924 matches
-
vol. 15, nr. 1, 2000, pp. 145-163. Berger, Arthur Asa, "Mediatribes Making Sense of Popular Culture, The Mass Media And Everyday Life in America!, în et Cetera, vol. 59, nr. 4, 2002, pp. 378-386. Bonte, Pierre; Izard, Michel, Dicționar de etnologie și antropologie, trad. Smaranda Vultur, Radu Răutu (coord.), Polirom, Iași, 1999. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, Harper Torchbooks, New York, 1978. Camus, Albert, Străinul, Ciuma, trad. Georgeta Horodincă, Editura pentru Literatură, București, 1968. Camus, Albert, Exilul și împărăția
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o istorie a imaginarului, p. 12. 19 Ibidem, p. 19. 20 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, p. 2. 21 Idem, Theorizing about Myth, p. 5. 22 Patrice Bidou, Natura mitului, în Pierre Bonte și Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, p. 439. 23 Ion Cuceu, Fenomenul povestitului, p. 10. 24 Patrice Bidou, op. cit., p. 440. Emmanuel Désveaux explică: "Este vorba de izolarea mitemelor (a motivelor care cooperează la alcătuirea unui sistem) și de observarea transformărilor acestora în alte
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
certau asupra unor subtilități teologice, iar azi, când slavismul lovește cu talazurile sale de invaziune corabia statului român, pasagerii acestei corăbii fără busolă și fără ancoră, corupta generație de astăzi începe a avea un semnificativ interes pentru cestiuni de pură etnologie. În zadar s-au ridicat glasuri spre a arăta că într-altă direcție ar fi trebuit să pornească corabia, că vâslașii au apucat pe unde talazurile sânt mai mari și stâncile mai primejdioase; societatea din corabie, superficială și plină de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie. De câte ori a fost ministru a știut să fericească țara cu fel de fel de încercări stilistice, menite unele a produce veselie, altele a inspira oamenilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie. De câte ori a fost ministru a știut să fericească țara cu fel de fel de încercări stilistice, menite unele a produce veselie, altele a inspira oamenilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ales prin istoria mentalităților, istoria culturii și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea probleme. Desigur, o atare concepție cu privire la raportul dintre cercetător și obiectul studiat, În care, după cum am văzut, imaginile joacă un rol foarte important, nu este proprie numai istoriei mentalităților. Ea se datorează, ca tehnică aplicativă și ca generalizare teoretică, etnologiei și antropologiei culturale, axându-se, așadar, la Început, pe studiul societăților tradiționale, dar cucerind, la ora actuală, Întreg spațiul științelor socio-umane. O vom regăsi În domeniul mai apropiat al psihologiei sociale, În psihologia interși transculturală, care se ocupă de probleme
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imagologia a reprezentat, la originile sale, un domeniu de cercetare cultivat de comparatiștii literari, de la Paul Hazard și Jean-Marie Carré la Daniel-Henri Pageaux sau Manfred Fischer. Cea mai reușită carte de imagologie a fost realizată Însă de un specialist În etnologie și antropologie: este vorba de Imaginea evreului În cultura română, de Andrei Oișteanu. Referindu-mă În continuare la istoricii români interesați de „imaginea celuilalt”, trebuie să menționez, mai Întâi, cercetările care au investigat imaginea românilor așa cum apare ea În viziunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia propriu-zisă (antropologia culturală, etnologia, studiile culturale) reprezintă, prin excelență, „mama” firească a studiilor referitoare la problema alterității, În calitatea ei de știință consacrată Înțelegerii și reprezentării diferențelor culturale. Trăsături cum ar fi dimensiunea autoreflexivă, atât de specifică acestei discipline, sau interesul constant pe care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Academiei, București, 1970-2005. *** Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine În periodice (1859-1918), vol. I-III, Editura Academiei, București, 1980-1985. *** Bibliografia românească modernă. 1831-1918, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984-1986. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963. Crăciun, Ioachim, Bibliografia Transilvaniei românești. 1916-1936, Monitorul Oficial, București, 1937. Diaconovich, Corneliu, Enciclopedia română, vol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 134. G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, sub voce. Ernest Bernea, op. cit., p. 198. Mircea Eliade XE "Eliade" , op. cit., p. 61. Cu privire la raporturile dintre sărbătoare și rit, vezi Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 584, sub voce „rit”. Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Sociabilitate rurală, violență și ritual. Cartea În practicile oblative de răscumpărare a păcii comunitare, Transilvania, sec. XVII-XIX, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004, p. 543
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bază pentru exegeza asupra ideii de destin În folclorul românesc, a existat În ultimele decenii ale secolului al XIXlea și primele decenii ale secolului al XX-lea o Întreagă suită de monografii, extrem de bine documentate, care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, În mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului În care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unele popoare, ea se petrece Într-o zi de luni sau când e lună plină, dar În nici un caz când e lună nouă sau vinerea, căci atunci casa ar fi mereu goală și fără noroc.. Lucrarea Fețele destinului. Incursiuni În etnologia românească a riturilor de trecere, a Luciei Berdan, propune o perspectivă asupra destinului prin investigarea prioritară a obiceiurilor la naștere, În relație cu celelalte două momente fundamentale: nunta și moartea. Ea Întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în zonele netradiționale a fost abordat din diverse perspective. Abordarea dominantă a zonelor dificile din interiorul orașelor s-a focalizat asupra planificării și coordonării sectoarelor public și privat. În cazul celor mai sărace zone ale lumii, tema dominantă a fost etnologia. Preocuparea pentru efectul beneficiilor turismului asupra economiei locale și pentru nivelul optim de absorbție a turiștilor a produs o imagine destul de pesimistă a potențialului turistic, imagine care începe să fie atacată de literatura mai recentă. Zonele de interes minim pentru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
opoziție dintre demoniac și rațional. În fine, se pretinde că tipurile ideologice pot înlocui conceptele stilistice: ele se confundă cu clasicismul și romantismul, cu barocul și cu goticul. Astfel, ele au dat naștere unei uriașe cantități de scrieri în care etnologia, psihologia, ideologia și istoria artei sunt prezentate într-un talmeș-balmeș inextricabil. Dar întreaga idee a caracterului complet unitar al unei epoci, al unei rase, al unei opere de artă, este foarte discutabilă. Paralelismul artelor poate fi acceptat numai cu mari
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la "etnografie" și "etnologie"; "antropologie" și "sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, prețuiesc sensibilitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază subtil și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
producție", "profit", "raport cerere-ofertă", "vânzare-cumpărare", "credit", "salariu", "capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas (1909), Bronislaw
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să "aruncăm" câteva nume, ignorându-le pe toate celelalte. Un efort elementar de onestitate ne obligă, așadar, să ne declarăm preferințele, lăsând în același timp să se audă și alte voci. Capitolul I Înțelegerea lumii contemporane I. Confuzia termenilor Etnografie, etnologie, antropologie: confuzia termenilor, atât în literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele enciclopedice pe care le puteam extrage din ele. De fapt, etnologia apărea ca ramură a sociologiei, dedicată studiului societăților "primitive". În această perioadă, cuvântul "antropologie" "pe scurt" era rezervat studiului omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele enciclopedice pe care le puteam extrage din ele. De fapt, etnologia apărea ca ramură a sociologiei, dedicată studiului societăților "primitive". În această perioadă, cuvântul "antropologie" "pe scurt" era rezervat studiului omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi, în Statele Unite ale Americii, când spunem anthropology "pe scurt" înțelegem cel mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe de o parte, legăturile antropologiei cu filosofia și sociologia, pe de altă parte, au făcut ca în Franța, când spunem azi antropologie "pur și simplu", să înțelegem disciplina care are de-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a se reproduce identic sau de a muri. Să remarcăm totuși că abandonarea punctului de vedere etnocentric, care consta în clasificarea raselor, apoi a etniilor sau a societăților după criterii care consacrau supremația civilizației occidentale a putut reabilita termenul de "etnologie". Renunțarea la perspectiva "primitivistă" a justificat uneori deschiderea spre lumea numită "modernă" a termenului "etnologie"; o etnologie concepută în acest caz ca un studiu teoretic bazat pe o anchetă la scară mică, imersiunea prelungită a unui cercetător pe teren, observația
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]