4,374 matches
-
copil cu handicap. Din nefericire această lege este rar aplicată. În 1978, Wing și Gould consideră că autistmul este un sindrom și nu o boală. De fapt, ei subliniază heterogenitatea etiologiei, autismul și psihoza fiind considerate drept “calea finală comună etiologiilor și factorilor foarte diverși”. Perioada de până în 1978 este caracterizată de numeroase dezbateri nosografice. Pentru prima dată în 1981 psihozele infantile sunt numite tulburări pervazive de dezvoltare adică deficiențe ale dezvoltării funcțiilor psihologice fundamentale implicate în aptitudinile sociale și a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
la factori de ordin neurobiologic. Astfel funcționarea psihologică este restrânsă la o sumă de deficiențe: limbaj, comunicare. Acestea nu încetinesc progresele de înțelegere a autismului ci lasă loc pentru crearea de noi confuzii. Autismul este văzut ca o boală cu etiologii multiple. Este din nefericire adesea considerată ca un handicap ireversibil. Conflictele provoacă diferențe de concepție întreținute de clasificările psihiatrice. Acestea permit abordări diferite în funcție de țară. În unele țări autismul este menținut în perspective psihiatrice și recunoscut ca o formă de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
promovate pentru a crește autonomia acestor copii. Actualmente există încă printre specialiști întrebarea care factori, biologici sau de mediu, ar fi determinanți în dezvoltarea persoanei autiste și care sunt dificultățile acestora de adaptare. Pare evident că o căutare a unei etiologii unice de dezvoltare cum o sugerează dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
determinanți în dezvoltarea persoanei autiste și care sunt dificultățile acestora de adaptare. Pare evident că o căutare a unei etiologii unice de dezvoltare cum o sugerează dihotomia născut/ însușit pare nerealistă și nesoluționabilă. Cu privire la aceasta, Burzstejn (2007) contestă opoziția între etiologia organică și psihogenetică. El subliniază condiționarea inevitabilă a dezvoltării prin determinismul genetic și prin interacțiunile cu mediul. El recunoaște participarea factorilor neurologici plauzibili unei organizări mentale deosebite, care nu poate exclude o reflexie psihopatologică. Noi putem spera că interacțiunile între
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
itemi); ⇒ absență sau devierea vorbirii și a dezvoltării comunicării (8 items); ⇒ insistența menținerii aceluiași mediu și manifestarea rezistenței la schimbare (6 items); ⇒ răspunsuri anormale la stimuli senzoriali și mișcări distorsionate (10 items). Vârsta potrivită punerii diagnosticului, nivelul de inteligență și etiologia nu au fost specificate. De asemenea, nu a fost menționat de câți itemi este nevoie pentru diagnosticarea autismului. Criteriile actuale de diagnosticare a autismului sunt în acord cu DSM-IV descrise de Asociatia Americana de Psihiatrie, în 1994. Simptomatologia persoanei cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
data aceasta la „psihoze”, iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică! (autismromania.ro). Cert este faptul că și în țara noastră numărul copiilor cu autism este în creștere, aspect sesizat chiar de specialiștii domeniului. CAPITOLUL IV ETIOLOGIA AUTISMULUI În prezent autismul are tendința să apară mult mai frecvent în rândul indivizilor decât anumite condiții patologice ca: sindromul X fragil, sindromul tuberous sclerosis, sindromul congenital rubella și phenylketonuria netratată (PKU). Cercetările în domeniu evidențiază o gamă largă de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
condiții patologice ca: sindromul X fragil, sindromul tuberous sclerosis, sindromul congenital rubella și phenylketonuria netratată (PKU). Cercetările în domeniu evidențiază o gamă largă de cauze ce stau la baza apariției, toate acestea convergând spre o idee general valabilă că toate etiologiile afectează structura și funcțiile creierului. Studiile care au avut ca metodă de evaluare scanarea au scos în evidență o serie de modificări ale formei și structurii creierului. În urma cercetărilor efectuate, organizația „Învinge Autismul Acum” (Defeat Autism Now!) a descris autismul
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
genetică și probleme medicale. 4.2. TEORIA BIOLOGICĂ S-a demonstrat ca autismul are o bază biologică dar nu sau determinat încă mecanismele patogenice. La fel ca orice altă dizabilitate de dezvoltare comportamentală, poate fi considerat ca fiind rezultatul diferitelor etiologii biologice. Cea mai reprezentativă dovadă o constituie faptul că 10 % din indivizii cu autism prezintă totodată și o stare medicală fragilă despre care se crede că a fost determinată de simptomele autiste, ceilalți 90 % indivizi la care nu apare nici o
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
frustrare și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de imitare, În urma forțării atenției și milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat altor persoane; VICTIMAJ este ceea ce aparține condiției de victimă, si care poate fi simplu, prelungit (ex. agresiune familială) sau frecvent (habitat în zone cu risc, agresiune militară). Dacă etiologia victimologică se referă la faptul că omul poate deveni victima a societății, a legilor și statului, a părinților, familiei sau a semenului sau; patogenia victimologică se referă la faptul că victima poate contribui de o manieră și intensitate diferită la
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală, neurochirurgicală, toxicologica, etc.) comprehensive, holistice și specializate, în toate modalitățile lor de intervenție
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație etilică sau consum de droguri); observarea atentă a comportamentului și influențarea acestuia de medicația administrată; consemnarea medicației administrate și a modificărilor obținute
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și psihopedagogic al persoanei cu dizabilități are următoarele elemente specifice: 1. Heterocromia, termen introdus în literatura de specialitate de Rene Zazzo, oferă o nouă dimensiune în diagnosticul dizabilității mentale, contribuind la discriminare și pseudodebilitate, în mod special, precum și la stabilirea etiologiei diverselor cazuri de dizabilitate mentală. Heterocromia se caracterizează prin decalajul fundamental dintre diferitele componente ale dezvoltării generale a copilului: decalajul dintre dezvoltarea somatică și dezvoltarea psihică dintre vârsta cronologică și cea mentală, între acestea existând un decalaj temporal. Zazzo afirmă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cauze sociale și individuale și a unor condiții favorizante, dar care au fost ignorate sau chiar negate uneori de către factorii cu funcții de răspundere în domeniul aplicării legislației sau al socializarii morale a tineretului. Realizarea unor cercetări știintifice valide privind etiologia delincvenței juvenile din perioada regimului totalitar a fost sensibil diminuată datorită existenței a două impedimente de natură ideologică, care țineau de natura regimului politic de atunci: “secretizarea” absolută a datelor statistice privind evoluția delincvenței juvenile, în vederea negării apariției și manifestării
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un concept clinico-medical al psihiatriei, desemnând o dereglare a vieții psihice (fie că este vorba de procese psihice izolate sau de întregul sistem al personalității). Fiind un concept medical, boala psihică implică următoarele aspecte: a) o cauză care o produce (etiologia); b) o anumită formă de manifestare clinică, care-i conferă identitatea, făcând-o „clasificabilă” într-o anumită ordine a gândirii medicale (diagnosticul); c) un anumit tip de evoluție clinică, expresie medicală a „psihobiografiei individului” (evoluția bolii); d) anumite consecințe asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificultăți de comunicare și de adaptare, o situație de marginalizare. De aici și refuzul lor de „a se considera bolnavi” și tendința firească de a infirma prin aceasta, de a refuza, un „statut medical” ca o consecință a diagnosticului clinico-psihiatric. Etiologia și evoluția bolilor psihice Boala psihică reprezintă din punct de vedere clinico-psihiatric modele cu o configurație specifică, reprezentate prin „tablourile clinice” sau, cum le-a denumit M. Foucault, „figurile nebuniei”. Din punct de vedere psihopatologic, boala psihică înțeleasă ca suferință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care omul este amenințat că își va pierde propria sa libertate interioară, deoarece în cazul bolii psihice, persoana umană este constrânsă la „a-fi-altfel”. Două aspecte se discută în cazul transformării ființei umane în cazul bolii psihice: cauzele alteralității sau etiologia fenomenelor psihice morbide și evoluția alteralității sau a bolii psihice. Prima este dimensiunea sa antropologică, cea de-a doua dimensiunea ontologică. Le vom analiza pe fiecare în continuare. Etiologia bolilor psihice Studiul etiologiei tulburărilor psihice este expresia evoluției descoperirii și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul transformării ființei umane în cazul bolii psihice: cauzele alteralității sau etiologia fenomenelor psihice morbide și evoluția alteralității sau a bolii psihice. Prima este dimensiunea sa antropologică, cea de-a doua dimensiunea ontologică. Le vom analiza pe fiecare în continuare. Etiologia bolilor psihice Studiul etiologiei tulburărilor psihice este expresia evoluției descoperirii și cunoașterii cauzelor care le-au produs. Acest proces ne înfățișează o evoluție istorică a gândirii medicale și medico-psihologice care s-a format în decursul timpului, corelată cu atitudinea față de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cazul bolii psihice: cauzele alteralității sau etiologia fenomenelor psihice morbide și evoluția alteralității sau a bolii psihice. Prima este dimensiunea sa antropologică, cea de-a doua dimensiunea ontologică. Le vom analiza pe fiecare în continuare. Etiologia bolilor psihice Studiul etiologiei tulburărilor psihice este expresia evoluției descoperirii și cunoașterii cauzelor care le-au produs. Acest proces ne înfățișează o evoluție istorică a gândirii medicale și medico-psihologice care s-a format în decursul timpului, corelată cu atitudinea față de om și față de boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspectul medical din medicina generală, somatică. În sensul acesta sunt incriminați, în geneza bolilor psihice, factori infecțioși, toxici, discrinici, dismetabolici, intoxicații sau consecințe ale evoluției unor boli somatice grave, cronice etc. c) Teoria cauzelor morale pune probleme mai nuanțate de etiologie a bolilor psihice. Pentru J. Rogues de Foursac, „cauzele morale” sunt reprezentate prin: izolare, factori emoționali negativi, sugestie (inducție și contagiune psihică). 2) Etapa interpretării clinico-psihiatrice a bolilor psihice a) Etapa clinico-psihiatrică, inaugurată de Pinel și Esquirol la începutul secolului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în afecțiuni ale creierului și punctul de vedere psihologizant care considera bolile psihice ca afecțiuni ale personalității. Un alt aspect semnificativ care se impune în această epocă este reprezentat prin transferarea ideilor cuprinse în „teoria degenerescenței” în „concepția endogenetică” a etiologiei bolilor psihice, acceptată fără rezerve în cazul psihozelor endogene. b) Etapa psihiatriei biologice se caracterizează prin tendința de a explica originea și dinamica tulburărilor psihice prin conexiunea lor cu procesele fiziologice ale creierului, dându-se în felul acesta o fundamentare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflicte, frustrări, stări complexuale) care se organizează (fiind împiedicate să se exteriorizeze) în focare de tensiune intrapsihică din care se constituie „simptomele clinice” organizate în tablouri nevrotice, psihotice etc. c) Teoria psihodinamică a lui J. Masserman, aduce în discuția explicarea etiologiei și a dinamicii clinice a bolilor psihice prin factori dinamici specifici ai proceselor morbide. 4) Etapa interpretării socio-genetice a bolilor psihice, susținută de unii autori, fixează dominant cauzele tulburărilor psihice în afara factorilor mediului social, ceea ce face, în mod justificat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
defecte post-procesuale. 7) Etapa studiilor sintetice cu caracter complex privind bolile psihice, reunește următoarele direcții de cercetare științifică: a) Studiile de „psihiatrie sistematică” ale lui P. Berner. b) Studiile de clasificare și sistematizare statistico-medievală a bolilor psihice după criterii multiaxiale (etiologie, tablou clinic, evoluție, prognostic etc.) ale Școlii Americane de Psihiatrie (DSM). c) Studiile de sistematizare și ordonare a bolilor psihice după criterii multifactoriale ale Școlii Europene de Psihiatrie (AMDP). IV) Etapa reacției anti-psihiatrice pune în discuție legitimitatea psihiatriei ca știință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cooper și Laing. Aceștia pun în discuție conceptul de „boală psihică”, formele clinice ale bolii psihice și regimul de tratament și internare. Pentru ei „boala psihică” este o „invenție a psihiatrilor”, un abuz de putere care atentează la libertatea individuală. Etiologia bolilor psihice studiază cauzele și condițiile care duc la apariția tulburărilor psihice. Acest model de înțelegere al producerii fenomenelor psihice morbide este preluat ca modalitate de gândire din sfera medicinei somatice, dar în cadrul clinicii psihiatrice el dobândește particularități noi. Psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]