela 45, Pitești, 2005). Mihail BAHTIN (1895-1975), estetician rus, specialist în naratologie. Teoria dialogismului și a polifoniei, întemeiată de el, care constă în evaluarea interferențelor dintre vocile participante la construcția mesajului - autor, narator, personaje, lector - în cadrul temporal și spațial (cronotop) generat prin discurs, impune o nouă paradigmă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Eliot. 7. Cari G. Jung. On the Relation of Analytical Psychology to Poetic Art, în Contributions to Analytical Psychology, Londra, 1928, și Psychologische Typen, 1921, și vezi Jolan Jacobi, Die Psychologie von Carl G. Jung, 1949. Dintre filozofii, psihologii si esteticienii englezi care sînt în mod notoriu tributari lui Jung, cităm : John M. Thorburn, Art and the Unconscious, 1925 ; Maud Bodkin, Archetypal Patterns in Poetry, Psychological Studies o} Imagination, 1934 ; Herbert Read, Myth, Dream, and Poem, în Collected Essays in Literary
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
H. G. Berkelman, How to Put Words on Paper, în Saturday Review of Literature, 20 decembrie 1945. Despre dictare si stil: Theodora Bo-sanquet, Henry James at Work (Hogarth Essays), Londra, 1924. 15. Dintre scriitorii care vorbesc despre metodele lor de creație esteticienii germani îi citează mai ales pe Goethe și pe Otto Ludwig; cei francezi, pe Flaubert (corespondența) și pe Valery; criticii americani, pe Henry James (prefețele la ediția operelor sale publicată la New York [1908-1909]) și pe T. S. Eliot. O ilustrare
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]