479 matches
-
dificil cu cât la noi o abordare socioantropologică a divinației contemporane nu există ne gândim, în primul rând, la o cercetare a practicilor divinatorii actuale la nivelul întregii societăți românești, sau măcar pe unități sociale mai mici. Pe lângă o literatură etnologică și etnografică extrem de bogată, am putea aminti în mod special două lucrări care oferă abordări diferite ale divinației. Prima aparține Antoanetei Olteanu 110 și reprezintă un studiu comparativ între vrăjitorie și divinație. Cea de-a doua este semnată de Alexandru
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
specialiști ai sacrului, se bucură de o anumită autoritate în comunitate, în funcție de charisma de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
individul să gândească în manieră simbolică sau să accepte misterul din viața sa, după cum nu-l poate opri să fie o persoană religioasă. Referindu-se la acest fapt, discipolii lui Clifford Geertz subliniau că principalele obstacole pentru înțelegerea antropologică și etnologică sunt cele de natură spirituală, și nu culturală: "cultura furnizează mijloacele acestor interpretări, dar nu interpretările în sine"225. Așadar, dacă ne înscriem într-o logică reducționistă, de tipul "primitivul este superstițios și omul modern este un exemplu de raționalitate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU, Ion H., Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999. CIUBOTARU, Silvia, Nunta în Moldova, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. CIUBOTARU, Ion H., Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. II, Iași, Ed. Presa Bună
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii lumii de dincolo, vrăjitorii practică uneori metode analoage" (p. 85). Cercetările făcute de Dominique Camus și Jeanne Favret-Saada evidențiază, în cele din urmă, actualitatea cercetării socioantropologie și etnologice a fenomenelor magico-religioase indiferent de spațiul de producere a lor (rural sau urban; spațiu modern sau spațiu tradițional). Prezența acestor manifestări în lumea contemporană sporește dificultatea cercetării și analizei fenomenului. 218 A se vedea în acest sens Mircea Eliade, Tratat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, 1932, nr. 1-4; Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și utopiile unui eu fragmentat, diseminat și dezintegrat în rețea, în tehnologiile bioinformatice sau în cele medical-digitale. 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologicetc "2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice" Diverși cercetători de specialitate au făcut legătura dintre acest tip de identitate conturată la interfața tehnologiilor informațional-comunicaționale și identitate, așa cum este aceasta formulată în discursul postmodernist (vezi cu precădere Poster, 1995; Turkle, 1994, 1995Ă. Acești cercetători țin să sublinieze ruptura
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
5. Stelarc și corpul cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sub forma de tabere), în cadrul cărora sînt desfășurate lecții de inițiere, performarea pe meșteșuguri, experimentarea tehnicilor de lucru tradiționale. Taberele au un caracter internațional, sînt promovate pe Internet, fiind adresate și publicului tînăr din diaspora; ateliere de promovare a patrimoniului etnologic prin informarea elevilor, stimularea creativității și oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber într-o ambianță specifică; concursuri interactive teoretice și practice adresate atît publicului școlar, cît și copiilor veniți în vizite însoțiți de familie (preponderent persoane de vîrsta
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
etnologi, cercetătorul realităților sociale moderne trebuie să prezinte cu exactitate scopurile și obiectivele cercetării, pentru a putea obține acordul comunității. In funcție de gradul de implicare a observatorului în viața obișnuită a comunităților studiate, distingem : * observația reportaj; * observația participativă de tip etnologic. Observația reportaj este utilizată mai ales de către ziariști, dar și de către sociologi și asistenți sociali. Ea se aplică fenomenelor și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sociologi și asistenți sociali. Ea se aplică fenomenelor și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca și spectator, menținându-se în afara grupului observat. Observația participativă de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ trebuie să fie suficient de lung pentru ca observatorul să cunoască bine colectivitatea, și suficient de scurt pentru a se evita identificarea lui cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu interesele, aspirațiile și stilul de viață al comunității. În acest din urmă caz, s-ar vicia obiectivitatea datelor empirice culese. Totuși, în fiecare observație există și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să aibă un comportament normal; * să nu
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Semnează George Fotino, Cezar Apreotesei, Cezar Radu, D. Ciachir, Doina Papp, Ion Orghidan, Florin Felecan, Dan Zamfirescu, George Muntean, Corneliu Albu ș.a. Sub titlul O imagine falsă a poporului român (2/1972), Ioan și Septimiu Chelcea întreprind critica unei sinteze etnologice publicate la Köln de profesorul Hugo A. Bernatzik. Traian Lungu prezintă un Titu Maiorescu inedit, Gh.I. Ioniță evocă figura lui Gheorghe Pop de Băsești, iar Gh. Șora pe a dascălului transilvănean Nicolae Horga-Popovici. Valeriu Rus urmărește poziția lui P.P. Negulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda, prefață de Gabriela Duda, Editura Univers, București, 1988. CAILLOIS, Roger, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008. COMAN, Mihai, Mitologie populară românească, vol. II, Viețuitoarele văzduhului, Editura Minerva, București, 1988. DAICOVICIU, Hadrian, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968. DELUMEAU, Jean, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. * * *, De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București, 2008, p. 170. 218 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. cit., p. 299. 219 Ibidem, pp. 308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222 Ibidem, pp. 487-489. 223 Ibidem, pp. 490-516. 224 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 41. 248 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Buddha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 18. 249 Petru Caraman, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984, pp. 62-63. 250 Ibidem, pp. 114-115. 251 Ibidem, p. 112. 252 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 41. 253 Nicolae Macovei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 94. 38 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, pp. 239-240. 39 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem, pp. 126-128. 41 Ibidem, pp. 132-136. 42 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, p. 338
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de viață caracteristice unei comunități, cu activitățile acesteia, cu împrejurările particulare în care sunt folosite expresiile. Lui Rush Rhees, Wittgenstein i-a spus odată că numeroasele sale convorbiri cu Sraffa l-au ajutat să privească problemele filozofice „dintr-o perspectivă etnologică“72. O perspectivă din care ideea unei forme logice comună limbajului și lumii apare de nesusținut. Wittgenstein a povestit cum a reacționat odată Sraffa la afirmația sa că o propoziție și starea de lucruri descrisă de această propoziție trebuie să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Mihaela Preda. București: CD Press. Ilisie, C., & Nedelcu, M. (2005). Teatrul copiilor. Oradea: Imprimeria de Vest. Munteanu, V. (1983). O zi, o lună, un an... alcătuire teatrală pentru tineret și școlari. București: Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Murariu, L., & Prepeliță, M. (2007). Cu ochii spre scenă. Texte dramatizate pentru școlari mai mari, mai mici, părinți și bunici. Iași: Editura Optima. Nedelcu Mihăilescu, F.E. (2005). Copilul un mic actor. Slatina: Editura Didactic Press. Negru, M., & Dobrotă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de viață caracteristice unei comunități, cu activitățile acesteia, cu împrejurările particulare în care sunt folosite expresiile. Lui Rush Rhees, Wittgenstein i-a spus odată că numeroasele sale convorbiri cu Sraffa l-au ajutat să privească problemele filozofice „dintr-o perspectivă etnologică“72. O perspectivă din care ideea unei forme logice comună limbajului și lumii apare de nesusținut. Wittgenstein a povestit cum a reacționat odată Sraffa la afirmația sa că o propoziție și starea de lucruri descrisă de această propoziție trebuie să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială și anumite caracteristici demografice, în timp ce în cazul ultimelor două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]