645 matches
-
Să nu fie ceva erotic (regimul e aseptic și pudibund). Să nu se vorbească de tirani. Și nici de vreo Curte oarecare"283. Să nu apară vreo trimitere la literatura din exil sau să se publice prea mult din autorii exilați permiși în țară. Cu toate acestea, apar cărți valoroase, martore ale strădaniei de a rezista în cultura autohtonă. Chiar dacă exilul se instituie precum o situație de urgență, scriitorii își fac un nume, dobândesc autoritate artistică și participă la întregirea spiritualității
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a nu se simți egalul celui occidental, ci ori inferior, ori superior, dar niciodată egal. Cele peste 1 500 de pagini ale "Jurnalului" zacian (1979 - 1989) i se par lui Gelu Ionescu un repertoriu de confesiuni ale unui chinuit, potențial exilat, în ciuda ostilității surde a autorului vs. emigrația română, și care, spre norocul lui, n-a făcut pasul definitiv. Dincolo de istoria interzicerii faimosului "Dicționar al scriitorilor români", dincolo de mizeriile și presiunile la care a fost supusă cultura noastră, e vorba de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care și-au acordat în schimb sprijinul familiei Petrović, văzînd probabil într-un conducător ecleziastic o mai mică amenințare la adresa puterii lor locale. Drept rezultat, postul de guvernator a fost desființat, iar membrii familiei Radonjić au fost fie uciși, fie exilați. Acțiunea aceasta a făcut ca episcopul să devină liderul laic și religios necontestat al țării. Respectînd tradiția, Rade s-a călugărit și și-a luat numele de Petru al II-lea, cu toate că viața lui ulterioară nu a prezentat nici un semn
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au ținut cuvîntări în care era atacat Sturdza și a fost elaborată o petiție care urma să fie înaintată acestuia. Reacția domnitorului a fost promptă: el a ordonat arestarea a circa trei sute de oameni, o parte dintre ei fiind ulterior exilați. Nu existau închisori în care să poată fi întemnițați boierii, aceștia fiind de obicei închiși în mînăstiri pe durata executării sentinței lor. Revoluția din Țara Românească a constituit o problemă mult mai serioasă. Cei care au participat la ea vor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
două cicluri, unul de nuvele, altul, intitulat Academia Cin, din miniaturi narative de mare finețe. îi urmează alt ciclu narativ Să procuri o femeie, inspirat din războiul din Kosovo. Cele două proze publicate aici, împăratul Sang și cartea și Florile exilate, fac parte din acest volum ce va apărea în curînd la Editura Nemira. Împăratul Sang și cartea Era o zi vîntoasă de primăvară cînd împăratul i-a poruncit lui Liu, pictorul, să-i facă un asemenea tablou, încît să înfățișeze
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pruncul, cineva a răsfoit mai departe paginile cărții din tablou. împăratul fu cuprins de fericire stranie. Privi plin de recunoștință spre Liu. - îți mulțumesc, pictore, îți mulțumesc! - strigă. Și, de-acum liniștit, îi spuse călăului că poate continua execuția. Florile exilate Frigul era atît de cumplit, încît o netrebnică de slugă îngheță și deveni statuie, în grădina papagalilor. Fu găsită dimineața, tocmai se întinsese după o cană lăsată pe prispă, dar nu mai izbutise să se îndrepte, încremenise, pur și simplu
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită de opțiunea reconstruirii utopice a ființei exilate prin limbaj („nu-mi rămînea decît să-mi iau limba, casa, cu mine. Casa melcului”). Ce este, însă, pentru Norman Manea, huliganul? Desigur, referința la cartea lui Mihail Sebastian e transparentă; huliganul lui Norman Manea este un exclus, o ființă
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
despre raport, este unul emoțional. Prima notă de lectură pe care am publicat-o, în 1988, era la un volum semnat de Mircea Dinescu. De atunci, am fost atent la poezia română și mi-am îmbogățit cunoștințele în privința creației poeților exilați (Voronca, Luca, Fondane...) și a poeților de astăzi. Activitățile mele de la Casa Poeziei îmi permit să îmi satisfac curiozitatea prin colaboarea cu ICR-ul și cu Uniunea Scriitorilor. Aportul meu e minim (doar lucrăm la scară nanometrică față de vastitatea lumii
Întâlniri sub semnul poeziei: interviu cu Jacques Fournier, directorul Casei Poeziei din Guyancourt by Roxana Sicoe-Tirea () [Corola-journal/Journalistic/5704_a_7029]
-
preluate după ureche sau din paginile roz ale Larousse-ului, o impostura despre care se crede că sporește prestigiul intelectual). * Surpriză pe care ne-o aduce acest număr al Jurnalului literar este că eruditul clasicist născut în 1906, la Turnu Severin, exilat imediat după război și stins din viață la Zürich în 1961, n-a fost, așa cum din ignoranță ne-am închipui, un savant sever absorbit exclusiv de domeniul său, ci un om cu o arie vastă de preocupări și un caracter
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
cu delicatețe, după cum amintesc cei care l-au cunoscut. În schimb, a început să scrie și a debutat foarte tânăr, la 19 ani, cu romanul Indiferenții. Dat fiind că era pe jumătate evreu și că avea în familie activiști socialiști exilați și ulterior asasinați de către regimul fascist, tânărul scriitor a fost supravegheat de către poliția politică și a publicat cu mari dificultăți în anii ’30, conflictul culminând cu cenzurarea romanului Agostino sub pretext de imoralitate. După intrarea în vigoare, în 1938, a
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
acolo va avea loc un eveniment politic crucial; V. Alec-sandri, alături de Alecu Russo, cumplit de dezorientat în Ardeal și căutîndu-și mereu fratele, rătăcit în vîltoarea evenimentelor; Costache Negruzzi, tremurînd de frica domnitorului Mihai Sturdza: Costache Negri, înconjurat de mulți prieteni exilați, mai ales pentru că le plătea din propria-i pungă întreținerea în străinătate; Aron Pumnul, în zdrențe pe străzile Cernăuțiului, ajuns adevărat cerșetor; Simion Bărnuțiu, șters, timid, mic de statură, dar care, atunci cînd vorbea, părea un uriaș etc. etc. O
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
la întreaga sa avere pentru a nu avea nici un fel de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
acordeon și orgă), păstrînd, însă, de la vechii maneliști versurile simple și adînci, fără amarnicele contorsionări stilistice de la Curtea Dorului: cîntecele "bătrînești" s-au retras prin te miri care unghere din munții patriei (la Soveja, prin codrii Vrancei, găsea Alecu Russo, exilat acolo de fanariotul Mihail Sturza, balada "Miorița"), iar maneaua a triumfat și s-a actualizat mereu, (de)plîngînd soarta bietului om sub vremi. Fenomenul globalizării prin manele e cît se poate de serios, o dată ce un etnopsiholog de notorietatea lui Vintilă
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
poată fi cîștigată acea distanță față de evenimente care să facă posibilă confruntarea critică și autocritică cu vinovățiile de toate felurile. Dar experiența de viață, oricît de tragică ar fi - a dictaturii - poate fi și un ferment literar... tocmai pentru scriitorii exilați, aceștia reprezentînd deja o specie pe cale de dispariție în Europa. D.S.: Într-adevăr .De altfel am afirmat: sunt un emigrant la pensie. Toate aceste traume datează de 15 ani (n.n. de la căderea Cortinei de Fier). Pentru mine ele sunt vechi
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
esoterică, căutarea "soarelui adânc" al spiritului îl plasează pe Vasile Igna în categoria celor care își aleg suferința și poezia vindecătoare drept cale către lumea nevăzută (noaptea luminoasă a romanticilor). Comparația cea mai la îndemână este cu un faidit, cathar exilat (și în acest sens am înțeles referirile lui Vasile Igna la întoarcerea din exil), care își contemplă melacolic calea (din nou, cea mai la îndemână e comparația cu nervalianul soleil noir de la mélancolie). Volumul are o dihotomie voită: în prima
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
făcut". Scriitorilor din diaspora li s-a rezervat un supliment de decepții. Niciodată ei n-au fost invitați să se repatrieze, de către Uniunea Scriitorilor sau de către un alt organism oficial, văzîndu-se tratați mai rău decît, de pildă, regizorii de teatru exilați, precum Andrei Șerban sau Lucian Giurchescu care au fost solicitați să se întoarcă în țară (nu insistăm acum asupra deziluziilor pe care le-au încercat pînă la urmă și regizorii, Andrei Șerban chiar într-un episod recent!). Chestiunea pe care
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
pentru că e interesant dozata pe parcursul cărții (lumea din copaci capătă treptat autonomie, pe masura ce baronul e în largul lui în ea), orice devine posibil. Și nici măcar nu-și mai dai seama că plutești în derivă imaginației. Pirați, un neam de nobili exilați, toți trăitori în copaci, lojă masonica, o fetiță prea deșteaptă pentru a nu fi și răutăcioasa, echivalentul fetiței cu părul de azur din aventurile lui Burattino, care mai tîrziu devine o iubită capricioasa și fascinantă. Din lumea să real-imaginară, Cosimo
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Marius Miheț Dintre scriitorii exilați odinioară, Dumitru Radu Popa și-a păstrat nealterată o anumită frondă a imaginarului. El a rămas fidel viziunii prezente în eseul de debut despre Antoine de Saint-Exupery, Aventura cunoașterii, din 1980. La 31 de ani, Dumitru Radu Popa jongla cu
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
de luat în seamă e dna Monica Lovinescu. Era autoarea unui roman despre o lume și un sistem prea puțin vizitate critic la vremea aceea și avea cu siguranță anumite speranțe asupra unei posibile cariere de scriitoare în Franța. Tînăra exilată - aici mă întorc la sursă - adică la memoriile dnei Lovinescu, chiar dacă se familiarizează fără complexe cu mediile intelectuale pariziene, rămîne legată de tragedia din țară. Are, în afara unei iubiri răscolitoare, un adînc sentiment de culpă față de mama sa, prizoniera dictaturii
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
unde trebuie, să caut ceea ce nu e ușor vizibil și să nu accept răspunsuri prefabricate." O parte din drumul lui Andrei Șerban este dezvăluită și supusă analizei în cartea lui Ed Mentă. La 28 de ani, Șerban era un artist exilat. Călătoria teatrală americană începe în 1971, la teatrul La MaMa. Lucrînd la Trilogia antică, Șerban caută în continuare răspunsuri la întrebările lui Brook: "Ce relație e între teatrul vorbit și cel nevorbit? Ce se întîmplă cînd sunetul și gestul devin
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Barbu Cioculescu Dacă exilat vreodată într-o insulă pustie de cărți, fantaza Ion Pillat, om al bibliotecii, mi s-ar da voie să iau cu mine un singur autor de fiecare literatură, la cea franceză m-aș opri îndată la trei poeți, Racine, La
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
doar cuvinte convenționale pentru a satisface un admirator. Dl de l'Aubépine simte, perseverența i-a fost răsplătită. Se grăbește să-l înștiințeze pe Maestru că ar putea, de acolo din Vestul său unde trăiește retras, ca să nu spună chiar exilat, să contribuie la repunerea în legătură a republicanilor sinceri. Supralicitează puțin, se și vede într-un rol. Îl cuprinde din nou entuziasmul. Duplessis împarte țigări, promite să se întoarcă repede cu un nou răspuns din partea lui Victor Hugo. Dl de
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să îndure, nu să schimbe. Urcîndu-și, cu popasuri neîngăduite, drumul Crucii. Și umplîndu-se, fără putința
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
sau de dreapta, acest logos orb al programelor „muncitorești sau rasiale”, naționale sau internaționale, politice sau estetice, care au bulversat, au desfigurat secolul XX. Sau să fie oare vorba de acea complicitate pe care orice poet desțărat, sau orice persoană exilată, o poate resimți cu un scriitor în avans față de epoca sa, un „atlet al nefericirii”, la care putem recunoaște suferințele magnifiate ale acelorași drame ca ale noastre, durerile acelorași „speranțe catastrofice” ca ale noastre și aceeași luptă pentru supraviețuire interioară
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
Tudorel Urian După căderea regimului comunist, scriitorii din diaspora au revenit în literatura română, aducînd cu ei primele mărturii majore privind statutul real al românilor exilați. S-a văzut astfel că viața acestora nu a fost întotdeauna o diafană plimbare pe petale de roze, că adaptarea la o nouă cultură și la scrisul într-o limbă străină, departe de mediul familiar de acasă, presupune un șoc
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]