1,580 matches
-
Sorbonne + onagre, măgar sălbatic) și trage concluzia că la Rabelais există un conflict între real și ireal, între comedie și oroare, între utopie și naturalism. *27 Aici, ideea de bază este, după cum se exprimă Spitzer, aceea că unei stări de excitație mintală, care constituie o abatere de la habitus-ul normal al vieții noastre intelectuale, trebuie să-i corespundă, pe plan lingvistic, o abatere corespunzătoare de la exprimarea normală. *28 Mai târziu Spitzer însuși a recunoscut că stilistica psihologică nu se aplică decât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sunt între 50 și 90 de grade); • sensibilitatea luminoasă reprezintă capacitatea retinei de a sesiza și de a se adapta la orice intensitate a luminii; • sensibilitatea de contrast este capacitatea de a distinge deosebiri de intensitate a luminii dintre două excitații concomitente; • sensibilitatea cromatică echivalează cu vederea cromatică; • localizarea spațiului vizual constă în capacitatea de a descoperi obiectul perceput, de a-și menține privirea asupra lui și de a-l urmări cu privirea când obiectul se deplasează; • rapiditatea actului perceptiv este
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
reda un număr de aspecte ale "tabloului relativ omogen", chiar dacă acea "relativă diversitate și variabilitate" este indiscutabilă: • dereglări de limbaj; • dereglări ale asociației de idei; • memorie concretă; • izolare și retragere în sine; • întreruperea fluxului ideatic; • folosirea stereotipiilor; • frecventa trecere de la excitația extremă la o imobilitate la fel de severă (ceea ce, în treacăt fie spus, trimite mult mai degrabă la ciclotimie, decât la schizotimie); • dese tulburări neurovegetative; • halucinații, multe nu efective, ci doar adăugate scenariului de moment imaginat; • o poziție nefirească la luarea în
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
tonusul muscular permanent și reflexe elementare, până la mișcările voluntare cele mai complexe. Gradul de contractare și activitate a mușchilor variază continuu, atât în starea de veghe cât și în starea de somn. Ca urmare, sistemul nervos central primește în permanență excitații de la receptorii din mușchi, tendoane, articulații și alți receptori, determinând astfel în mod reflex tonusul muscular. În mecanismul de întreținere a tonusului muscular întervin în afara excitațiilor culese la nivelul propriilor receptori din mușchi, tendoane și articulații, care ajung la sistemul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
cât și în starea de somn. Ca urmare, sistemul nervos central primește în permanență excitații de la receptorii din mușchi, tendoane, articulații și alți receptori, determinând astfel în mod reflex tonusul muscular. În mecanismul de întreținere a tonusului muscular întervin în afara excitațiilor culese la nivelul propriilor receptori din mușchi, tendoane și articulații, care ajung la sistemul nervos central, și alte impulsuri nervoase. Aceste impulsuri vin astfel de la aparatul vestibular, de la creierul mic, prin intermediul sistemului extrapiramidal și de la zona motorie a scoarței cerebrale
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
extensor al unei extremități se dezinseră de pe os și se produce flexia extremității respective, mușchiul extensor continuă să se relaxaze. Aceasta dovedește că în centrii nervoși care inervează mușchii antagoniști, au loc două procese opuse; în centrul flexorilor ia naștere excitația iar concomitent, în centrul extensorilor a apărut inlibiția. Mușchii antagoniști nu intervin în mișcare numai prin relaxarea lor, ci în mișcările lente, susținute, ei sc opun alungirii lor prin contracție. În felul acesta, mușchii antagoniști imprimă mișcării ritmul de deplasare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de la zona motorie a scoarței cerebrale, pe căile piramidale, spre neuronii motori din măduva spinării. Scoarța cerebrală reglează formarea, dezvoltarea și orientarea mișcărilor voluntare. Această coordonare este posibilă însă numai datorită faptului că scoarța cerebrală recepționează în tot cursul mișcării excitații periferice interne și externe. Mișcările voluntare au un caracter asociativ, reflex-condiționat și sunt determinate în ultimă analiză de excitarea diferiților receptori care intră în legătură temporară cu segmentul central al analizatorului motor. Acesta descompune actele motorii complexe în elementele lor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
actele motorii complexe în elementele lor componente și le sintetizează în diferite combinații, datorită cărui fapt se obține uriașa varietate și precizie a mișcărilor specifice execuției instrunentale. Analiza mecanismelor mișcărilor arată că spre deosebire de mișcările reflexe care reprezintă reacții nemijlocite la excitațiile provenite de la diverși agenti externi, actele voluntare nu sunt provocate direct, ori în mod mijlocit, pe cale asociativă prin intermediul proceselor superioare, conștiente. Astfel, actul voluntar nu este provocat în ultima instanță pur și simplu de anumiți excitanți care acționează nemijlocit
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
generală a corpului și variațiile sale. Concomitent, scoarța cerebrală primește pe căile sensibilității conștiente, informații de același ordin cu privire la executarea și desfășurarea mișcării. În concluzie, la orice mișcare, participă aproape toate simțurile, într-o măsură mai mare sau mai mică. Excitațiile pe care le recepționează organele de simț sunt transmise spre sistemul nervos central la care ajung și stimulii plecați de la organele interne în activitate. Pe baza tuturor acestor impulsuri aferente, centrii nervoși, sub controlul scoarței cerebrale, reacționează și declanșează contracțiile
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
coordonate, dat fiind că prin coordonare, mișcările inutile, specifice primelor faze de studiu sunt eliminate și astfel consumul energetic se reduce. Rolul hotărâtor în toată activitatea motrice a aparatului interpretativ revine scoarței cerebrale. Forța, mobilitatca și echilibrul dintre procesele de excitație și inhibiție din scoarța cerebrală, determină tipul de activitate nervoasă superioară a individului; la rândul său, aceasta determină calitațile motrice ale fiecărui individ: viteza, îndemânarea, rezistența, precum și calități morale și de voință: voința, dârzenia. Aceste activități pot fi modificate
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
prin faptul că pe lângă mișcarea necesară se mai produc și altele, inutile, din care rezultă o acțiune imperfect coordonată, realizată cu cheltuieli energetice prea mari. Mecanismul fiziologic corespunzător din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor zone întinse de excitații provocate de excitații cu punct de plecare de la extrareceptori, proprioreceptori și interoreceptori. Dat fiind că în această etapă procesele de inhibiție sunt slabe, excitația apărută la nivelul zonelor de proiecție a mai multor analizatori iradiază la numeroși centri motori, lucru
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe lângă mișcarea necesară se mai produc și altele, inutile, din care rezultă o acțiune imperfect coordonată, realizată cu cheltuieli energetice prea mari. Mecanismul fiziologic corespunzător din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor zone întinse de excitații provocate de excitații cu punct de plecare de la extrareceptori, proprioreceptori și interoreceptori. Dat fiind că în această etapă procesele de inhibiție sunt slabe, excitația apărută la nivelul zonelor de proiecție a mai multor analizatori iradiază la numeroși centri motori, lucru ce se manifestă
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
prea mari. Mecanismul fiziologic corespunzător din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor zone întinse de excitații provocate de excitații cu punct de plecare de la extrareceptori, proprioreceptori și interoreceptori. Dat fiind că în această etapă procesele de inhibiție sunt slabe, excitația apărută la nivelul zonelor de proiecție a mai multor analizatori iradiază la numeroși centri motori, lucru ce se manifestă sub forma unor mișcări generalizate ale complexului brațelor. Apare astfel, contracția generalizată a mușchilor la elevii începători. 2. Etapa mișcărilor rigide
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
încordate A doua etapă se caracterizează, prin mișcări mai potrivite scopului, dar care sunt executate încă rigid, datorită, faptului că mușchii nu au învățat încă să se relaxeze în măsură satisfăcătoare. În scoarță se produce o diferențiere între procesele de excitație și inhibiție, caracterizate printr-o dezvoltare importantă a inhibiției. Ca urmare, iradierea procesului de excitație se reduce treptat prin intervenția procesului de concentrare. Pe baza acestor modificări, se produc o serie de diferențieri, care apar ca rezultat al activității primului
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
încă rigid, datorită, faptului că mușchii nu au învățat încă să se relaxeze în măsură satisfăcătoare. În scoarță se produce o diferențiere între procesele de excitație și inhibiție, caracterizate printr-o dezvoltare importantă a inhibiției. Ca urmare, iradierea procesului de excitație se reduce treptat prin intervenția procesului de concentrare. Pe baza acestor modificări, se produc o serie de diferențieri, care apar ca rezultat al activității primului și celui de al doilea sistem de semnalizare; apare stereotipul dinamic care stă la baza
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fuseseră deja corectate în cursul exercițiilor anterioare. 3. Etapa stabilirii deprinderilor motoare În a treia etapă, stereotipul dinamic apare întărit, constituind o bază sigură a deprinderilor motoare. Rigiditatea dispare iar mișcarea devine mai ușoară, mai rapidă, mai precisă. Procesele de excitație și de inhibiție sunt mai bine delimitate, ele alternează, într-o sucesiune determinată, având ca efect o executare precisă a mișcărilor. Aceasta atrage după sine o funcționare corespunzătoare a organelor interne și ca urmare și o creștere a capacității de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
însușirii actelor motoare în procesul de execuție tehnico-interpretativă. Scoarța cerebrală posedă mare posibilitate de adaptare la situații noi și variate. Datorită acestei proprietăți acțiunea simultană a mai multor excitanți asupra scoarței va provoca schimbări consecutive și corespunzătoare ale focarelor de excitație și inhibiție. Apare astfel, o activitate de sinteză. În cazul când mai mulți excitanți sunt aplicati în ordine neschimbată în ceea ce privește natura lor, ordinea sucesiunii, intensitatea, intervalul de timp răspunsul obținut va fi întotdeauna același, adică stereotip. În practica violonistică, caracterul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
și faptul că nu toate acțiunile organismului sunt conștiente chiar dacă ele se realizează cu ajutorul intervenției celulelor corticale. Acțiunile respective pot deveni conștiente numai în cazul când celulele nervoase care iau parte la realizarea lor, se găsesc într-o stare de excitație optimă. Nu este mai puțin adevărat că o parte însemnată a activității organului poate să se realizeze și în condiții de inhibiție a celulelor corticale sau într-o stare de excitație redusă. Rezultă deci că, atât mișcările voluntare cât și
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
la realizarea lor, se găsesc într-o stare de excitație optimă. Nu este mai puțin adevărat că o parte însemnată a activității organului poate să se realizeze și în condiții de inhibiție a celulelor corticale sau într-o stare de excitație redusă. Rezultă deci că, atât mișcările voluntare cât și cele automatizate se produc cu participarea centrilor corticali. Deosebirea constă în faptul că la mișcările voluntare, centrii nervoși trebuie să se găsească într-o stare de excitație optimă, pe când mișcările automatizate
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
într-o stare de excitație redusă. Rezultă deci că, atât mișcările voluntare cât și cele automatizate se produc cu participarea centrilor corticali. Deosebirea constă în faptul că la mișcările voluntare, centrii nervoși trebuie să se găsească într-o stare de excitație optimă, pe când mișcările automatizate se pot produce în condiții de excitație scăzută sau chiar de inhibiție parțială a centrilor nervoși corticali. Procesul de automatizare se efectuează treptat și evoluează paralel cu mecanismele de formare a deprinderilor motrice. El are la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
voluntare cât și cele automatizate se produc cu participarea centrilor corticali. Deosebirea constă în faptul că la mișcările voluntare, centrii nervoși trebuie să se găsească într-o stare de excitație optimă, pe când mișcările automatizate se pot produce în condiții de excitație scăzută sau chiar de inhibiție parțială a centrilor nervoși corticali. Procesul de automatizare se efectuează treptat și evoluează paralel cu mecanismele de formare a deprinderilor motrice. El are la bază fixarea puternică a legăturilor temporare, în urma întăririi stereotipului motor corespunzător
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
altele. Trebuie menționat că, începutul și sfârșitul mișcărilor automatiazate se execută voluntar. Dacă însă în cursul activității automatizate apar anumiți excitanți, care tulbură desfășurarea ei, conștiința intervine pentru a judeca noua situație și a lua măsuri adecvate. Cu cât aceste excitații sunt mai numeroase și intervenția conștientă a centrilor corticali este mai activă, cu atât va scădea mai mult avantajul efectuării automate a mișcărilor, deoarece în starea lor de inhibiție parțială (odihnă relativă) centrii nervoși vor trebui să treacă la o
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
sunt mai numeroase și intervenția conștientă a centrilor corticali este mai activă, cu atât va scădea mai mult avantajul efectuării automate a mișcărilor, deoarece în starea lor de inhibiție parțială (odihnă relativă) centrii nervoși vor trebui să treacă la o excitație optimă. Deasemenea, când se învață un exercițiu nou, intervenția conștientă a centrilor corticali este foarte activă, până când elementele mișcărilor se deprind în toate amănuntele lor, adică reflexele se fixeaza puternic și mișcarea se automatizează. Capitolul II Mișcarea — element inițial al
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
să-și satisfacă nevoile și să facă față tentațiilor oferite de societate -, ei aleg cariera de delincvenți. Motivațiile directe ale comportamentului lor sînt reprezentate de o mixtură între plăcerea de a se bucura de considerația grupului de prieteni, nevoia de excitație și avantajele materiale. Sărăcia și mizeria, îmbinate cu dorința de aventură specifică vîrstei, i-au adus pe mulți în pușcării; o mașină furată sîmbătă seara pentru a face o plimbare de o oră cu prietena a fost de-ajuns pentru
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fiecare dintre două hemisfere (dominantă sau nedominantă) prin: 1.tulburări auditive; 2.tulburări ale limbajului; 3.tulburări vizuale; 4.tulburări de echilibru; 5.tulburări olfactive; 6.crize convulsive paroxistice temporale. 1. Tulburările auditive Pot fi: 1.a. Tulburări auditive de excitație, care se înregistează sub formă de acufene (vâjâituri, țiuituri, diverse alte zgomote) prin lezarea iritativă a ariei auditive; 1.b. Un deficit auditiv din leziunile unilaterale, determinând, rar, hipoacuzie în urechea de partea opusă. Leziunile bilaterale ale ariilor auditive corticale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]