10,806 matches
-
mult înainte de Paul Goma, deși nu directe și senzaționale. E un subiect (disidența românească înainte de Paul Goma) care ar merita discutat altă dată, mai pe îndelete, cu mai multe argumente. Revista „Caete de dor” dovedește că a existat și în exil rezistență prin cultură, care nu e un apanaj al salvării intelectualilor doar în comunism. De fapt, această sintagmă laxă, frecvent și cam abuziv invocată, nu are o valoare operațională, nici politică, nici estetică, nici măcar sociologică; are doar o valoare descriptivă
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
o formă specifică de supraviețuire în interiorul comunismului. Dar și aceasta (ca și disidența) e o altă problemă, o temă care merită o reflecție mai detașată și mai stăruitoare. Redactorii și colaboratorii revistei „Caete de dor” au vrut să reziste în exil, în anii ’50, prin cultură, la modul general vorbind, și să se situeze în interiorul culturii românești, în mod special, al cărei specific îl purtau cu ei ca pe un destin propriu, voiau să-l releve și să-l apere. Cum
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
special, al cărei specific îl purtau cu ei ca pe un destin propriu, voiau să-l releve și să-l apere. Cum au făcut? - iată întrebarea, proiectul și neliniștile din care s-a născut originalitatea acestei reviste. În anii ’50, exilul românesc, oriunde era el, la Paris, Madrid sau Buenos Aires, era foarte politizat și dorea, în mod firesc, să-și arate atitudinea ostilă față de România comunistă și speranța că această situație revoltătoare va fi schimbată mai devreme sau mai târziu. Dar
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
era el, la Paris, Madrid sau Buenos Aires, era foarte politizat și dorea, în mod firesc, să-și arate atitudinea ostilă față de România comunistă și speranța că această situație revoltătoare va fi schimbată mai devreme sau mai târziu. Dar intelectualii din exil - după cum țineau să arate - duseseră cu ei adevărata Românie și o etalau ca pe un blazon de noblețe spirituală sau ca pe un act de identitate. Nu e întâmplător că ziarele și revistele exilului afișau simplu, direct, tocmai ceea ce apărau
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
sau mai târziu. Dar intelectualii din exil - după cum țineau să arate - duseseră cu ei adevărata Românie și o etalau ca pe un blazon de noblețe spirituală sau ca pe un act de identitate. Nu e întâmplător că ziarele și revistele exilului afișau simplu, direct, tocmai ceea ce apărau sau încercau să salveze. „Românul” (1951-1963) era ziarul românilor liberi de la New York. „România” (1956-1971), cu apariție lunară sau chiar mai rară, apărea tot acolo. Cu același titlu, apăruse o publicație și la Roma (în
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
titlu, apăruse o publicație și la Roma (în 1954-1957). Și mai devreme, tot la Roma, apăruse pentru scurt timp (1949-1950), „Țara”, ca „tribună a românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
apăruse pentru scurt timp (1949-1950), „Țara”, ca „tribună a românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică, toate aceste publicații afișau la vedere identitatea națională, ca steag de luptă, valoarea supremă cu
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
restul lumii”. După o îndelungă tăcere și după o etapă tranzitorie, poetul ajunge la o plenară expresie de sine, odată cu stabilirea sa în Germania, în 1973, împrejurare ce i-a asigurat libertatea. În creația d-sale din această perioadă simțămîntul exilului se îngemănează cu “exilul ființării”, într-o tentativă de spiritualizare care însă nu-și realizează ultimele consecințe, oprindu-se, oportun sub unghiul lirismului, în zona unor intermundii. Punctul de pornire îl reprezintă criza, cu un atît de sugestiv subtext oferit
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
îndelungă tăcere și după o etapă tranzitorie, poetul ajunge la o plenară expresie de sine, odată cu stabilirea sa în Germania, în 1973, împrejurare ce i-a asigurat libertatea. În creația d-sale din această perioadă simțămîntul exilului se îngemănează cu “exilul ființării”, într-o tentativă de spiritualizare care însă nu-și realizează ultimele consecințe, oprindu-se, oportun sub unghiul lirismului, în zona unor intermundii. Punctul de pornire îl reprezintă criza, cu un atît de sugestiv subtext oferit de traiectul biografic, al
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
catechizandis rudibus - liber unus (II, XIV). Aici, episcopul lacrimilor constată, parcă mirat: „este chiar o carte a noastră ce poartă acest titlu: De catechizandis rudibus”! L’ESILIO DI DOMITILLA Nicola BIFFI* (Università di Bari Aldo Moro) Cuvinte-cheie: Domitianus, Domitilla, Clemens, exil, Pandataria Rezumat: Articolul își propune să arată că exilul Flaviei Domitilla în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
constată, parcă mirat: „este chiar o carte a noastră ce poartă acest titlu: De catechizandis rudibus”! L’ESILIO DI DOMITILLA Nicola BIFFI* (Università di Bari Aldo Moro) Cuvinte-cheie: Domitianus, Domitilla, Clemens, exil, Pandataria Rezumat: Articolul își propune să arată că exilul Flaviei Domitilla în insula Pandataria (mult mai probabil decât Pontia) în timpul așa-zisei persecuții a creștinilor din timpul lui Domitianus nu s-a datorat unor cauze religioase, ci implicării ei în dizgrația soțului ei Clemens, ucis de același împărat din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, acoperind perioada 1992-1997, poartă subtitlul Ieșirea din exil. Ce înseamnă această „ieșire“? Nu repatrierea autorului, ci o modificare de registru sufletesc, o aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
am avut un Thomas Morus, autorul Utopiei și cancelar al Angliei, care a refuzat desfacerea căsătoriei regelui Henric al VIII-lea, fiind ca urmare decapitat. De ce? De ce? Ecoul întrebărilor se poate multiplica la infinit... Bujor Nedelcovici: Jurnal infidel. Ieșirea din exil (1992-1997), Ed. Paralela 45, 2002, 284 pag., preț neprecizat.
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
de motivul abandonării căutării absolutului și „setea” sa de relativități. Fără să și-o propună în mod conștient, memorialistul leagă aici portretele prietenilor săi de temele generației lor: absolut (sensul ultim, moartea și rostul vieții), identitate națională (deși tangențial; problema exilului nici nu se pune), Istoria față de interpretarea ei creștină (istoria duce la mîntuire), sentimentalism sau (și) sobrietate, răceală. Eugen Ionescu e caracterizat printr-o contradicție și, apoi, o cascadă de calități: „omul acesta lucid, caustic, corosiv cu alții, era uneori
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
cele două cărți prezentate, romanul profesorului Ion C. Hiru, „Așa le-a fost datul” și volumul „Povestiri din Război și altele din timp de Pace” al scriitorului prof. univ. Titus Bărbulescu, trăitor la Paris de 50 60 de ani, În exil. Ediția a fost Îngrijită de cei doi profesori, apărând sub egida Fundației „Petre Ionescu - Muscel” din Domnești, Argeș. Atmosfera a fost calmă, pentru că cei doi protagoniști au indus o stare de relaxare și bună dispoziție, ei Înșiși fiind calzi și
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
și, dintru-nceput, credința Întru Hristos - iată din ce se alcătuiește realitatea românească”. Este remarcabilă caracterizarea pe care i-o face profesorul George Baciu: „Titus Bărbulescu, pribeagul rămas spre Apus, este un român mereu acasă, prin scrierile sale, mereu În exil, dar cu țara În buzunarul de la piept”. Nu Întâmplător acest mare om le-a dat permisiunea celor doi scriitori, domnișani de-ai dânsului, să alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a filtra și a aduna câteva din
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
neaplecate, și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea dezamăgitoare În privința posibilității de a ajunge prin el la „bărboșii” din munți, Însoțită de urarea lui de reușită. Despre toate acestea am scris câte ceva În cărțile mele, În Zodia Exilului - Întrezăriri (București, 1998) și Vremea Încercuirii, (București, 2001 și 2003). Prin avocatul Nache Simionescu putusem urmări atunci desfășurarea anchetei Împotriva colonelului - pentru interogatoriu au fost aduși la București peste 200 de săteni din Polovragi. Ascultam spusele avocatului nu numai cu
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
vremurilor și pornind dintr-un anumit loc din Gorj care pentru amândoi aparținea foarte concret geografiei noastre sufletești, mai Înainte de a ne fi cunoscut. Așa că nu a fost chiar o Întâmplare faptul că la revenirea mea În Țară, după un exil de 20 de ani, În 1990, tot din legăturile mele cu acel colț de lume mi-a provenit și numărul de telefon al primului om al Bisericii Ortodoxe Române cu care am luat contact. Locuiam la hotelul Continental și i-
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
pe câțiva dintre scriitorii noștri exilați . Măcar parțial interdicțiile care-i vizau au fost ridicate, s-a putut scrie din nou despre ei, li s- au publicat (sau republicat) unele cărți. Un act semnificativ de recuperare a unui scriitor din exil a întreprins în epocă Eugen Simion, atunci când i-a rezervat lui Mircea Eliade un capitol în Scriitori români de azi (vol. 2, 1976). Îl încadra astfel pe fostul proscris unei serii din care făceau parte M. Sadoveanu, T. Arghezi, L.
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
Claudiu, la un moment dat ai participat la repatrierea În țară a unor tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
să se piardă, dar nu am primit nici o confirmare de primire. Cu toate acestea, raportul a fost primit: aceasta sa văzut la adunarea de la Soultzmatt, Franța, unde se află cimitirul ostașilor români din timpul Primului Război Mondial. La prima sa Întâlnire din exil cu... talpa tării”, fostul monarh și s-a dovedit bine pregătit să răspundă la Întrebările și acuzațiile care i s-au adus. Tot din cercul lui, dar mai târziu, am primit un telefon În care mi se cerea ca fostul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
pe săptămîna următoare. Firește că și această șoaptă Radu a strecurat-o la urechea Letiției în patul cu arcuri tari din garsoniera amicului Florinel, nu pe treptele scării de marmură ale sediului de Partid , pe care le coborîse cîndva , spre exil, fostul domnitor. Și pe urmă, cu glas schimbat, jucîndu-se cu cîrlionții ei pubieni: ești convinsă că azi este o zi sigură ? Povestea casei se va dovedi însă în timp mult mai întortocheată decît i-a relatat-o Radu la această
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Maitreyi”, iar în lumea orientaliștilor prin studiul sau despre Yoga. Scenă pe ecran se mută acum la Paris. Acolo el descoperă farmecul acestui mare oraș. Hotel de Suède unde se stabilise Eliade devenise locul de întâlnire al intelectualilor români în exil. Se plimbă în fiecare zi două ore și explora toate locurile de cultură și știință, vedem întâlnirile cu Eugen Ionescu, Emil Cioran și mulți alții. Interviurile încep cu Giza Tatarescu, fata primei sale soții, Nina, si dansa ne dă amănunte
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
În România nu mă mai duc, s-a terminat, pentru că nu am voie să ies de-aici. Nu mă lasă medicii... Nu se poate... Ba se poate. Sunt, cum v-am spus, un bolnav, oarecum paralizat. Vârsta... De când locuiți În exil, În Franța? Din 1974. Am fost scos din țară de către familia soției mele. Aici, am fost pus În fața unor concursuri, pe care le-am trecut cu brio, și am fost numit vicepreședintele Comisiei de Istorie Mondială a Aviației, din cadrul Aeroclubului
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]