458 matches
-
spațiu euclidian "n"-dimensional, atunci distanța de la "p" la "q", sau de la "q" la "p" este dată de: formula 2 (1) Poziția unui punct într-un spațiu euclidian de dimensiune "n" este un vector euclidian. Astfel, "p" și "q" sunt vectori euclidieni, cu originea în originea spațiunui, și cu vârful indicând cele două puncte. Norma euclidiană a unui vector măsoară lungimea vectorului: unde ultima ecuație implică produsul scalar. Un vector poate fi descris ca fiind un segment de dreaptă ce leagă originea
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
p" este dată de: formula 2 (1) Poziția unui punct într-un spațiu euclidian de dimensiune "n" este un vector euclidian. Astfel, "p" și "q" sunt vectori euclidieni, cu originea în originea spațiunui, și cu vârful indicând cele două puncte. Norma euclidiană a unui vector măsoară lungimea vectorului: unde ultima ecuație implică produsul scalar. Un vector poate fi descris ca fiind un segment de dreaptă ce leagă originea spațiului euclidian cu un punct din acel spațiu. Dacă se consideră că lungimea acestui
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
originea în originea spațiunui, și cu vârful indicând cele două puncte. Norma euclidiană a unui vector măsoară lungimea vectorului: unde ultima ecuație implică produsul scalar. Un vector poate fi descris ca fiind un segment de dreaptă ce leagă originea spațiului euclidian cu un punct din acel spațiu. Dacă se consideră că lungimea acestui segment este de fapt distanța dintre puncte, devine clar că norma euclidiană a unui vector este doar un caz particular de distanță euclidiană: distanța euclidiană între origine și
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
scalar. Un vector poate fi descris ca fiind un segment de dreaptă ce leagă originea spațiului euclidian cu un punct din acel spațiu. Dacă se consideră că lungimea acestui segment este de fapt distanța dintre puncte, devine clar că norma euclidiană a unui vector este doar un caz particular de distanță euclidiană: distanța euclidiană între origine și punct. Distanța între "p" și "q" poate avea direcție (de ex., de la "p" la "q"), și deci poate fi și ea reprezentată printr-un
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
dreaptă ce leagă originea spațiului euclidian cu un punct din acel spațiu. Dacă se consideră că lungimea acestui segment este de fapt distanța dintre puncte, devine clar că norma euclidiană a unui vector este doar un caz particular de distanță euclidiană: distanța euclidiană între origine și punct. Distanța între "p" și "q" poate avea direcție (de ex., de la "p" la "q"), și deci poate fi și ea reprezentată printr-un vector, dat de expresia formula 4 Într-un spațiu tridimensional ("n"=3
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
leagă originea spațiului euclidian cu un punct din acel spațiu. Dacă se consideră că lungimea acestui segment este de fapt distanța dintre puncte, devine clar că norma euclidiană a unui vector este doar un caz particular de distanță euclidiană: distanța euclidiană între origine și punct. Distanța între "p" și "q" poate avea direcție (de ex., de la "p" la "q"), și deci poate fi și ea reprezentată printr-un vector, dat de expresia formula 4 Într-un spațiu tridimensional ("n"=3), aceasta este
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
și deci poate fi și ea reprezentată printr-un vector, dat de expresia formula 4 Într-un spațiu tridimensional ("n"=3), aceasta este o săgeată de la "p" la "q", care poate fi privită ca fiind poziția lui "q" relativ la "p". Distanța euclidiană între "p" și "q" este doar norma euclidiană a acestui vector-distanță: formula 5 (2) echivalent cu: În 1D, distanța între două puncte pe dreapta reală este valoarea absolută a diferenței lor. Astfel, dacă "x" și "y" sunt două puncte pe dreapta
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
un vector, dat de expresia formula 4 Într-un spațiu tridimensional ("n"=3), aceasta este o săgeată de la "p" la "q", care poate fi privită ca fiind poziția lui "q" relativ la "p". Distanța euclidiană între "p" și "q" este doar norma euclidiană a acestui vector-distanță: formula 5 (2) echivalent cu: În 1D, distanța între două puncte pe dreapta reală este valoarea absolută a diferenței lor. Astfel, dacă "x" și "y" sunt două puncte pe dreapta reală, distanța între ele este dată de: Într-
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
Astfel, dacă "x" și "y" sunt două puncte pe dreapta reală, distanța între ele este dată de: Într-o singură dimensiune, există o singură metrică omogenă, invariantă la translație (cu alte cuvinte, o distanță indusă de normă), și anume distanța euclidiană. În mai multe dimensiuni, sunt posibile și alte norme. În planul euclidian, dacă "p" = ("p", "p") și q = ("q", "q") atunci distanța este dată de Altfel, rezultă din ecuația 2 () că dacă coordonatele polare ale punctului "p" sunt ("r", θ
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
între ele este dată de: Într-o singură dimensiune, există o singură metrică omogenă, invariantă la translație (cu alte cuvinte, o distanță indusă de normă), și anume distanța euclidiană. În mai multe dimensiuni, sunt posibile și alte norme. În planul euclidian, dacă "p" = ("p", "p") și q = ("q", "q") atunci distanța este dată de Altfel, rezultă din ecuația 2 () că dacă coordonatele polare ale punctului "p" sunt ("r", θ) iar cele ale lui q sunt ("r", θ), atunci distanța este În
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
p" = ("p", "p") și q = ("q", "q") atunci distanța este dată de Altfel, rezultă din ecuația 2 () că dacă coordonatele polare ale punctului "p" sunt ("r", θ) iar cele ale lui q sunt ("r", θ), atunci distanța este În spațiul euclidian tridimensional, distanța este In general, pentru un spatiu cu N dimensiuni, distanta este: Distanța euclidiană standard se poate ridica la pătrat pentru a da pondere mai mare obiectelor aflate la distanță mai mare. În acest caz, ecuația de definiție a
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
ecuația 2 () că dacă coordonatele polare ale punctului "p" sunt ("r", θ) iar cele ale lui q sunt ("r", θ), atunci distanța este În spațiul euclidian tridimensional, distanța este In general, pentru un spatiu cu N dimensiuni, distanta este: Distanța euclidiană standard se poate ridica la pătrat pentru a da pondere mai mare obiectelor aflate la distanță mai mare. În acest caz, ecuația de definiție a distanței devine Aceasta nu este o metrică, deoarece nu satisface inegalitatea triunghiului, dar este utilizată
Distanță euclidiană () [Corola-website/Science/325492_a_326821]
-
În geometria euclidiană, teorema lui Desargues este o problemă de geometrie sintetică. Fie două triunghiuri ΔABC și ΔDEF fără vîrfuri comune, cu laturi respectiv paralele. Atunci dreptele AD, BE și CF sunt paralele sau concurente. 2) În cazul în care segmentele AB și
Teorema lui Desargues () [Corola-website/Science/325007_a_326336]
-
Facultății de Matematică din cadrul Universității din Iași. În perioada 1949-1953 este decan al Facultății de Matematică, iar în 1955 este numit rector. În 1965 a fost numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice. Activitatea sa se remarcă în domeniul geometriei euclidiene diferențiale, ecuațiilor matriciale etc. În teza sa de doctorat a studiat corespondențele între două spații euclidiene tridimensionale. În 1958 a participat la Congresul Matematicienilor ținut la Edinburgh. În 1963 a conferențiat la Padova, în cadrul colaboarării dintre Universitatea din Iași și
Ion L. Creangă () [Corola-website/Science/326928_a_328257]
-
iar în 1955 este numit rector. În 1965 a fost numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice. Activitatea sa se remarcă în domeniul geometriei euclidiene diferențiale, ecuațiilor matriciale etc. În teza sa de doctorat a studiat corespondențele între două spații euclidiene tridimensionale. În 1958 a participat la Congresul Matematicienilor ținut la Edinburgh. În 1963 a conferențiat la Padova, în cadrul colaboarării dintre Universitatea din Iași și cea din Padova. A mai publicat unele lucrări în colaborare cu Corina Haimovici, N. Rădescu, Octav
Ion L. Creangă () [Corola-website/Science/326928_a_328257]
-
metode este că valorile de intrare devin din ce în ce mai mici la fiecare iterație și din acest motiv procesoarelor nu li se repartizează munca egal. Rezultatele practice sunt destul de slabe. O triangulație T(P) a unui set de puncte P în spațiu Euclidian este o mulțime de arce E astfel încât: Triangulația formula 2 a unui set de puncte P din plan este de tip Delaunay dacă și numai dacă circumcercul oricărui triunghi din formula 2 nu conține alt punct din P în interior. Deși algoritmul
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
Topologia este o ramură a matematicii, mai precis o extensie a geometriei care studiază deformările spațiului prin transformări continue. Vom considera spațiul euclidian 3-dimensional, notat cu E. DEFINIȚIE:Fie O є E și r є R.Se numește sfera cu centrul O și rază r figură S(O,r):= {M є E / δ(O;M)=r}; Se numește corpul(discul) sferic sau bilă
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]
-
acestuia. TEOREMA 4.Două cercuri necoplanare, care se intersectează, determină o sferă unică. COROLAR 1.Un cerc și un punct exterior planului său determina o sferă unică. COROLAR 2.Există o sferă unică, care conține patru puncte necoplanare date. Spațiul euclidian E este un spațiu metric, cu metrica (distanță)δ : E X E -> R , introdusă prin axiomatica geometriei euclidiene în spațiu. Proprietățile distanței, precum și manieră în care poate fi calculată au fost stabilite ulterior prin: axioma riglei, existentă sistemelor de coordinate
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]
-
un punct exterior planului său determina o sferă unică. COROLAR 2.Există o sferă unică, care conține patru puncte necoplanare date. Spațiul euclidian E este un spațiu metric, cu metrica (distanță)δ : E X E -> R , introdusă prin axiomatica geometriei euclidiene în spațiu. Proprietățile distanței, precum și manieră în care poate fi calculată au fost stabilite ulterior prin: axioma riglei, existentă sistemelor de coordinate carteziene ortogonale în plan și în spațiu, teorema lui Pitagora. Dacă E este raportat la un s.c
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]
-
raportat la un s.c.c.o OXYZ și S(O,r)={ Mє E / δ(O,M)=r} este sfera cu centrul O și de rază r > 0, atunci se poate considera S(O,r) că o suprafata în spațiul euclidian. O parametrizare a lui S(O,r) poate fi definită prin relațiile: care se numesc ecuațiile parametrice ale sferei S(O,r).
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]
-
științe umane, acoperind utilizarea bogată și variată, în istorie, arhitectură, artă și religie. Opusul simetriei este asimetria. Cele mai cunoscute tipuri de simetrie pentru mulți oameni este de simetria geometrică. Formal, acest lucru înseamnă simetrie în cadrul unui grup de sub-grup euclidian de izometrii în două sau trei spații euclidiene tridimensionalr. Aceste izometrii constau în: reflecții, rotații, translații și combinații ale acestor operațiuni de bază. În 1D, există un punct de simetrie. În 2D există o axă de simetrie, în 3D, un
Simetrie () [Corola-website/Science/325681_a_327010]
-
istorie, arhitectură, artă și religie. Opusul simetriei este asimetria. Cele mai cunoscute tipuri de simetrie pentru mulți oameni este de simetria geometrică. Formal, acest lucru înseamnă simetrie în cadrul unui grup de sub-grup euclidian de izometrii în două sau trei spații euclidiene tridimensionalr. Aceste izometrii constau în: reflecții, rotații, translații și combinații ale acestor operațiuni de bază. În 1D, există un punct de simetrie. În 2D există o axă de simetrie, în 3D, un plan de simetrie. Un obiect sau figura care
Simetrie () [Corola-website/Science/325681_a_327010]
-
pe termen P-simetria este folosit atât pentru (P vine de la paritate). Pentru mai multe tipuri generale de reflecție există tipuri corespunzătoare mai generale de simetrie reflecție. Exemple: Simetria de rotație este simetria, cu privire la unele sau toate rotațiile în spațiu euclidian m-dimensional. Rotațiile sunt izometrii directe, de exemplu, din conservare orientivă. Prin urmare, un grup de simetrie, de rotație este un subgrup de "E"(m).Simetria cu privire la toate rotații despre toate punctele presupune simetrie de translație cu privire la toate traducerile, și
Simetrie () [Corola-website/Science/325681_a_327010]
-
oameni deși pot exista unele găuri negre cu intense forțele gravitaționale care distrug orice obiect macroscopic care intră în ele. Un alt tip de gaură de vierme este propus pe baza gravitației cuantice. Unii au speculat existența găurilor de vierme euclidiene care apar și dispar spontan, care există la nivelul constantei lui Planck, acestea ar putea fi deschise cu ajutorul energiei negative, dar energia necesară ar fi imensă. Nu este sigur dacă acest lucru este teoretic posibil, în absența unei teorii acceptate
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
paralelogram sau printr-un triunghi oarecare. De obicei se notează cu α, β, ψ, π, etc., sau cu trei litere mari puse în paranteză rotundă (ABC), unde A,B,C sunt trei puncte necoliniare oarecare ale acestui plan. În spațiul euclidian tridimensional, un plan poate fi determinat fie de trei puncte necoliniare, fie de o dreaptă și un punct exterior ei, fie de două drepte paralele. În lucrarea lui Euclid, Elementele, planul este o noțiune fundamentală, la fel ca și dreaptă
Plan (geometrie) () [Corola-website/Science/327401_a_328730]