477 matches
-
nici vieții, nici morții. Nu se străduiește pentru prima, n-o grăbește pe a doua. înaintează în vîrstă din inerție. Toate acțiunile sale, inclusiv scrisul, sînt dovezi de supraviețuire. Supraviețuirea e (încă un punct de tangență cu Cioran) singura aptitudine exersată continuu, care a funcționat pînă la inevitabilul sfîrșit. La o întîlnire cu elevii unui liceu băcăuan, am spus, între altele, că Bacovia trebuie citit ca un autor vechi, lent, cuvînt cu cuvînt, descifrat. în opera sa sînt termeni, expresii, aluzii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
stranii lămuriri (dacă așa trebuie să le spunem) cu privire la tragicele evenimente din iunie. Unele mai stranii decât altele, fără nici o dovadă, fără nici un respect pentru cei siliți să le asculte ori să le citească. Maxima lor, de un cinism îndelung exersat, pare a fi una antică: Vulgus vult decipi, ergo decipientur. Mulțimea se vrea înșelată, să o înșelăm deci! Nu interesează spusa de ieri, dacă se impune alta, mai potrivită pentru exercițiul puterii. Conduita demagogică permite cele mai curioase răsturnări. Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anterior - pentru formularea Întrebărilor de studiu și conceperea designului - va fi fost În van. O pregătire bună Începe cu aptitudinile necesare cercetătorului. Acestea au constituit rareori subiectul unor discuții amănunțite. Și totuși, unele sunt cruciale și pot fi dobândite sau exersate. Alte patru aspecte ar trebui să facă parte din procesul de pregătire a oricărui studiu de caz: instruirea pentru un studiu anume, crearea unui protocol de studiu, selectarea cazurilor și efectuarea unui studiu-pilot. Protocolul este o modalitate deosebit de eficientă În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este rezolvarea problemelor menționate anterior cu privire la validitatea internă și validitatea externă În cercetarea cazurilor (vezi capitolul 2). Tehnici specifice de analizătc "Tehnici specifice de analiză" Nici una din tehnicile de analiză nu este ușor de pus În practică și toate trebuie exersate mult timp până ce vor da rezultate consistente. Obiectivul dumneavoastră ar trebui să fie un Început modest, o muncă minuțioasă și introspectivă, și construirea În timp a unui repertoriu analitic propriu. Răsplata va apărea În cele din urmă sub forma unor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
opiniilor sovieticilor din vest". 98 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, traducere de Mihnea Columbeanu, București, Ed. Aldo Press, 2003, p. 124. 99 Pentru C.G. Jung, visul era o formă de manifestare a inconștientului, drept care interpretarea viselor devine o practică terapeutică îndelung exersată. De regulă, el își trata pacienții interpretându-le visele cele mai sugestive. Teoria manifestării arhetipurilor în inconștientul individual l-a făcut celebru pe Jung. În cartea lui Amintiri, vise, reflecții este prezentată o situație inedită: visele medicului și nu ale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
abordăm problemele și oamenii atrăgându-l pe cel care ne critică de aceeași parte a biroului. Astfel, devine posibilă evitarea scenelor tensionate și a confruntărilor obișnuite și acest procedeu ne poate și amuza! Ca orice nouă deprindere, și aceasta trebuie exersată până se transformă într-un reflex condiționat și devine parte integrantă a tehnicii noastre de conversație. CUM SA REZISTAM MANIPULĂRILOR Rude, prieteni, vecini, colegi de serviciu și chiar necunoscuți încearcă, din când în când, să ne determine să facem diferite
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și doctoranzi ai Facultății de Filozofie. În elaborarea unora dintre studii am pornit de la publicații anterioare. (Lista lor se găsește la sfârșitul volumului, în cadrul „Bibliografiei“.) Studiile, ca și părți din aceste studii, au grade diferite de dificultate. Cititorului mai puțin exersat, dar interesat de personalitatea fascinantă a lui Witttgenstein, îi recomand îndeosebi primul studiu și părți ale celui din urmă. Cele mai mari dificultăți le va putea avea cu capitolele 4 și 5 ale studiului despre Tractatus. Peste ele pot sări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
teorie a imaginii“ sau „doctrina a ceea ce se arată“. Doar prejudecata, pe care am ajuns să nu o mai recunoaștem drept o prejudecată, că orice contribuție filozofică trebuie să fie de natură teoretică poate să explice cum au putut cititori exersați să treacă peste afirmații atât de lipsite de echivoc ca cele din 4.112: „Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate. O operă filozofică constă în esență din clarificări. Rezultatul filozofiei nu constă în «propoziții filozofice», ci în faptul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care locutorul și interlocutorul intră într-o situație de comunicare cu propriile emoții, însă se raportează și la emoțiile celuilalt. Cea de-a doua perspectivă invocată mai sus vine din sfera inteligenței emoționale 20, ale cărei dimensiuni trebuie învățate și exersate 21, în opinia lui D. Goleman (2004, p. 7; cf. Goleman, 2001), prin: conștientizarea propriilor emoții (recunoaștere, numire, înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
l-ar putea invita astfel pe interlocutor să preia cuvântul), degetul la buze, mâna la gură, manifestări verbale lapidare de tipul hmm, da etc. (Collett, 2005, pp. 88-107) etc. * * * Ca și în cazul instanței locutoriale, și cea interlocutorială poate fi "exersată" în sensul optimizării plasării unei anumite persoane în ipostaza de ascultător atent, activ. Pot fi valorificate, în acest sens, exerciții și jocuri de tipul: * Ghemul comunicării 70 un ghem este aruncat de la un participant la altul; cel care aruncă ghemul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Facultății de Filozofie. În elaborarea unora dintre studii CUVÂNT ÎNAINTE 9 am pornit de la publicații anterioare. (Lista lor se găsește la sfârșitul volumului, în cadrul „Bibliografiei“.) Studiile, ca și părți din aceste studii, au grade diferite de dificultate. Cititorului mai puțin exersat, dar interesat de personalitatea fascinantă a lui Witttgenstein, îi recomand îndeosebi primul studiu și părți ale celui din urmă. Cele mai mari dificultăți le va putea avea cu capitolele 4 și 5 ale studiului despre Tractatus. Peste ele pot sări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
teorie a imaginii“ sau „doctrina a ceea ce se arată“. Doar prejudecata, pe care am ajuns să nu o mai recunoaștem drept o prejudecată, că orice contribuție filozofică trebuie să fie de natură teoretică poate să explice cum au putut cititori exersați să treacă peste afirmații atât de lipsite de echivoc ca cele din 4.112: „Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate. O operă filozofică constă în esență din clarificări. Rezultatul filozofiei nu constă în «propoziții filozofice», ci în faptul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trupurile celor doi cai căzuți, se Încrucișau, simulând o rețea, un pavaj pictural În perspectivă, cu care se potrivea, proiectându-se spre fundal și spre zarea plină de copaci, masa bărbaților ce se Înfruntau În scena principală. Olvido avea ochii exersați Încă de mică, instinctul citirii unui tablou așa cum se citește o hartă, o carte ori gândul cuiva. Pare una dintre fotografiile tale spusese imediat. O tragedie rezolvată cu o geometrie aproape abstractă. Uită-te la arcurile archebuzelor, Faulques. Observă cum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se întemeieze pe cunoașterea exactă a anamnezei. În cazul când aceasta reflectă incorectitudini și neajunsuri, intervenția va fi inevitabilă. d) Încordarea. După ce copilul a înțeles că există un drum care să-l scoată din impas, se începe cu trainingul. Sunt exersate (jucate) diferite situații, ca de pildă: copilul trebuie să ducă învățătorului (dirigintelui) sau altei persoane de respect o scrisoare; mai târziu, lucrul acesta va fi făcut fără a mai avea nota de joc, inițială. Unii autori americani susțin ideea terapiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de a urma modelul stănescian, al poeziei abstracte, conceptuale, conduce la construcții artificioase, lipsite de originalitate. Nu întâmplător, laitmotivele sunt cuvinte-metaforă, precum numele, semnele, urmele, sângele, timpul, piatra, sufletul, focul ș.a., relativ uzitate de mai toți poeții șaptezeciști. Cealaltă tonalitate exersată este una vitalistă, senină, în poeme „concrete”, simple, care cântă, în modul cel mai spontan, misterul lumii și al vieții. Un exemplu paradigmatic ar fi Din senin, care deschide volumul Pragul de sus (1979), aici fericirea existențială asociindu-se cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
multă ușurință, deoarece ascunderea adevărului nu-i aduce nici un avantaj. Astfel vedem că, deși capacitatea de a spune și a detecta minciunile se dezvoltă fără un efort anume pe parcursul procesului de maturizare, abilitatea de a avea succes prin minciună trebuie exersată; în această privință unii oameni sînt mai pricepuți decît alții. În același mod, unii copii și adulți sînt mai iscusiți decît alții în a detecta minciunile. Succesul în ambele cazuri depinde cel puțin în parte de receptivitatea față de ambiguitățile limbajului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
negative 14 • Abordat pozitiv, conflictul poate avea rezultate creative, ajutând la cunoașterea de sine, creând schimbări, energii noi; Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive (emoțional, fizic, psihic); • Arta de a face față conflictelor poate fi învățată; exersată, practic îmbunătățește comunicarea, negocierea, facilitatea, medierea conflictelor; • Situațiile conflictuale trebuiesc definite clar, deoarece soluția de rezolvare va fi mai ușor de găsit; • În rezolvarea unui conflict sunt importante atât motivele, cât și sentimentele persoanelor implicate. B. MEDIEREA 1. Definiția și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
-și iubească și să-și accepte tatăl abia în urma transferului exaltat asupra unei terțe figuri, apropiate ca vîrstă de acesta. Poate mai interesant încă (aici, probabil, psihanaliștii se vor delecta) e modul în care stilul romancierului, altfel matur și îndelung exersat, suferă o palpabilă transformare ce urmărește în profunzime procesul reconcilierii genealogice. Lindon se lasă îmbrăcat de un stil pueril, cu naivități voluntare și sintaxă adesea aproximativă, cu formule atît de evident stîngace, încît patina regresivă apare ca un însoțitor necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
negative 14 • Abordat pozitiv, conflictul poate avea rezultate creative, ajutând la cunoașterea de sine, creând schimbări, energii noi; Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive (emoțional, fizic, psihic); • Arta de a face față conflictelor poate fi învățată; exersată, practic îmbunătățește comunicarea, negocierea, facilitatea, medierea conflictelor; • Situațiile conflictuale trebuiesc definite clar, deoarece soluția de rezolvare va fi mai ușor de găsit; • În rezolvarea unui conflict sunt importante atât motivele, cât și sentimentele persoanelor implicate. B. MEDIEREA 1. Definiția și
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și arta, cultura, în general, constituie de fapt manifestarea spirituală concretă a oricărei societăți civilizate (e vorba, desigur, de civilizația modernă, urbană, care atribuie literaturii și artelor statutul de profesii liberale). În contradicție cu principiile limitativ-subiective ale genului memorialistic (niciodată exersat, în literatura noastră, ca formă specifică de "îndeletnicire literară", ci aproape numai în gama ocazional-minoră a lamentațiilor pe tema trecerii inexorabile și a pelerinajului la ruine), Memoriile criticului de la Sburătorul nu celebrează fuga de prezent și nu proclamă inutilitatea efortului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din cauza frecvent invocatei incapacități de intuiție a concretului ("placajul livresc"), fie că a făcut impresie onorabilă (din unghiul analizei abstracte), romanul nu s-a bucurat de succes, deși Lovinescu se străduise să scrie mai simplu, e drept, tot în limbajul exersat deja al emoțiilor intelectualizate. Însă chiar dacă narațiunea rămânea focalizată pe analiza abstractă a sentimentelor, autorul voia să se spele pe mâini, transferând exclusiv asupra nevinovatului Bizu păguboasa propensiune (auto)reflexivă, pentru a dovedi că despicarea firului în patru nu duce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la un final". Decupajul citatelor de mai sus surprinde tentativa hotărâtă a lui Lovinescu de a renunța la "eseu" și "reflecție" în favoarea creației epice "pure", iar "cheia" succesului i se pare a o fi descoperit într-un subtil procedeu tehnic, exersat mai degrabă intuitiv, fără sistem, în romanele anterioare. Într-un interviu acordat lui Pericle Martinescu, autorul lui Bizu atrage atenția asupra "inovației" sale: "Romanul Bălăuca e o continuare în timp a romanului Mite; lucrul ar părea curios, întrucât legătura cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate hermeneutică. Pornind de la tiparele și situațiile melodramatice exersate încă din anii debutului, Lovinescu construiește, la maturitate, un roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul său predilect este un personaj-problemă, un intelectual ca atâția alții din romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare. Astfel, simultan cu analizatorul auditiv, trebuie exersata și antrenată și participarea analizatorului vizual. Acest lucru se realizează prin familiarizarea elevilor cu reprezentarea grafică a metodei. Copiii trebuie obișnuiți să utilizeze simbolurile grafice ale acestei metode: • propoziția • cuvântul • silaba • sunetul .. ... ... .. ... .. ... . I. Etapă de analiză fonetica 1. Separarea propoziției
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mari de mână, aplicând normele de scriere corectă (mărime, forma, înclinație, distanța); scrierea grafemelor izolat, în silabe și în cuvinte mono și bisilabice prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele ortografice. 24 ASPECTE DE ORDIN METODIC PENTRU ÎNSUȘIREA CITIT SCRISULUI LA ELEVUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodă de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]