657 matches
-
președinția UE pe care o dețin să fie un succes. Partidele europene devin actori reactivi dacă depind de agenda instituțiilor exterioare. Dimpotrivă, sînt reactive dacă iau inițiativa și o duc pînă la capătul politicii lor. 10.4.2.3. Problematica europenizării Instituționaliștii consideră că europartidele "apar în acest stadiu mai mult drept reflectarea sistemului instituțional decît ca purtători ai unei dinamici de integrare ridicate"744. Această analiză nu a fost împărtășită de alte cercuri academice. În fața presiunilor europene asupra cadrului național
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
o etapă în care poate începe să se transforme și să treacă de la o variabilă dependentă la una independentă a integrării europene"746. Analiza actelor I și II a politicii locurilor de muncă a PSE confirmă pertinența acestei abordări a europenizării de jos în sus, în care PSE constituie o variabilă independentă, iar politicile locurilor de muncă din UE sînt o variabilă independentă. Rămîn totuși două probleme. Prima constă în a specifica atît variațiile la nivelul PSE cît și cea a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europartidelor. La fel de importantă este luarea în considerare a influenței europene conjugate cu presiunile naționale, pentru a examina dezvoltarea și politicile europartidelor. Într-o analiză a Partidului Popular European, David Hanley contribuie la dezvoltarea analizei cauzale prezentînd o concepție dialectică a europenizării: "este un "proces cu două sensuri, între nivelurile naționale și al UE, implicînd presiuni top-down și bottom-up". Altfel spus, europenizarea este o dialectică și trebuie înțeleasă ca atare. Astfel, dacă ne concentrăm pe capacitățile de adaptare ale Partidului Popular European
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europartidelor. Într-o analiză a Partidului Popular European, David Hanley contribuie la dezvoltarea analizei cauzale prezentînd o concepție dialectică a europenizării: "este un "proces cu două sensuri, între nivelurile naționale și al UE, implicînd presiuni top-down și bottom-up". Altfel spus, europenizarea este o dialectică și trebuie înțeleasă ca atare. Astfel, dacă ne concentrăm pe capacitățile de adaptare ale Partidului Popular European ca răspuns la presiunile europenizării, trebuie să căutăm a arăta și că, în anumite cazuri, propriile sale acțiuni au contribuit
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
două sensuri, între nivelurile naționale și al UE, implicînd presiuni top-down și bottom-up". Altfel spus, europenizarea este o dialectică și trebuie înțeleasă ca atare. Astfel, dacă ne concentrăm pe capacitățile de adaptare ale Partidului Popular European ca răspuns la presiunile europenizării, trebuie să căutăm a arăta și că, în anumite cazuri, propriile sale acțiuni au contribuit la influențarea presiunilor și că pot avea consecințe prelungite"748. El prezintă conceptul de europenizare de sus în jos și de jos în sus. Astfel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de adaptare ale Partidului Popular European ca răspuns la presiunile europenizării, trebuie să căutăm a arăta și că, în anumite cazuri, propriile sale acțiuni au contribuit la influențarea presiunilor și că pot avea consecințe prelungite"748. El prezintă conceptul de europenizare de sus în jos și de jos în sus. Astfel, evidențiază impactul UE și al nivelului național asupra PPE și răspunsul acestuia la presiuni. Pe scurt, Hanley are în vedere concepția dialectică a europenizării, adică europenizarea ca proces cu dublu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
prelungite"748. El prezintă conceptul de europenizare de sus în jos și de jos în sus. Astfel, evidențiază impactul UE și al nivelului național asupra PPE și răspunsul acestuia la presiuni. Pe scurt, Hanley are în vedere concepția dialectică a europenizării, adică europenizarea ca proces cu dublu sens, între nivelurile naționale și cel al UE, producînd presiuni de jos și de sus asupra federațiilor europene de partide. Ce implicații are atunci analiza PSE în raport cu această concepție? PSE se adaptează bine, dar
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
El prezintă conceptul de europenizare de sus în jos și de jos în sus. Astfel, evidențiază impactul UE și al nivelului național asupra PPE și răspunsul acestuia la presiuni. Pe scurt, Hanley are în vedere concepția dialectică a europenizării, adică europenizarea ca proces cu dublu sens, între nivelurile naționale și cel al UE, producînd presiuni de jos și de sus asupra federațiilor europene de partide. Ce implicații are atunci analiza PSE în raport cu această concepție? PSE se adaptează bine, dar influențează în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dublu sens, între nivelurile naționale și cel al UE, producînd presiuni de jos și de sus asupra federațiilor europene de partide. Ce implicații are atunci analiza PSE în raport cu această concepție? PSE se adaptează bine, dar influențează în mică măsură procesul europenizării interactive între nivelurile naționale și cel european. Pe plan morfologic, caracteristicile Partidului Socialiștilor Europeni membri, structură și funcții sînt determinate de presiunile de jos, venite din partea actorilor partinici și a instituțiilor europene. Pe planul politicilor, a susținut procesul de europenizare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europenizării interactive între nivelurile naționale și cel european. Pe plan morfologic, caracteristicile Partidului Socialiștilor Europeni membri, structură și funcții sînt determinate de presiunile de jos, venite din partea actorilor partinici și a instituțiilor europene. Pe planul politicilor, a susținut procesul de europenizare de jos în sus încercînd să canalizeze și să unească într-un proiect preferințele partidelor naționale de guvernămînt. Liderii partidelor din PSE au susținut capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam, în care este expusă metoda deschisă de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
deschisă de coordonare. Ei au vrut s-o promoveze în domeniul locurilor de muncă la Consiliul European de la Luxemburg (noiembrie 1997) și în alte domenii politice în favoarea strategiei de la Lisabona (martie 2000). Astfel, obiectivul PSE era și de a influența europenizarea de sus în jos contribuind concret la instituționalizarea metodei deschise de coordonare în domeniul socio-economic. Asta indică dinamismul politic ridicat al europartidelor. 10.4.2.4. Natura europartidelor și politicile lor: abordări, teorii și concepte Cum se explică dezvoltarea naturii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
tentativă a elitei politice naționale și europene de a crea forme artificiale de participare, susținere și recunoaștere: instituțiile europene oferă o susținere financiară și o recunoaștere instituțională în schimbul legitimității populare, precum și al controlului și al excluderii sub-elitelor antieuropene 753. Această europenizare de sus în jos a instituționalizării partidelor europene ridică următoarea întrebare: ce impact va avea reglementarea din 2003? Este, desigur, prea devreme pentru a măsura consecințele unei reglementări recent aplicate. Putem totuși distinge și analiza implicațiile criteriilor stricto sensu ale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să dezvolte și să pună în practică proiecte politice. Federațiile europene de partide ar putea juca un rol în jurul sistemului de legitimitate bazat pe cetățenia europeană, mai ales cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Europartidele și Uniunea Europeană 3 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene 3 1.2. Problematica și subiectele cercetării 3 1.3. Metodele, datele și planul lucrării 3 Partea întîi. Natura partidelor europene cazul europartidului social-democrat 3 2. Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 3 2.1. Introducere 3 2.2. Conceptul de europartid: contestarea naturii unui actor partinic european 3 2.3. Variabilele dependente: domeniile și măsura schimbării 3 2.4. Variabilele europene ale schimbării 3 2.5. Cadrul partinic
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate în anii dintre războaie conțin o declarație de intenții programatice în care se insistă asupra necesității de a ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale naționalismului romantic sunt drastic temperate. Coexistența unor multiple manuale școlare de istorie națională face ca discursul epocii să capete accente de polyglossia. În ciuda evantaiului destul de divers al discursurilor, există o serie de note comune. În primul rând, evidentă este europenizarea istoriei naționale românești prin integrarea acesteia în matca istoriei occidentale. Apoi, cu câteva excepții (Constantinescu, 1928; David, 1937), toate celelalte manuale afișează o ambivalență față de momentul 1600 în istoria românilor: chiar dacă există un consens unanim asupra faptului că acțiunea unificatoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
protecția partidului a "prădat statul cu voie de la Bruxelles", după cum o spune pe șleau T. Gallagher (2004, p. 350). Deschiderea arătată de Europa în sensul integrării României, o deschidere susținută și de finanțări masive care să sprijine eforturile românești de europenizare, au impulsionat și mai puternic eforturile autorităților autohtone de a se alinia formal la solicitările europene. Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste cap planurile didactice care, desigur, nu au inclus în prognozele sale evenimentul revoluționar. Ivită în mijlocul anului școlar, Revoluția din '89 a bulversat planurile autorităților școlare, care au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei introduceri care tematizează subiectul "Românii în Europa", prevăzând de asemenea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Asia de Sud-Est (Association of South East Asian Nations - ASEAN) -, dar cu bariere între ele, iar procesele atribuite globalizării se petrec doar la nivel regional - deci putem vorbi doar de regionalizare. Featherstone (Featherstone, Claudio, 2001) duce ideea mai departe și consideră că europenizarea este un răspuns la globalizare, o strategie defensivă, reactivă, la provocările globalizării. În această abordare, moneda unică europeană a fost creată pentru a contrabalansa influența dolarului american. O viziune alternativă susține însă că globalizarea este rezultatul divizării regionale a puterii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]