620 matches
-
Moldovalahi, or la Comunitatea Scribilor Independenți, ci-n cela de cunoscător al alfabetelor latin, grecos, chirilic și gotic, de titilator al scriiturii generale, căci, așa cum judicios îmi atrăgea Mircea Mihăieș atenția, în opurile mele se ex...primă un etician, un estetician, un filosof, poate și un patafizician, poate și un politician: nicicum un critic literar, cu toate că uneori sînt foarte critic, iar alteori foarte literar; poate și un hermeneut la sud de Dumnezeu, dublat de un exeget la vest de nicăieri". Avem
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
nu sunt condiționate de talent, singurul care le insuflă viață: „Pentru a face o operă de artă, o operă viabilă, trebuie talent, talent și iar talent”3. Toți oamenii au sensibilitate, dar talentul are în plus puterea de expresivitate. Și esteticianul amator, purtând viu în suflet sol diezul din Sonata lunii a lui Beethoven, întreabă retoric: „Strălucit-au vreodată așa de dumnezeiește razele reci ale lunii cum strălucesc aceste luminoase și calde sonorități? A înaintat vreodată discul el pe calea eterată
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
și răbdare, cu o hărnicie care ar trebui să-i facă și roșească pe mulți tineri inactivi de azi, explică literatura română și, în același timp, o îmbogățește. Junimismul, București, Editura Pentru Literatură, 1966. Țărănismul, București, Editura Politică, 1969. Trei esteticieni, București, Editura Pentru Literatură, 1969. Sămănătorismul, București, Editura Minerva, 1970 (ediția a II-a, 1972). Poporanismul, București, Editura Minerva, 1972. Studii și cercetări, București, Editura Eminescu, 1973. Junimea și junimismul, București, Editura Eminescu, 1975 (ediția a II-a, 1998, în
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
jurnalului său, încă de atunci, procesul comunismului! Sub forma unui "dosar al receptării " este redactat studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939, cu adevărat originală și inovatoare, a esteticianului și profesorului de literatură comparată de mai târziu, Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea Război Mondial, scrie Iordan Datcu în studiul final al acestui volum, Etnografia și folcloristica în anii 1948-1958
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
și, implicit, sculptura, trăiau, fie și inconștient, dacă nu de-a dreptul o dramă, cel puțin o frustrare cu final imprevizibil. Cincinalul de miere cu regimul comunist și cu avangarda sa propagandistică se încheiase hotărît prin documentarea chinezo-coreeană a primului estetician al țării, magistral sintetizată în celebrele teze din iunie și în tot felul de alte reflexii și meditații de partid. Exuberanța din deceniul șapte, aceea care făcuse posibilă apariția grupului Sigma la Timișoara, dar și a unor individualități precum Horia
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
întregime a unui regim sclerozat și inuman”. Adică, tot cu vorbele lui, între „ispita cerului” a înclinat spre aceea a „smârcului”. Totuși un anume curaj a existat. Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu n-ar fi apărut fără girul unui estetician ca Ion Ianoși, care avea un cuvânt la secția de propagandă a C.C., Nicolae Manolescu n-ar fi ținut cronica literară ocolind în genere servituțile ideologice, fără susținerea fermă a lui G. Ivașcu, om cu trecere la Partid. Afirmarea unor
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
memorie clipele petrecute în clasa specială, înființată în anul 1932, în Palatul Regal din Capitală, alături de Marele Voievod de Alba Iulia, cum îl numise tatăl, Regele Carol II, pe fiul său, prințul moștenitor Mihai... La sugestia eminentului sociolog, filozof și estetician Dimitrie Gusti, după ce acesta se consultase cu regele, se constituise o singură clasă specială, care urma să cuprindă copii din toate regiunile țării, din toate categoriile sociale, de toate etniile și confesiunile. Elevii palatini „Am fost ales alături de alți opt
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
1834 și 1842, prin care sătenii au dobândit dreptul condiționat de a se strămuta la orașe; acest drept a fost anulat în 1843 de următorul domn, Gheorghe Bibescu. DIMITRIE GUSTI Se împlinește jumătate de secol de la decesul sociologului, filosofului și esteticianului Dimitrie Gusti. Născut la Iași în 1880, a studiat la Iași, Berlin și Leipzig. A desfășurat o bogată activitate universitară la Iași și București. A fondat și condus Asociația pentru știința și reforma socială (1919-1921), Institutul Social Român (1921-1939, 1944-1948
Agenda2005-44-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284377_a_285706]
-
artistic al Germaniei, beneficiind de prezența unor mari soliști vocali și instrumentali ai momentului care sunt invitați să participe la diverse manifestări din capitala Bavariei. Filarmonica îl are ca director pe renumitul dirijor Christian Tiellemann, muzician de rafinament, un adevărat estetician al partiturilor pe care le interpretează. Bayerische Staatsoper, cu Kent Nagano, ca manager, asigură spectacole interpretate de ansamblul bavarez, având mai întotdeauna "gast-i" de renume internațional. Am avut șansa de a participa la "Ballett Festwoche 2009", eveniment mult așteptat și
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
ar fi putut construi un punct de acord". Și chiar îi întinde o mînă confraternă celui alunecat în dificultate: , Cu atît mai mult folos cu cît exigențelor de gravitate, de compasiune și de coparticipare la suferință ale lui Vasile Baghiu esteticienii le dau dinainte dreptate și cîștig de cauză". Nu șovăie a-i recomanda cîrja unei opinii ilustre: Nu ne-a spus oare însuși Tudoar Vianu că Ťnumai prezența unui subton dureros conferă unei opere de artă viațăť și că o
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
de mașini sau în pântecele încins al uzinei", diferența ține doar de instrument, iar nu de vocație sau responsabilitate. Pe acest fundal al "angajării’, delimitarea "adversarului" de exponenții spiritului partinic se operează previzibil și vulgata partinică releagă în infern pe esteticienii "idealiști", adepți ai "artei pentru artă". "Tendința" artei, capacitatea ei de a incorpora și ilustra credibil mesajul partinic, și aici conformitatea cu preceptele leniniste de la 1905 este vizibilă, separă creația dedicată "poporului" de domeniul nefrecventabil al textelor "șovăitoare". Ceea ce se
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
sunt Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă. Cu alte trei-patru volume care vor urma va fi prima ediție critică integrală a publicisticii călinesciene. Oferă un spațiu generos de discuții despre cronicarul literar, cetățeanul, omul politic, ideologul, universitarul, publicistul, esteticianul Călinescu. Eugen Barbu, Opere. I. Nuvele. Romane, LX+1604 p.; II. Romane. Jurnal, 1880 p., ediție îngrijită, cronologie, note, comentarii, repere critice de Mihai Ungheanu, prefață de Eugen Simion. Este o ediție selectivă, pe criteriul valorii, ca și ediția de
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
Val Gheorghiu, de curînd reîntors din Bermude. Și toți revendicînd cea mai frumoasă temă literară: însăși marginalitatea lor, fecundă, aducătoare, iată, de noroc. Și mai era ceva, acolo: farmecul, pur și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
și simplu. Categoria frumosului, atît de disputată de filosofi și esteticieni, a creat o alta, în literatură, pe care criticii literari au semnalat-o, în secolul XIX, la "veselul" Alecsandri și la "tristul" Eminescu, dar despre care nici filosofii, nici esteticienii și, cu atît mai puțin, teoreticienii discursului literar n-au produs vreun studiu "canonic": farmecul. Farmecul (re)iese din frumos, dar se adresează mult mai mult omenescului (categoriile estetice, și "frumosul" printre ele, sînt oarecum neutre, abstracte, îl activează, făcînd
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
acceptat, cu condiția de a i se asigura un post de profesor de estetică la Universitatea din București. Nu cunosc continuarea, dar Servien nu a mai revenit în România. La opera lui Servien s-au referit în mod elogios un estetician ca B. Croce, un poet ca Paul Valéry, un fizician ca Dirac. Multe dintre cărțile de poetică îl menționează ca un precursor al unor idei actuale (a se vedea, de exemplu, Rhétorique de la poésie, publicată în 1976 de Grupul M
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
totalitate, abia la sfîrșitul cercetării, estetica începe prin a-l postula. „Ceea ce este estetic, valoarea estetică și opera de artă în care ea se întrupează sînt obiecte pe care cercetătorul le postulează de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare estetică manifestă o
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
cart de golf, însă nu au reușit să-l localizeze nici pe Kadhafi, nici pe fiii acestuia. Buncărul din complexul Bab al-Aziziya a fost construit de ingineri vest-germani și poate rezista în cazul unui atac masiv. Liacyr Ribeiro, un chirurg estetician care l-a operat pe liderul libian în 1995 și unul dintre puținii cetățeni străini care a pătruns în buncăr, a afirmat că acesta dispunea de două săli de operație complet echipate, o sală de gimnastică și o piscină.
Reşedinţa lui Muammar Kadhafi, construită pe o reţea de tuneluri şi buncăre subterane () [Corola-journal/Journalistic/59801_a_61126]
-
una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate constitui o consolare pentru un estetician al umbrei cum este, dacă nu Alexandru George însuși, naratorul pe care tînărul scriitor l-a inventat.
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
numere din 1963, în Viața Românească s-a "discutat" (ghilimelele îi aparțin) despre Titu Maiorescu, printre cei care au făcut-o numărându-se Liviu Rusu și Tudor Vianu. Faptul nu a fost totuși unul oarecare și nici cei doi mari esteticieni nu s-au prefăcut doar că discută, cum sugerează neinspiratele ghilimele. Studiul din 1963 al lui Liviu Rusu, urmat, în sprijin, de cel al lui Tudor Vianu, a făcut epocă, reprezentând nu numai "reconsiderarea" lui T. Maiorescu, dar primul semn
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
elective de profunzime existente intre doi "mari", două moduri polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire a subiectului, pierdut prin anii 60-70, pentru bogăția adusă de autor lumii, adică cel ce exprimă, dincolo de textualitatea pură, predicată de structuraliști. Declarațiile aproape scandaloase pentru snobii de azi punctează șarmant causeriile lui Ricoeur. De pildă
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
umplând până la refuz Sala Voievozilor. Mai puțin notabilitățile urbei. Nu spun, Doamne ferește, că activități mai prozaice, dar infinit mai presante, nu le vor fi solicitat prezența, împiedicându-le să ia parte la eveniment. În fond, arta e, cum ne învață esteticienii, desfătarea ceasurilor de liniște, de care aleșii noștri, insomniaci de povara grijilor obștești, nu prea au parte. Spun numai că, oricât de numeroase și de neamânat vor fi fiind trebile ce le umplu agenda cotidiană, inclusiv în zilele de repaos
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Dumitriu l-a primit de la D. Caracostea, care nu doar că l-a publicat prima dată, dar l-a și comentat concomitent cu publicarea. Ar fi un motiv, nu singurul, de reconsiderare (revizuire) a părerilor despre acest critic literar și estetician, promotor între cele două războaie al criticii genetice și autor al unor substanțiale studii despre "creativitatea eminesciană". Și aceasta pentru că este încă urmărit de imaginea rea pe care i-au creat-o Călinescu, Cioculescu, Streinu, intrați cu el în conflict
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, un neamț anti-Willy și anti-Brandt, un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Pavel Șușară Deși experiențele modernității și, în particular, avangardele începutului de secol XX au dovedit cu prisosință că artistul plastic poate fi un teoretician și un estetician la fel de abil pe cît este de îndemînatic în practica propriu-zisă, inerțiile noastre mentale nu ne-au eliberat încă de prejudecăți segregaționiste. Așa cum scriitorul este încă plasat, conform acestei scheme, din punct de vedere al abilităților manuale și al acțiunilor practice
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
a avut parte de peste o sută de abordări în texte critice mai mult sau mai puțin aplicate, de interes parțial sau integral, de întinderi și consistențe variate, de la articole ocazionale până la studii dedicate exclusiv; peste 80 de critici, istorici literari, esteticieni, lingviști sau scriitori au scris despre acest poem (începând cu Gh. Asachi în 1830) și, cu toate acestea, nu avem azi mai mult de zece contribuții critice satisfăcătoare, restul părând trase la indigo. Un consensus pe care, apropo, Ricoeur îl
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]