947 matches
-
printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și opiniile multor altor membri ai elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres În România interbelică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Moldovan pentru a evidenția astfel implicațiile profunde și explozive ale unui text care Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi trebuia să accepte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
maximalizarea valorii individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o afirmație În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și al modernizării. În ciuda acestor delinieri, viziunea eugenistă prezentată de Moldovan conținea unele asemănări cu ideologiile pe care Încerca să le Înlocuiască, mai ales În privința noțiunii de sferă publică. Încrederea eugeniștilor În capacitatea bărbaților (referința de gen este intenționată) de a folosi selecția artificială În scopul construirii progresului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și al modernizării. În ciuda acestor delinieri, viziunea eugenistă prezentată de Moldovan conținea unele asemănări cu ideologiile pe care Încerca să le Înlocuiască, mai ales În privința noțiunii de sferă publică. Încrederea eugeniștilor În capacitatea bărbaților (referința de gen este intenționată) de a folosi selecția artificială În scopul construirii progresului se apropia de argumentele liberalilor, care susțineau că factorul esențial al dezvoltării este competiția, umanitatea având capacități nelimitate de a progresa. Pe de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și bunăstare, avea similitudini importante cu argumentul socialist În favoarea creșterii responsabilităților statului asistențial. În sfârșit, eugenia se apropia și de viziunea naționalist-tradiționalistă a națiunii ca organism viu, a cărui sursă de calități reale, autentice era satul. În ultimă instanță, concepția eugenistă despre statul ideal și despre viața publică era fundamentată Însă de un principiu radical diferit de ale tuturor celorlalte ideologii, pentru că nu se legimita nici În Declarația Drepturilor Omului, nici În precendentele istorice și juridice sau tradițiile culturale și politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
abordărilor care Încearcă să Împartă scena ideologică a României interbelice de-a lungul unei axe clare dreapta-stânga14. În realitate, noutatea gândirii ideologice, a participării maselor În politică și apariția noului context al României Mari complicau foarte mult problema afilierii politice. Eugeniștii erau atât observatori ai acestui fenomen, cât și participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
maselor În politică și apariția noului context al României Mari complicau foarte mult problema afilierii politice. Eugeniștii erau atât observatori ai acestui fenomen, cât și participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care nu reușeau să analizeze fenomenele degenerate și se abăteau de la calea eugenică. Națiunile care acționau responsabil față de aceste potențiale evoluții negative puteau să spere Într-un viitor al „regenerării”. Critica ideilor spengleriene era un demers comun cu cel al eugeniștilor din alte țări. Cu toate acestea, Moldovan nu pare să fi cunoscut preocupările nici unuia dintre contemporanii săi. El era mai degrabă interesat de posibilele căi de prevenire a unei versiuni românești a situației pe care Spengler o descria În Occident
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a situației pe care Spengler o descria În Occident. Moldovan considera că România are un potențial genetic foarte sănătos, necompromis de civilizația materialistă. Acesta era În special cazul Transilvaniei, unde trăiau izolat presupuse populații pure de țărani. Instrumentele descoperite de eugeniștii din alte țări, care Încercau să repare daunele produse de secolul al XIX-lea, puteau fi folosite În aplicarea unor măsuri preventive În România, cu scopul de a asigura derularea unui proces de modernizare În permanență conștient de riscurile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Hutchinson În analiza sa asupra naționalismului cultural. El susține că „aceia care promovează naționalismul cultural ar trebui să fie considerați ș...ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele și discursul eugeniștilor români erau orientate către viitor și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele și discursul eugeniștilor români erau orientate către viitor și Înclinate către definirea unor structuri sociale și politice noi, În conformitate cu nevoile organice ale națiunii În epoca modernă, chiar dacă Își construiau metaforele În jurul celebrării unor imagini din trecut. Moldovan oferea o interpretare teleologică a națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ștergerea tuturor „distincțiilor dintre cultură, politică, societate și stat”21. Insistența lui Moldovan asupra necesității de a folosi categoriile determinismului ereditar pentru a pune În discuție aceste distincții impune o nouă perspectivă asupra ipotezei lui Breuilly. Latura practică a ideologiei eugeniste era strâns legată de felul În care Moldovan făcea diferența Între cei care urmau să facă parte din națiune și cei ce urmau să fie, În mod necesar, excluși, pe baza diferențelor organice, generate de ereditatea biologică. Elementul comun proxim
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contemporan ale națiunii, care devenea, astfel, o comunitate ancorată irevocabil În experiența modernă. Accentul pus pe responsabilitățile indivizilor față de comunitatea națională, ca mijloc de Îmbunătățire a capitalului biologic la nivelul implicării civice directe, reflecta o poziție fără corespondent În mișcările eugeniste din Europa Occidentală sau Statele Unite, a căror retorică se baza pe afirmarea puternică a propriului rol În acțiunile de control al degenerării. Istoriografia existentă nu oferă exemple care să sugereze că mișcările eugeniste din aceste țări erau preocupate de implicarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reflecta o poziție fără corespondent În mișcările eugeniste din Europa Occidentală sau Statele Unite, a căror retorică se baza pe afirmarea puternică a propriului rol În acțiunile de control al degenerării. Istoriografia existentă nu oferă exemple care să sugereze că mișcările eugeniste din aceste țări erau preocupate de implicarea maselor la un alt nivel decât cel de simpli recipienți ai programelor eugenice. Faptul că Moldovan adresează o chemare indivizilor de a se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
maselor la un alt nivel decât cel de simpli recipienți ai programelor eugenice. Faptul că Moldovan adresează o chemare indivizilor de a se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității reprezintă un pas În plus față de abordarea eugeniștilor din Europa Occidentală, pentru că denotă un efort de a coopta Întreaga populație, Înțeleasă, implicit, ca fiind compusă din etnici români. Definiția eugenistă a națiunii și a componentelor sale conține implicații tacite referitoare la liniile de exludere/includere Între cei care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității reprezintă un pas În plus față de abordarea eugeniștilor din Europa Occidentală, pentru că denotă un efort de a coopta Întreaga populație, Înțeleasă, implicit, ca fiind compusă din etnici români. Definiția eugenistă a națiunii și a componentelor sale conține implicații tacite referitoare la liniile de exludere/includere Între cei care puteau și cei care nu puteau face parte din acest organism. Aceeași definiție sugerează Încercarea conștientă a lui Moldovan de a găsi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conține implicații tacite referitoare la liniile de exludere/includere Între cei care puteau și cei care nu puteau face parte din acest organism. Aceeași definiție sugerează Încercarea conștientă a lui Moldovan de a găsi un punct de convergență Între teoriile eugeniste și acțiunile practice de capacitare politică a comunităților etnice românești, cu o insistență implicită asupra separării acestora față de alte grupuri etnice din România și, posibil, chiar a dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai națiunii române erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gen și cetățenietc "Gen și cetățenie" Naționalismul corporatist al lui Moldovan se reflecta și În viziunea sa asupra genului În relație cu drepturile la cetățenie În statul modern. Biopolitica are un Întreg capitol dedicat „Problemei feminismului” și oferirii unor soluții eugeniste. Interesul manifestat de autor pentru problemele femeilor contrasta puternic cu analizele contemporanilor săi. În 1926, Moldovan era foarte Încrezător În capacitatea femeilor române de a participa la viața politică. El și-a declarat sprijinul pentru extinderea sufragiului și către femei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să controleze ele Însele mișcarea de revendicare a dreptului la vot, printr-o mai bună organizare, care să le permită să devină mai active În programele de asistență socială 27. Aceasta este o atitudine remarcabilă și unică În comparație cu cea a eugeniștilor din alte țări, În special din Marea Britanie, Franța și Statele Unite. Și În aceste țări femeile erau un grup important afectat de ideile și programele eugeniste, dar mișcarea eugenistă nu Încerca să promoveze participarea femeilor la viața publică 28. Unele activiste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
programele de asistență socială 27. Aceasta este o atitudine remarcabilă și unică În comparație cu cea a eugeniștilor din alte țări, În special din Marea Britanie, Franța și Statele Unite. Și În aceste țări femeile erau un grup important afectat de ideile și programele eugeniste, dar mișcarea eugenistă nu Încerca să promoveze participarea femeilor la viața publică 28. Unele activiste pentru drepturile femeilor, de la Margaret Sanger la Beatrice Webb, au folosit argumentele eugeniste pentru a revendica dreptul de a controla accesul la mijloacele contraceptive. Pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
socială 27. Aceasta este o atitudine remarcabilă și unică În comparație cu cea a eugeniștilor din alte țări, În special din Marea Britanie, Franța și Statele Unite. Și În aceste țări femeile erau un grup important afectat de ideile și programele eugeniste, dar mișcarea eugenistă nu Încerca să promoveze participarea femeilor la viața publică 28. Unele activiste pentru drepturile femeilor, de la Margaret Sanger la Beatrice Webb, au folosit argumentele eugeniste pentru a revendica dreptul de a controla accesul la mijloacele contraceptive. Pe de altă parte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceste țări femeile erau un grup important afectat de ideile și programele eugeniste, dar mișcarea eugenistă nu Încerca să promoveze participarea femeilor la viața publică 28. Unele activiste pentru drepturile femeilor, de la Margaret Sanger la Beatrice Webb, au folosit argumentele eugeniste pentru a revendica dreptul de a controla accesul la mijloacele contraceptive. Pe de altă parte, În Europa de Vest și Statele Unite, activismul social al femeilor se dezvoltase Încă de la Începutul secolului al XIX-lea, una dintre consecințele vizibile fiind faptul că acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al XIX-lea, una dintre consecințele vizibile fiind faptul că acestea câștigaseră drepturi politice depline după primul război mondial (mai puțin În Franța); interesul femeilor pentru eugenie apăruse pe fondul Încrederii În forțele lor sociale și politice. În România, argumentele eugeniste În favoarea drepturilor femeilor promiteau să genereze schimbări mult mai radicale În manifestările din arena politică a rolurilor de gen, dat fiind contextul românesc În care mișcarea femeilor era mult mai mică și mai puțin instituționalizată. Cu toate acestea, e mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]