36,782 matches
-
care naște monștri. Din nou, actualitatea nestinsă a unor probleme din România postcomunistă. Așa că poate ar fi mai bine să nu mai vorbim de actualitate. Haideți să-i zicem perenitate. La noi, totul durează. Și-ți dai seama de asta exact cînd, vorba dlui Cosașu dintr-un savuros text despre coincidențe, începi să te întrebi de ce nu mai zice nimeni nimic de o bucată de vreme despre... Exact atunci toată lumea se pune pe turuit despre subiectul cu pricina. l Din Caligraful
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
-i zicem perenitate. La noi, totul durează. Și-ți dai seama de asta exact cînd, vorba dlui Cosașu dintr-un savuros text despre coincidențe, începi să te întrebi de ce nu mai zice nimeni nimic de o bucată de vreme despre... Exact atunci toată lumea se pune pe turuit despre subiectul cu pricina. l Din Caligraful mehedințean pe luna mai, reținem o pagină consacrată de către istoricul Adrian Cioroianu comunismului românesc privit din unghiul inedit al discutării imaginii (chipului) și numelui conducătorului în regimul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
altora - dar cum să-ț povestești propria viață fără să vorbești de partea subterană, imaginativă, ireală - n-o să mă mai lungesc prea mult. Încă vreo două vise și am terminat. În primul rând cel cu vărul meu Rafaël redat aproape exact în filmul Farmecul discret al burgheziei. Este un vis macabru, destul de melancolic și duios. Vărul meu Rafaël Sauras a murit demult, știu asta, și totuși îl întâlnesc deodată pe o stradă pustie și îl întreb uimit: "Ce faci aici?" El
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
cu mijloace contrare, cea dintâi cu drastice restricții financiare, a doua cu înșelătoare promisiuni neonorate, amândouă conduc, paradoxal, spre același rezultat: pierderea tot mai accentuată a speranței de revenire la normal și restrângerea perspectivelor cercetării, implicit a eforturilor investite, mai exact spus, închircirea disciplinei în granițele constrângătore ale unor sponsorizări capricioase, deci nesigure și întâmplătoare. Plasarea literaturii comparate exclusiv sub semnul hazardului ar însemna practic dispariția ei, care ar produce breșe primejdioase în zonele de interferență cu alte ramuri ale umanioarelor
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Iulia Popovici Prima mea întîlnire cu Gelu Ionescu (personajul Gelu Ionescu) a fost una conjuncturală: cu ani în urmă, coordonatoarea lucrării mele de licență își începuse propria lucrare, pe atunci de diplomă, cu el, exact înainte de plecarea din țară. Cu Orizontul traducerii am făcut cunoștință mai tîrziu, din curiozitate stîrnită de numele autorului, cu care mă mai întîlnisem prin jurnale și povești, de data aceasta despre Europa Liberă. Volumul memorialistic al lui Gelu Ionescu, apărut
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
paragraf, veți recunoaște că, perceptiv, dotat cu umor, scriitorului i-au reușit tatuajele pe pagina de carte. Într-o nuvelă în care se interferează două linii de acțiune, de tensiuni diferite, cum este Documentație despre dinozauri și unde anii sunt exact aceia pe care tocmai i-am trăit, iar eroii din comunul nomenclator, fuziunea finală a temelor saltă miza, propune o morală - în opoziție cu moda ce pretinde prozei absoluta neutralitate a perfectei plictiseli, pe orizontala infinitului și spre pocăința lectorului
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
de emoții. În definitiv însă, lectura noastră e afectată esențial de cu totul alte lucruri decît pasagerele sentimente care o însoțesc ca o umbră, mai mare cînd soarele e jos, la răsărit ori în amurg, decît cînd e, la maturitate, exact deasupra capului nostru. Și nu ne definim ca iubitori de literatură decît în măsura în care ne place s-o citim și avem ceva de spus despre ea, nicidecum în sensul manifestării vulgar-demagogice a unui sentiment. Totdeauna lucrurile sînt în realitate mai simple
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
și inebranlabilă în ordinea igienii fenomenului educațional, totodată o ofertă grațioasă și generoasă în plan strict artistic. {i mai presus de toate, productivă cultural. Aud însă că de la o vreme, cultura trebuie să fie rentabilă în primul rând material, mai exact, financiar, ca și cum investind în cultură, scopul suprem este obținerea de beneficii bănești. Un troc, cel puțin stupid, exersat decenii de-a rândul cu cinism de tovarășii culturnici, ai căror altoiuri par astăzi a dicta din nou soarta culturii naționale. Monitorizat
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
și în "Cercuri". De reținut că atunci cînd încearcă o definire a pragmatismului său, a modalităților de a ne înlesni adecvarea la această lume fluidă, James folosește termenii îndrăgiți de Emerson, adică "acțiune" și "putere", desemnînd prin ei, sau mai exact prin conjugarea lor, principala direcție de urmat. Emerson rămîne în istoria culturii americane nu numai ca precursor al pragmatismului. Este greu de știut cîți dintre scriitori americani de după el au făcut abstracție de viziunea asupra lumii asociată cu numele său
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
regimul Ceaușescu. O bună parte a creației în chestiune nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc. Încălcînd regula jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept "un pas enorm și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
lui Autorul care, și el, e un personaj în sine (un om cu o nebunie asumată, torturat de felurite fobii), un cineast care declară, într-un interviu: "Filmările nu-mi servesc decît ca să adun material. Nu creez decît la montaj"... Exact aceeași senzație ( că filmul nu e de descoperit pe platou, că filmul adevărat se face în altă parte) am avut-o văzînd în festival un documentar, CIAO, FEDERICO, de Gideon Bachmann. Un tînăr (pe atunci, acum treizeci de ani) critic
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Se împlinește în luna mai a acestui an exact un secol de la apariția faimoasei Geschlecht und Charakter, monumentala, controversata și singulara lucrare antumă a lui Otto Weininger după unii o capodoperă absolută, după alții doar expresia frustrărilor unui tânăr abia ieșit din adolescență. Ea a fost tradusă la noi
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
Reforma n-a avut loc În mai toate domeniile de activitate, spre cinstea lor, actualii guvernanți au o contribuție hotărâtoare în înfăptuirea reformei. În mod inexplicabil, exact într-un domeniu în care reforma este cel mai ușor de finalizat, cu eforturi și costuri minime, în artă și cultură, așa-zisa reformă, de care fac, în mod nejustificat, atâta caz reprezentanții Ministerului Culturii, nu a venit cu înnoiri
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
țară. Prin ambasadorul Guest, Statele Unite avertizează periodic Bucureștiul că sînt la curent cu toate murdăriile tranziției corupte din țara noastră. Dar bineînțeles că nu americanii vor vindeca România de corupție, de hoții și de abuzuri. Asta e treaba românilor. Mai exact a guvernului, care ar trebui să dea cu măturoiul în corupție. Dar nu o face. Unul dintre senatorii americani care cunosc România, Cristopher Smith, om cu greutate la el acasă pe care, sînt convins, autoritățile de la București nu pot să
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
că e ? Băiatul: Șarpe. Cum există și Calea Șarpelui a aceluiași autor membrii fondatori au hotărît că băiețelul are intuiție și merită primit fără ezitări în Clubul Apolodor. Un ultim invitat la ceremonie a fost hazardul: Clubul Prometheus se află exact lîngă stradă Apolodor ( lucru descoperit de cîțiva dintre noi ulterior), iar în fața lui staționa un taxi de la compania Apolodor. Personal, am avut din partea hazardului un pahar de șampanie cu care un chelner cu mers tremurător m-a stropit de sus
Cum se înființează un club by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13905_a_15230]
-
imnică, a învrednicirii de miner". Ori aceeași înclinație ideologică, într-o variantă agravată: Se înșeală cine crede că românii au avut de suferit în timpul comunismului. A apărut de curînd o carte de versuri semnată de Petru Boroianu din care reiese exact contrariul și anume că România era în acea perioadă o țară paradisiacă.(...) În plus, conducătorul României este accesibil și face dreptate: «În țara mea eu sînt stăpîn pe toate/ Și nimeni nu mă crede sabotor./ Am dreptul la cuvînt, să
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
simt că mă ia cu frisonade Noroc providențial și liniștitor că apare "pe sticlă" Domnul Prim-ministru Adrian Năstase și spune hotărât citându-l, din greșeală, pe Corneliu Vadim Tudor: "Arătați-mi un corupt, că-l ducem pe stadion și..." Exact: și? Și dacă ăla suferă de claustrostadionomie? Că zice prietenul meu, Haralampy: mă totdeauna trebă luate în calcul toate ipotenuzele... Da noi ce facem aici? Dar mâine seară, din nou știrile cu oribilitățile românești. Însă, mă întreb, așa, mai temător
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
păstrezi persoana decedată. Anunți decesul și o iau imediat. Am stat singură toată noaptea, el fiind dus la o casă de îmbălsămare. Când m-am dus a doua zi și l-am văzut nu mi-a venit să cred: era exact Grigri din tinerețe. Extraordinar! Nu știu cum au reușit să facă așa ceva. Apoi l-au trimis în țară cu un avion, într-un coșciug special; eu am plecat cu un alt avion... După această întâmplare, Academia a dat ordin ca oamenii, înainte de
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
atingerea umbrelor și a temerilor noastre. A dilata, pur și simplu, așteptarea, a împărți anticipat bucuria iminentă, a pregăti adăpostul pentru primii vizitatori până ce vine momentul și o mână se aventurează, degetele pipăie după întrerupător, patru ochi se deschid deodată exact în mijlocul exploziei de lumină și recunosc pentru câteva clipe voracitatea flăcării ei și cedează necontenit în fața farmecului și a zâmbetului tăcut, care spune gata, iar lumina se stinge din nou și mâna este recuperată pentru a fi încălzită. Simpatică pereche
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
le mișc din loc, prefer să le las în voia lor, să asist la delicata lor derivă, fără obstacole, să urmăresc traseul simpatic al dârei lor, și numai când ea insista, consimțeam să-i trimit vreuna, cu un subit și exact îndemn spre frontiera orientală a ochiului. În primele nopți ignoram încă faptul că era posibil acest schimb reciproc și de aceea când Martei i-a scăpat cea mai luminoasă, iar eu am văzut-o intrând, calmă și încrezătoare, pe marginea
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
manierismele și locurile comune ale epocii lor, mai ales la cele pe care opera lor de mai tîrziu le va respinge cu vehemență." Unul dintre cele mai utile servicii pe care un critic îl poate face unui tînăr scriitor constă exact în semnalarea acestor locuri comune și manierisme de care cu greu scapă orice carte de debut. Deși se poate întîmpla (și, în realitate, cel mai adesea se întîmplă) ca însuși criticul să nu poată identifica aceste locuri comune; mai mult
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
cititorul cărții lui Cătălin Avramescu că antropofagul este departe de a fi un simplu figurant al gîndirii și discursului filosofic european despre om. Din contră, convinge afirmația că acesta este "un mare personaj uitat al filosofiei". În ce fel, mai exact? Teza centrală a cărții e mai mult decît surprinzătoare. Trei sînt, potrivit studiului, stadiile istorice traversate de conceptul de canibalism. Antropofagul înțeles ca subiect al dreptului natural, al dezbaterilor juridice asupra libertăților ce-i revin omului în situații extreme, antropofagul
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
nu-l iubești pe bietul Alecu Văcărescu? Profesorul de română uitase (sau nu știa) să ne spună ce i s-a întâmplat celui dintâi fiu al lui Ienăchiță Văcărescu. Păcat!.. Nu mă silesc să scriu elegant. Mă străduiesc să scriu exact. Frumusețea stilului, am spus de multe ori, vine din exactitatea lui. Nu-mi place deloc stilul sugrumat de concepte, cu un limbaj așa-zis de specialitate. Specialitatea reală a criticii este să observe și să comunice esențialul și detaliile despre
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
alcătuită din toate procedeele ce au fost folosite vreodată în istoria literară. Fluxul conștiinței era în primul rând un refuz a ce fusese literatura două mii de ani (cauzalitatea cronologică, realismul lumii înconjurătoare și intriga amoroasă). Cred că autorii Desperado refuză exact acest refuz, adică folosesc tot ce au la îndemână și speră că alchimia lor va conduce la aur. Poate critica ignorată de acești autori (deși unii dintre ei sunt și critici - David Lodge, Malcolm Bradbury, sau profesori de literatură - John
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
explicație lucidă a unuia din succesele sale cele mai de seamă: "Acum, presupunând că numele meu va lăsa oarecari urme, o voi datora Geniului Creștinismului: fără iluzii asupra valorii intrinseci a lucrării, îi recunosc o valoare accidentală; ea a venit exact la momentul potrivit. Pentru acest motiv, ea m-a făcut să ocup un loc într-una din epocile istorice care, amestecându-l pe individ cu lucrurile, obligă să-i fie reținută amintirea" ( p. 469). Omul însuși a dat dovezi de
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]