576,846 matches
-
din istoria noastră culturală, secole mult mai importante decât vrem să recunoaștem, secole care ne-au modelat chipul, care ne dictează deseori faptele zilnice, opțiunile, gândurile și visele. Am aparținut (și, ne place sau nu, aparținem și vom aparține) lumii europene sud-estice, geamăna poate mai puțin norocoasă, dar nu mai puțin legitim moștenitoare a Antichității târzii decît sora apuseană. Scara de valori a acestei lumi era cea a medievalității ortodoxe, dominată de sacralitate, în care individul, simplă creatură și în nici un
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
universurilor culturale (mai ales să nu amestecăm criteriile), ci să le înțelegem și să le observăm succesul sau eșecul - or, este absolut evident că această "soluție existențială" a medievalității a fost una de succes, adecvată epocii ei, integrându-ne "sistemului" european, desigur, în varianta răsăriteană - geamănă "lunară", nu "solară", dar aparținînd aceleiași lumi. Astfel Învățăturile... nu sunt o carte fundamentală pentru că în ea ar apărea (ceea ce nu se întîmplă) niște elemente renascentiste, ci pentru că este o expresie și o oglindă fidelă
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
de vechi orgolii de nici țărani nici orășeni își înfig imobilul unde au ei chef, ca și cum Bucureștiul ar fi un cătun de munte unde fiecare construiește unde și ce îi trăznește prin cap. Pentru ca Bucureștiul să capete înfățișare de oraș european a fost nevoie de ucazuri domnești succesive, în care se spunea cum se poate construi în acest oraș, ducînd la o disciplină care, bună, rea, a dat urbei o față de capitală. În perioada modernistă, Bucureștiul a căpătat grație unor arhitecți
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
monarhului nu cunosc limite. Așa cum ni-l prezintă cartea Simonei Corlan-Ioan, imaginarul lumii "civilizate" a secolului al XIX-lea se dovedește cel mai adesea monstruos și incapabil să treacă dincolo de propriile scenarii. Simona Corlan-Ioan - Inventarea Africii negre, Călătorii în imaginarul european al secolului al XIX-lea, Dacia - col.Memento, Cluj, 2001, 216p.
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită de aproape un deceniu diplomat de carieră, autoarea ne propune cu acest volum o serie de reflecții, pe o temă extrem de actuală: raportuile dintre identitatea națională și identitatea europeană, globalizare - sentiment național, într-un proces al descoperii "drumului către sine", de fapt al clarificării propriei legitimități. La zi cu bibliografia internațională în materie, dar beneficiind și de participarea nemijlocită - în unele cazuri - la dezbaterea foarte vie în lume, la
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
destul de distincte între ele. primul, mai matur ca stil, încearcă să cuprindă contururile unei Europe cu geografia variabilă în care se manifestă simultan două tendințe: una integratoare, care ar putea duce în cele din urmă la crearea unei noi identități europene și alta de redescoperire și cultivare a identităților naționale. Astfel schematizat, demersul autoarei pierde mult în ceea ce reprezintă una dintre calitățile aceste cărți și anume atenția la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale naționalismul este asociat cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de fapt, există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de fapt, există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare ar fi cea a americanului care spune "îmi petrec vacanța în Europa", ignorând diversitatea și particularitățile. Or, complexitatea și diversitatea Europei dă forța și unicitatea ei. Deocamdată ne aflăm
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
spune "îmi petrec vacanța în Europa", ignorând diversitatea și particularitățile. Or, complexitatea și diversitatea Europei dă forța și unicitatea ei. Deocamdată ne aflăm în fața unei afirmări polifonice a Europei și nimeni nu poate paria că va exista vreodată o identitate europeană, așa cum este azi una portugheză, poloneză sau română. Construcția europeană - susține în altă parte Grete Tartler - este văzută ca un proiect al solidarității. Iar acest proiect se poate realiza mai cu seamă în jurul unor valori culturale. Nu întâmplător primii care
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Or, complexitatea și diversitatea Europei dă forța și unicitatea ei. Deocamdată ne aflăm în fața unei afirmări polifonice a Europei și nimeni nu poate paria că va exista vreodată o identitate europeană, așa cum este azi una portugheză, poloneză sau română. Construcția europeană - susține în altă parte Grete Tartler - este văzută ca un proiect al solidarității. Iar acest proiect se poate realiza mai cu seamă în jurul unor valori culturale. Nu întâmplător primii care au născut utopiile unei Europe federale sau, cum preferă alții
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
utopiile unei Europe federale sau, cum preferă alții să o numească, o "Europă a națiunilor", au fost scriitorii. Un Victor Hugo, Thomas Mann sau T. S. Eliot au imaginat asemenea proiecte. (Și. în paranteză, am spune că dacă România este europeană înainte de a intra în UE atunci faptul acesta se datorează - în afară de geografie - tocmai culturii sale). Ceea ce însă lipsește proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Hugo, Thomas Mann sau T. S. Eliot au imaginat asemenea proiecte. (Și. în paranteză, am spune că dacă România este europeană înainte de a intra în UE atunci faptul acesta se datorează - în afară de geografie - tocmai culturii sale). Ceea ce însă lipsește proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
culturii sale). Ceea ce însă lipsește proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
ales "trama filosofică" destăinuie un maestru care, à la Calvino sau Umberto Ecco, se "joacă" și comercial. Profesor universitar, lusitanist, cu unele cochetării diplomatice (a fost director al Institutului Italian de Cultură din Lisabona între 1987-1989), trăitor în diferite capitale europene, inclusiv la Paris, traducător de poezie portugheză, autor al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
într-un ansamblu coerent de stampe ale Spaniei profunde, acea Spanie văzută de Unamuno (și Cela preia îndemnul și programul întregului grup de la 1898) ca un teritoriu încă nedescoperit, care nu va putea fi descoperit decît de spaniolii cu spirit european. Valorificînd creator moștenirea culturală a grupului de la 1898, precum și a generației lui Ortega y Gasset, Cela a fost cel mai european dintre scriitorii postbelici, un adevărat clasic, în înțelesul cel mai nobil al cuvîntului, care, printr-un subtil și mereu
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
grup de la 1898) ca un teritoriu încă nedescoperit, care nu va putea fi descoperit decît de spaniolii cu spirit european. Valorificînd creator moștenirea culturală a grupului de la 1898, precum și a generației lui Ortega y Gasset, Cela a fost cel mai european dintre scriitorii postbelici, un adevărat clasic, în înțelesul cel mai nobil al cuvîntului, care, printr-un subtil și mereu schimbător echilibru între distanțare și implicare, pendulînd între compasiunea neputincioasă și caricatura atroce, a pus în toate cărțile sale adevărul profund
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici ai timpului în consonanță cu ideile europene. Dincolo de reforme și întemeierea unor instituții fundamentale unui stat modern, Cuza a fost prezentat în principal ca un om ce și-a câștigat popularitatea prin practicarea unei reale democrații, atât cât putea fi ea înțeleasă la acea dată, prin supunerea
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
numai o călătorie în spațiu, ci poți călători și în timp și din secolul XX sau din secolul XXI să nimerești în secolul XIX sau mult mai jos, în plin Ev Mediu sau în comuna primitivă. Aceste chestiuni, desigur, un european nu le poate înțelege. El percepe America în felul lui. Dar America este complexă. De pildă, eu sunt sudist, dar locuiesc în nord. Diferența dintre Nord și Sud e colosală. În ce constă această diferență? E vorba de obiceiuri, de
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
presa naționalist-șovină mi-a lipit varii etichete: "vândut ungurilor", "are mamă evreică și tată țigan", "e însurat cu o agentă a Mossadului" și alte produse-tip ale imaginarului securist. Am văzut în U.D.M.R., încă de la constituirea sa, o alternativă europeană la politicienii din topor proveniți din linia a doua a cadrelor lui Pingelică. Acționând sub bagheta lui Domokos Geza asemeni unui instrument bine acordat, U.D.M.R.-ul anului 1990 aducea un ton nou și o eleganță (inclusiv vestimentară) remarcabile. Când
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
câțiva ani să devină certitudini. Sper din tot sufletul să greșesc, dar cred în acest moment că U.D.M.R.-ul nu e nici pe departe un organism obsedat de democrație - așa cum ar trebui să fie orice partid cu afișată identitate europeană. Înaintea democrației, pentru U.D.M.R. e mai important propriul program politic - ceea ce încă n-ar fi o tragedie, dacă programul ar fi cu adevărat democratic și dacă el ar fi respectat - și, mai ales, interesele nomenklaturii de partid. Felul în
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
puternice pulsiuni dictatoriale. Din campion al democrației, U.D.M.R. pare să de-vină, cu zi ce trece, o anexă a planurilor totalitare ale partidului de guvernământ. Las deoparte incredibila luare de poziție a d-lui Frunda (a elegantului, manieratului, spiritualului, europeanului domn Frunda): întrebat ce părere are despre ideea ca demnitarii să-și facă publice averile, telegenicul fost candidat la președinție a lătrat scurt: e împotrivă, pentru că ar însemna să-i invite pe hoți să dea atacul. Să auzi și să
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
șoaptă, ar putea crede că-l așteaptă vreun experiment literar radical, vreo scriere avangardistă. Pagina e ruptă în două: jumătatea de sus este ocupată de jurnalul pe care autorul l-a ținut între 1986-1990 (jurnal deja apărut la Editura Institutul European); jumătatea de jos este rezervată dosarului lui Stelian Tănase din arhivele Securității (sînt fragmente, bineînțeles, dintr-un dosar care acoperă anii 1984-1989). Cele două identități ale autorului sînt puse față în față într-o manieră binevenit agresivă. în general, documentul
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
lucrat atent, de un regizor temeinic, cu un generic reunind atîția profesioniști respectabili! Condiția de trouble fête a criticului este, în aceste condiții, mai ingrată decît oricînd. " Am convingerea că filmul va însemna ceva nou în peisajul filmului românesc și european", spune Radu Gabrea într-un recent interviu. Aș fi fericită să mă înșel, dar recunosc că nu am cîtuși de puțin aceeași convingere. Dimpotrivă. Cu cîteva mici modificări de scenariu, Noro ar fi putut fi făcut, exact ca și acum
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
rămîne cu posibilii parteneri? Există, și dacă da, cine sunt ei? ,,Parteneri" e bine spus pentru că altfel, dacă i-aș recunoaște ca sfinți părinți, m-aș simți strivit. Este foarte simplu de răspuns, chiar foarte simplu de răspuns. În pictura europeană mai veche și mai nouă nu există decît Ucello și Georgio de Chirico... Cel din prima lui perioadă, din cea metafizică... Normal, normal. Doar nu din cea a decrepitudinii... ...postmetafizice... Nu! Decrepitudinea nu mai este cu ,,post". Cînd te ramolești
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
justificat, din România, P.P. Carp, îi mărturisea tânărului ce tocmai citise din Scrisoarea pierdută că dacă până atunci se crezuse cel mai inteligent om din patrie, acum vedea că se înșelase, Caragiale fiind acela, și tot astfel, dacă cel mai european om politic al vechiului Regat, Tache Ionescu, se declara încântat să-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut și a ratat vreo șansă în aria, aparent așa de primitoare, a politicii. Era
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]