957 matches
-
în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei lumi ascunse sau, poate, pierdute, pe care o aborda într-un volum anterior, cu experiența etnologului și a istoricului culturii. Cutia sa conține bătrâni, semne îmbătrânite în circuitele lor existențiale, instanțe care își preiau regnul una alteia, care parcurg, în virtutea atitudinilor lor, traiectorii închise, circulare. Luarea lumii în posesie intră între temele volumului: "paznicul" din Comisionarul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și crede În teologia lui răsturnată. Ce anume i-ar provoca frica lui, care e sigur că există? Îți faci semnul crucii și el, credul, dispare Într-un nor de pucioasă. Așa mi s-a Întâmplat și mie, ca unui etnolog pedant, care ani de zile ar studia canibalismul și, pentru a sfida obtuzitatea albilor, le-ar relata tuturor despre carnea de om că are un gust delicat. Iresponsabil, deoarece știe că nu i se va Întâmpla niciodată să o guste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
străbate și nutrește toate religiile, toate Înțelepciunile, toate filosofiile. Înțeleptul nu-i cel care discriminează, e cel care pune laolaltă fâșiile de lumină, de oriunde ar proveni ele... Și deci sunt mai deștepți acești sclavi, sau descendenți de sclavi, decât etnologii de la Sorbona. Mă Înțelegeți, cel puțin dumneavoastră, frumoasă doamnă?” „Nu cu mintea”, zise Amparo. „Cu uterul. Mă scuzați, contele de Saint-Germain nu s-ar exprima așa, Îmi Închipui. Vreau să spun că sunt născută În această țară, și chiar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se revoltă țăranul. O să vedeți, o să vă placă ! - și îi dă zor mai departe să se îmbrace și să se așeze în formație ca pentru televizor. — Nu trebuie să vă deranjați, faceți ca și cum noi nu am fi aici, mai încearcă etnologii să-și pledeze cauza. — Nu se poate, noi știm să primim oamenii ! curmă autoritar vătaful discuția. Ați văzut ce troiță frumoasă a făcut domnu’ N. ? Cu bronz, cu marmură, nu s-a zgîrcit, ceva modern, așa, frumos..., îmi arată entuziasmată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
atât de veche și munca noastră laolaltă atât de nouă își așteaptă încă romancierul; căci o altă Indie decât cea a reportagiilor de călătorie și a romanelor mi se dezvăluia mie atunci, printre triburi, alături de oameni cunoscuți până atunci numai etnologilor, alături de flora aceea otrăvită a Assamului, în ploaia continuă, în căldura umedă și amețitoare. Voiam să dau viață acestor locuri înecate în feregi și liane, cu oamenii lor atât de crunți și inocenți. Vroiam să le descopăr estetica și morala
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
devorate de un tribalism galopant. Este momentul să recunoaștem toate acestea, dacă vrem să putem numi noua legătură socială în gestație. Pe scurt, închiderea în eul mărunt, constitutiv al carapacei moderne, și-a pierdut actualitatea. Într-un mod imaginat, visătorul etnolog C. Castaneda spune o frumoasă poveste în acest sens. "Vrăjitorii afirmă că suntem într-o bulă. Este o bulă în care suntem puși de la naștere. La început bula este deschisă, apoi începe să se închidă, până ce suntem închiși ermetic în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
habitusului: ajustare la mediul natural și, plecând de la acesta, la mediul social. Această ajustare poate fi regăsită în ceea ce R. Nelli, în a sa Érotique des troubadours, numește "înfrățire". Reluând și traducând astfel cuvântul italian affratellamento cu ajutorul căruia istoricii și etnologii desemnau aceste prietenii masculine care punctează cu regularitate istoriile umane. Este instructiv de notat strânsa relație pe care o observăm între o astfel de "înfrățire" și slăbiciunea instanțelor statale. Instructiv și edificator de notat că saturarea legii Tatălui, lege verticală
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Îi poruncisem soră-mii să se Întoarcă acasă taman cînd izbutise să evadeze de la Închisoare! Parcă mă văd, un mucos În stare de șoc, năpustindu-mă asupra soră-mii și a vlăjganului care o tîra În păcat. Eram precum un etnolog care debarcă pe teren și care se vede pe dată silit să renunțe la majoritatea lucrurilor știute, pe care le credea noțiuni complete și satisfăcătoare. Se feriseră să mă Învețe că trebuie Întotdeauna s-o pornești de la concret la abstract
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Vestitorul sărăcean interviul acela cu tine. Că te-ai întors și ai de gând să rămâi aici pentru mai mult timp. Marele Ilarion Tomnea se întoarce, în sfârșit, acasă. A făcut fundație, ajută tinerii arheologi, subvenționează nu știu ce cercetări interdisciplinare între etnologii noștri și cei din Sudica. Și alte chestii de-astea. Mai știu eu ce mai se mai spune că face marele Tomnea? Te întreceai în planuri și promisiuni. Știi că s-au făcut și aici fel de fel de liste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nimic mai fals decît a socoti observa(ia o metod( profan( (i la (ndemîna oricui! (n acest sens, Henri Peretz, autorul lucr(rîi Metodele (n sociologie. Observa(ia, invoc( numeroase exemple din operele (i cercet(rile unor cunoscu(i sociologi, etnologi (i antropologi (Malinowski, Fr. Le Play, W.G. Dubois, E. Goffman, M. Griaule, S. Friedman, A. Tourain etc.) care au aplicat cu succes, pe ling( alte metode, observă(ia. Mai mult, nu putem concepe o investiga(ie social( f(r
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
observa(ia de teren. Purtînd amprenta tradi(iei antropologice (i etnologice, acest gen de observa(ie presupune utilizarea unor procedee reactive ((ntrevederea, interviul), nonreactive (observa(ia propriu-zis() (i cercetarea unor documente. E suficient s( amintim aici numele cîtorva antropologi (i etnologi care au desf((urat cercet(ri serioase (n domeniu: Erans-Pritchard (n Sudan, Marcel Griaule la Dogonii africani, Geertz (n Băli, Margaret Mead (n Nouă Guinee etc. S( nu uit(m (ns( (i sociologii care s-au dedicat cercet(ri de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
gradul de structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare care are ca obiect o realitate socială asupra căreia nu dispunem de informații teoretice și practice preliminarii. Etnologii și antropologii sunt primii cercetători care au întreprins observații de acest tip asupra societăților "primitive", înregistrând direct aspecte și evenimente semnificative din viața populațiilor respective și oferind astfel primele informații despre ele. Practica asistenței sociale presupune extrem de frecvent apelul la
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
observa realitatea în mod global și nu fragmentar. Observația participativă a fost utilizată pentru prima dată de către Bronislaw Malinowski în antropologie, cu titlul de tehnică de investigare a societăților arhaice. Insă dacă societăților primitive le sunt străine scopurile urmărite de etnologi, cercetătorul realităților sociale moderne trebuie să prezinte cu exactitate scopurile și obiectivele cercetării, pentru a putea obține acordul comunității. In funcție de gradul de implicare a observatorului în viața obișnuită a comunităților studiate, distingem : * observația reportaj; * observația participativă de tip etnologic
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
carte nu este decât un moment dintr-un parcurs marcat de efortul constant de a gândi lumea prezentă. Această voință de a surprinde și de a înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără îndoială în faptul de a fi încercat să surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi cu fenomenele economice descrise de etnologi. Această operație îl face să pună sub semnul întrebării unele instrumente conceptuale fundamentale ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nereușind să suscite dezbateri teoretice 26. Asociate capitalismului și universalității abstracte în care este menținut acesta, instrumente esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de fapt caractere negative persistente, considerate drept căi de alterare a coeziunii sociale studiate de etnologi și, din acest punct de vedere, deseori alungate parțial sau total din câmpul cercetărilor. În marginea antropologiei economice franceze, originalitatea lui G. Althabe ține de demersul său, care, prin observarea economicului și prezervarea unității fenomenelor și a evenimentelor în care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația politicului: pentru acești actori în ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele lor -, etnologul străin trebuie refulat cu putere la periferia câmpului social și neutralizat atât ca privitor, cât și în implicațiile lui relaționale. În spatele paravanului creat de această orchestrare a puterii se profilează cei care, majoritari, pentru că nu s-au gândit sau nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces de elaborare metodologică și epistemologică în fața acestui domeniu de investigație care este radical nou pentru ea. Cererile adresate etnologilor provoacă răspunsuri variate, distanțate, chiar contradictorii. Pe scurt, întreprinderea deschide un întreg câmp de reflecție pentru etnologie punând probleme a căror dimensiune deontologică foarte pronunțată este intim legată de concepțiile pe care disciplina și le face în mod "tradițional" cu privire la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spre câmpul intern al etnologiei pentru a înțelege reticențele față de investigațiile din întreprindere. Să subliniem așadar că întreprinderea reprezintă în Franța un obiect extrem de minoritar în anchetele etnologice: puțin recunoscut și marginal, acest obiect nu interesează cu adevărat decât câțiva etnologi, care lucrează într-o relativă izolare. Puțini sunt cei care s-au interesat în mod autonom, spontan și "pozitiv" de întreprindere, un număr incontestabil răspunzând în schimb, din motive financiare și din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau unui birou de consultanță. Această conjunctură se dovedește a fi tipic franceză, în comparație mai ales cu cea care domină în lumea anglo-saxonă: acolo, e drept, de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media, ei au considerat că pot aduce o clarificare specifică în problemele societăților actuale. Antropologia în fața muncii Care sunt rațiunile unei emergențe atât de tardive a legăturii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modelele de tip Lumea a Treia sau pur caritative pe care le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și cum, trebuie să adăugăm, ar dori-o cu ardoare directorii de întreprindere atrași de etnologie. După ce am îndepărtat un mimetism metodologic autosuficient și cu greu purtător al unei viziuni noi despre întreprindere, voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să se străduiască să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate fi izolat de mediul său, în care nu poate fi însă dizolvat. Prin urmare, distribuirea categorială internă universurilor de lucru capătă sens înăuntrul și totodată în afara întreprinderii. Pentru a încerca să pună în practică o metodologie a întreprinderii specifică, etnologul este de asemenea condus spre multiplicarea direcțiilor de cercetare pornind de la obiectul său de bază, pe care îl constituie grupul social al salariaților, definit prin adunarea punctuală a acestora în întreprindere. Mă voi opri înainte de toate asupra acestei prime etape
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de cunoaștere totalizantă pentru a înțelege natura legăturii sociale care stă la baza funcționării ierarhice a întreprinderii ca unitate socială activă. Contrar abordărilor uzuale polarizate în funcție de o categorie socială a întreprinderii prin excluderea celorlalte (muncitorii, cadrele sau managerii de exemplu), etnologul se apleacă astfel asupra întregului grup în complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]