478 matches
-
de arhitectura și urbanism; - monumente de artă; - clădiri, monumente și ansambluri memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - parcuri și grădini. Patrimoniul cultural național mobil cuprinde: a) bunuri cu semnificație istorică și documentară; ... b) bunuri cu valoare artistică; ... c) bunuri cu valoare etnologică; ... d) bunuri cu valoare științifică și tehnică. Articolul 2 Monumentele istorice se clasează în următoarele categorii: a) categoria A - monumente de valoare națională excepțională, reprezentative pe plan universal pentru civilizația României; ... b) categoria B - monumente de valoare națională; ... c) categoria
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
a) Tezaurul patrimoniului cultural național, numit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri mobile cu valoare excepțională și care beneficiază de protecție specială; ... b) Fondul patrimoniului cultural național, numit în continuare fond, alcătuit din bunuri mobile cu importanță istorică, documentară, artistică, etnologică, științifică și tehnică și care beneficiază de protecția acordată prin prevederile prezentei ordonanțe și ale altor acte normative. Bunurile culturale care nu sunt clasate în categoriile tezaur și fond se constituie în patrimoniul mobil comun și pot face obiectul reglementărilor
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
de arhitectura și urbanism; - monumente de artă; - clădiri, monumente și ansambluri memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - parcuri și grădini. Patrimoniul cultural național mobil cuprinde: a) bunuri cu semnificație istorică și documentară; ... b) bunuri cu valoare artistică; ... c) bunuri cu valoare etnologică; ... d) bunuri cu valoare științifică și tehnică. Articolul 2 Monumentele istorice se clasează în următoarele categorii: a) categoria A - monumente de valoare națională excepțională, reprezentative pe plan universal pentru civilizația României; ... b) categoria B - monumente de valoare națională; ... c) categoria
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274500_a_275829]
-
de arhitectura și urbanism; - monumente de artă; - clădiri, monumente și ansambluri memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - parcuri și grădini. Patrimoniul cultural național mobil cuprinde: a) bunuri cu semnificație istorică și documentară; ... b) bunuri cu valoare artistică; ... c) bunuri cu valoare etnologică; ... d) bunuri cu valoare științifică și tehnică. Articolul 2 Monumentele istorice se clasează în următoarele categorii: a) categoria A - monumente de valoare națională excepțională, reprezentative pe plan universal pentru civilizația României; ... b) categoria B - monumente de valoare națională; ... c) categoria
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
a) Tezaurul patrimoniului cultural național, numit în continuare tezaur, alcătuit din bunuri mobile cu valoare excepțională și care beneficiază de protecție specială; ... b) Fondul patrimoniului cultural național, numit în continuare fond, alcătuit din bunuri mobile cu importanță istorică, documentară, artistică, etnologică, științifică și tehnică și care beneficiază de protecția acordată prin prevederile prezentei ordonanțe și ale altor acte normative. Bunurile culturale care nu sunt clasate în categoriile tezaur și fond se constituie în patrimoniul mobil comun și pot face obiectul reglementărilor
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
și ale altor popoare turcice. În consecință, teoriile lui se bucură de popularitate în țările central asiatice. În august 2005, în capitala Tatarstanului, Kazan, a fost inaugurat un monument în memoria lui Gumiliov. Gumiliov nu și-a extins ecumenismul său etnologic și la evreii medievali, pe care îi considera o clasă urbană, internațională, parazitară, care i-ar fi dominat pe hazari și care, în schimb, i-au înrobit pe slavii timpurii ("jugul hazarilor"). El a înlocuit astfel termenul tradițional "jugul tătarilor
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
și interreligioase poate confirma sau nega. Comunitate Școala din Budieni se află în centrul așezământului și este continuitoarea unei școli ridicate cu mai mult de 100 de ani în urmă. Aceasta din urmă a fost pt. câțiva ani lăcașul muzeului etnologic Budieni și care acum este în stare de degradare cu proporția de 90%. La ora actuală în clădirea școlii primare (2 nivele) mai învățau în jur de 20 copii. În centrul localității, în apropierea locului unde a existat în epoca
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
din școli, spitale, închisori etc.), respectiv înspre (b) dimensiunea reflexiv-critică a antropologiei (punând accent pe faptul că antropologul reflectează asupra ceea ce face tocmai în postura sa de etnograf). În spațiul științific românesc aceste accepțiuni ale etnografiei nu sunt curente, metodologia etnologică fiind mult mai mult asociată cu o "perspectiva folclorică", și în cele din urmă cu o viziune textuală, literaturizată a culturii. În istoria științelor sociale din România există însă o perspectivă metodologică mult mai apropiată de etnografia modernă, metoda monografică
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
folclorică", și în cele din urmă cu o viziune textuală, literaturizată a culturii. În istoria științelor sociale din România există însă o perspectivă metodologică mult mai apropiată de etnografia modernă, metoda monografică, care nu a fost însă adoptată de știința etnologică românească. Pentru mai multe date, vezi și Iordan Datcu, "Dicționarul etnologilor români", Ed. Saeculum I.O., București, 2006
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
în locul lor români din Basarabia, dar de cele mai multe ori înlocuindu-i cu ruși, sârbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate românești din Crimeea au fost găsite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu au intrat decât marginal în cercetările etnologice făcute asupra așezărilor românești din răsăritul Nistrului în acei ani. Ca urmare a Războiul Crimeii (1853-1856) o parte din populația tătară a emigrat în Dobrogea, Anatolia și alte regiuni ale Imperiului Otoman. Pe data de 18 octombrie 1921 s-a
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
Forum Foundation (Admiral Jeremiah Denton Foundation). În 2005 devine Doctor al Universității din București, specializarea etnologie și folclor (magna cum laude, 2005), cu teza “Folclorul detenției - Ideea de libertate în cultura tradițională românească”. Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea - în ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează grupuri de tineri
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
decembrie 2001 - ianuarie 2002 • Tache Papahagi, "Antologie aromânească", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008 • Nicolae Iorga, "Caracterul comun al instituțiilor din Sud-Estul Europei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • Dionisie Fotino, "Istoria Daciei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • "*** CERC - Cercetări Etnologice Românești Contemporane", Revistă de etnologie, 2005 - 2008 (ediții îngrijite) • Dr. Dragoș Nicolescu, "Morala medicului" (Tratat de etică medicală), Editura Valahia, București, 2006 (ediție îngrijită) • "Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul românilor de pretutindeni", Euxinus, 2005 • Gavrilă Filichi, "Ziua a cincisprezecea" (15 Noiembrie
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
asemenea, Institutul Osvaldo Cruz, dedicat cercetării medicale, precum și parcul Boa Vista (în traducere liberă: Belvedere), parte a grădinilor care adăposteau palatul imperial. După proclamarea republicii parcul a fost naționalizat, iar palatul a fost transformat în Muzeu Național, adăpostind exponate istorice, etnologice și arheologice. Zona de Vest este regiunea metropolitană cea mai îndepărtată de centrul orașului. Include cartierele Barra da Tijuca, Jacarepaguá, Campo Grande, Santa Cruz și Bangu. Barra da Tijuca rămâne o zonă de creștere rapidă, atrăgând în special sectorul mai
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]
-
limba română, . [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Unirea bisericii din Transilvania cu Roma]] în [[1698]] a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în [[Vechiul Regat]] (de origine slavă) și cei folosiți în [[Transilvania]] (de origine latină). Standardul internațional etnologic [[ISO 639]] conferă limbii române codurile "ro" (ISO 639-1), "rum" (ISO 639-2/B), și mai recent "ron" (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite codurile "mo" și respectiv "mol" scoase din utilizare din [[2008]], fiind
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
și studii științifice, ilustrând aria de acoperire a secțiilor muzeului. Începând din 1992 se editează revista "Studii și Comunicări de Artă și Arhitectură", din 1995 "Armonii Naturale", cuprinzând cercetari în domeniul științelor naturii, iar din 1999 "Zarandul", revistă de cercetări etnologice. Atelierul multimedia Kinema Ikon, înființat în 1970, editeaza, începând cu anul 1994, revista ntermedia, și produse hypermedia iar în anul 2003, a reprezentat România la Bienala de Artă Contemporană de la Veneția. La ora actuală, muzeul deține peste 125.000 piese
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
de Folclor din București Între 1949-1954 lucrează în calitate de coordonator al activității științifice în cadrul nou înființatului Institut de Folclor, ajungând apoi director adjunct științific (între 1954-1965) și, ulterior, director al Institutului de Etnografie și Folclor (într-o vreme Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice) între 1965-1974. În 1963 devine docent în științe filologice al Universității din București. În anul 1957 revine la catedră, fiind conferențiar (1957-1963) și apoi profesor de folclor (1963-1975) la Facultatea de limba și literatura română a Universității din
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
Pârvan a propus citirea "Sarmiz-egetusa" în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că "Zarmos/Zermos" a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard "Vechii traci," un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)"Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas" și varianta tracă bazată pe "Zermos, Xermo-sígestos" sau "Zermo-sígestos". Tomaschek propusese în
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
credința sașilor evanghelici și controversele în problemele religioase al secolului Reformei. Valoarea teologică a învățăturii lutherane, în viziunea lui Dürr, și valoarea lingvistică, a stadiului limbii în acea epocă, sunt și ele deosebit de mari. Lucrarea mai are și o valoare etnologică, fiind o sursă de cunoaștere a obiceiurilor și tradițiilor populației germane din Transilvania. Damasus Dürr intrase aproape în uitare, când, în 1883, Albert Amlacher a scris o biografie a sa. Opera lui Dürr a început să fie publicată în 1939
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
de cel puțin un mileniu acolo unde trăiesc și azi. Unii lingviști aromâni din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu susțin totuși că aromânii se află într-o criză de identitate întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice și lingvistice. Aceste interferențe se manifestă prin teorii contradictorii și dispute între istoriografiile moderne ale diferitelor țări, impregnate de naționalisme. Acestea tind a demonstra o origine cât mai monoetnică și o întâietate cât mai timpurie a fiecărui popor în teritoriul
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Comunicări a Studenților Români în Istorie și Științe Socio-Umane, REPERE CULTURAL-ISTORICE EUROPENE, ediția a II-a, Iași, 13-15 mai 2005. 35. Rada VARGA - Locuri de cult ale zeilor taumaturgi în Dacia romană, p. 5-8. 36. Lucian-Valeriu LEFTER - Implicații istorice și etnologice ale ospățului funerar în Moldova (secolele XV-XVII), p. 9-15. 37. Mihai Gh. MÂRZA - Un pretendent la domnia Țării Moldovei: stolnicul Vasile Ceaurul (1717), p. 16-24. 38. Elena CHIRIȚOIU - Un manuscris românesc de la mănăstirea Râmeț. Istoria videniei unei femei pravoslavnică ce
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
etnic și politico-administrativ. Populația sa româneasca a utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu și până în prezent, denominația geografică, desemnând teritoriul sub numele Țara Oltului. Sinonimul său german poartă denumirea Altland. Cronologic ulterioare sunt o serie de apelative care enunță realități etnologice din Țara Oltului. Toate aceste denumiri sunt compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativă și din etnonimul maghiar atribuit românilor. Aceste denominații sunt evocate în documente emise în anii 1222 (Terra Blacorum), 1224 (Silva Blacorum) și 1252 (Terra Olacorum). După
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
(n. 28 noiembrie 1908, Bruxelles - d. 30 octombrie 2009, Paris) a fost un antropolog francez, teoretician al structuralismului etnologic. A fost membru al Academiei Franceze. S-a născut din părinți francezi, de etnie evrei alsacieni, care pe atunci locuiau în Brussel, unde tatăl lucra ca pictor. A copilărit la Paris. În timpul Primului Război Mondial a locuit la bunicul matern care era
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
închiderea Expoziției de artă populară din Palatul Brukenthal, în anul 1990. Prin schimbarea paradigmei muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) și a concepției expoziționale (de la o expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută diacronic și realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta muzeului în aer liber ca muzeu național al civilizației populare tradiționale din România, sugerând formula ideală pentru muzeologia secolului al XXI-lea, angajată în evidențierea particularismului plurietnic
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]