926 matches
-
altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet întors spre trecut; acesta din urmă e încremenit. Analiza modalităților de schimbare cedează locul unei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum angajamentele politice încât sfârșesc prin a le oculta. Să amintim că, în continuarea axiomaticelor disciplinei evocate mai sus, o miză teoretică și metodologică importantă pentru etnologie este de a stabili legătura între diferite domenii de activități sociale: viața familială, cartierele de rezidență, spațiile de muncă, manifestările colective simbolice, ritualurile, politicul fiind de asemenea abordat uneori. Această legătură devine cu mult mai crucială și mai evidentă atunci când
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astfel de conjuncție între spațiul rezidențial și spațiul producției, ea fiind întâlnită fără îndoială din ce în ce mai rar din pricina evoluțiilor progresive ale aparatului productiv și ale formelor de urbanism deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot ascunde adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le voi ilustra aici printr-un exemplu, ales în mod deliberat dintre abordările care s-au dovedit cele mai novatoare și mai puțin caricaturale. Noëlle Gérôme este o pionieră a etnologiei întreprinderii în Franța. Ea se situează într-o orientare foarte pregnantă în anii șaptezeci, care încearcă să studieze și să o valorizeze studiind-o cultura muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ea se situează într-o orientare foarte pregnantă în anii șaptezeci, care încearcă să studieze și să o valorizeze studiind-o cultura muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector de vârf: pentru etnologia din Franța, această abordare era pe atunci o noutate (începutul anilor optzeci)90. Noëlle Gérôme își propune să evidențieze rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care punctează viața acestei firme și care se desfășoară în spațiul muncii. Ea rămâne astfel într-o anumită continuitate cu etnologia folcloristă, pe care o importă pur și simplu în întreprindere. Ea căuta prin aceasta să arate vivacitatea unei producții culturale proprii categoriilor de muncitori. Un moment privilegiat în anchetele sale este reprezentat de acele sărbători care se situează sub egida
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în industrie înseamnă, pentru Noëlle Gérôme, a demonstra ancorarea populară a culturii muncitorești care se manifestă și în întreprinderi. Ancorare populară, așadar, prin opoziție cu o cultură dominantă pe care o posedă structurile superioare ale întreprinderii: direcția, cadrele. Problema unei etnologii care să rămână atașată de recenzarea "tradițiilor populare" este tocmai de a discerne ce înseamnă "popular", de a transforma aceast fapt în gaj pentru o autenticitate sancționată de o tradiție explicită sau implicită. Prin urmare, din perspectiva lui N. Gérôme
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înșelător. Observarea acestor manifestări este foarte utilă și permite surprinderea logicilor care conduc la teatralizarea relațiilor în care sunt implicați actori sociali animați de aspirații divergente și ocupând poziții și funcții diferite. Dar atunci, care este obiectul de studiu al etnologiei? Nu recenzarea elementelor unei tradiții locale constituie finalitatea investigației, ci analiza dinamicilor de producere și de transformare ale raporturilor sociale în societatea contemporană. Or, faptul central, atât într-o întreprindere, cât și în cartierele urbane sau, mai larg, în orașe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică", chiar și atunci când terenurile de anchetă sau obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică", chiar și atunci când terenurile de anchetă sau obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste separări, însă acest lucru
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
anihileze aceste separări, însă acest lucru nu se poate realiza decât cu condiția ca etnologii să reușească să se elibereze de obligația de a colecta semnele unei culturi populare. Dar, lăsând la o parte acest aspect, care ar fi aportul etnologiei la studiul fenomenelor legate de mutațiile industriale? În unul din numerele sale recente, revista Sciences humaines 91 face un bilanț al științelor organizării. Într-un mare tablel recapitulativ, sunt prezentate "teoriile și gânditorii"; un cadru minuscul, foarte semnificativ pentru poziția
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte semnificativ pentru poziția periferică și subordonată a disciplinei, prezintă "etnografia organizațiilor" în felul următor: "încă incipientă, ea pune accentul pe fenomenele simbolice (putere, teritoriu, cultură), ritualuri, interacțiuni cotidiene...". Celorlalte discipline le sunt atribuite ambițiile teoretice care le caracterizează efectiv; etnologiei îi este rezervată pe de o parte decriptarea simbolurilor, pe de alta, descrierea meticuloasă 92. În apelul la propuneri "Transformări ale muncii. Performanțe economice și statutul angajării" pe care Ministerul Educației Naționale, Cercetării și Tehnologiei l-a publicat în iunie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
des utilizate ca afișaje vide de conținutul epistemic cu care le înzestraseră enunțătorii, utilizarea lor fiind prin urmare înțeleasă ca o tentativă de a conjura marginalizarea unei practici științifice. Exigența ca disciplina să reintegreze terenurile așa-zise "apropiate" alături de o etnologie exotică este de acum acceptată. Dar acest lucru se întâmplă frecvent: o simplă juxtapunere în care clivajul "apropiat" / "îndepărtat" se poate reproduce, eventual transformat într-o sciziune între diversele avataruri ale "modernului" și ale "tradiționalului". Se face astfel o economie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cadrului de expresie a modelelor de piață (printre care evoluțiile de pe piața muncii) și a logicilor de spectacularizare care le constituie 96. În sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a dinamicilor schimbării sociale și a recompunerii raporturilor sociale în diferitele teritorii în care se înscrie? În ce raport se află ea cu modalitățile mutației economice în aceste spații geografice și sociale? La acest nivel se situează problematicile lucrărilor de etnologie. Aceste întrebări pe care și le poate pune un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sub forma separării, a rupturii ierarhice. Acestor ierarhii definite prin muncă li se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto unei ierarhii sociale și profesionale etnicizate. A întreprinde astăzi o anchetă de etnologie urbană și industrială în acest ansamblu, care era înainte un cartier minier, presupune ca punct de plecare și câmp de observație situația pe care o trăiesc actualmente diverșii actori. Chestiunea centrală constă în realitate în a înțelege cum se actualizează
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
măsură primordială dacă ne amintim că sindicalismul minier a furnizat majoritatea militanților și aleșilor politici de la începutul secolului până foarte recent în unele locuri 103. În plan metodologic, ansamblul acestor chestiuni conduce la interogarea pertinenței modurilor de investigație testate de etnologie sau de sociologia urbană, luând ca unitate de anchetă un cartier. Un atare demers riscă de fapt să apară ca insuficient, în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu cât categoriile sociale și profesionale se lovesc mai mult sau mai puțin brutal de contestarea fundamentelor pe care s-au constituit de-a lungul timpului. Etnologia, ca și celelalte discipline, este confruntată cu necesitatea de a-și adapta demersurile de investigare pentru a studia modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe aspecte, conjunctura prezentă solicită clarificări din partea etnologiei, într-un spirit de dialog și de complementaritate interdisciplinare. Un prim nivel este reprezentat de transformările țesutului economic: declinul anumitor activități, înflorirea unor sectoare noi, deplasarea și concentrarea întreprinderilor, restructurarea filierelor de activitate. Ele corespund, pe scurt, unei noi diviziuni
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]