596 matches
-
lesne de controlat. Dacă îți dai seama că ai lipsuri în ceea ce privește vreunul din ele, poate că vei fi înclinat să te concentrezi asupra modificării comportamentului propriu, pentru a vedea cum va reacționa șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
șeful tău. Personalitatea Dacă motivația este fitilul, iar expectanțele șefului în ceea ce te privește reprezintă scînteia care îl poate aprinde, atunci personalitatea este factorul care determină natura exploziei. Modul în care reacționează un șef atunci cînd nu îi sînt satisfăcute expectanțele depinde în mare măsură de personalitatea sa. Desigur, nu îi poți modifica personalitatea, dar încercarea de a o înțelege te poate ajuta să-i anticipezi reacțiile și să fii pregătit pentru ele. Există o mare varietate de tipuri de personalitate
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mod mai direct, iar atîta timp cît nu simt că ai un comportament agresiv, relația voastră se va îmbunătăți într-o anumită măsură. E important să înțelegi unele aspecte legate de tipul de personalitate al șefului tău, precum și motivațiile și expectanțele acesuiea, dacă vrei să faci față reacțiilor sale. Dacă îl urmărești o vreme, vei începe să recunoști în acțiunile sale unele scheme repetitive, fapt care te va ajuta să-ți dai mai bine seama la ce anume te poți aștepta
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
învățare activă și oferă instrumentele de individualizare a învățării. De asemenea, se pare că lucrul cu computerul în activitățile educaționale poatedetermina o schimbare a culturii predării și învățării, a rolului ce-i revine profesorului în acest context, dar și a expectanțelor cursanților (Damarin și De Voogd, apud McLoughlin, Oliver, 1999). Introducerea „mașinii de predare” echipată corespunzător pentru a oferi informații clare și bine definite impune necesitatea unor restructurări ale modului de lucru reflectate asupra următoarelor elemente (Heermann, apud DeJoy, 1991): - obiectivele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivel macro, necesită o schimbare în atitudinile naționale vizavi de învățare, ceea ce presupune efort, implicare, bani și timp pentru ca modificările să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
date culturii organizaționale de diferiți autori se pot circumscrie pe două axe, explicit-implicit și simbolic-comportamental. Cultura organizațională reprezintă ansamblul de simboluri, ceremonii și mituri ce exprimă valorile și credințele de bază ale unei organizații, respectiv un model al convingerilor și expectanțelor împărtășite de membrii acesteia, ce produce o serie de norme care descriu comportamentele indivizilor și grupurilor într-o organizație. Schein (1990, p. 85) consideră că, în cultura organizațională, se cuprind „nivelurile cele mai profunde ale ipotezei de bază și convingerile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
piețele mobiliare, organizația de educație a adulților își poate planifica, implementa și măsura realizările doar în raport cu mediul în care se desfășoară. Putem spune că, în acest caz, performanța organizațională depinde în mod direct de adecvarea acțiunii specifice la nevoile și expectanțele grupului-țintă. Cel mai comun instrument de analiză a perspectivei interne a organizației față de realitatea mediului social este analiza SWOT. Acronimul SWOT derivă de la termenii strengths („puncte tari”), weaknesses („puncte slabe”), opportunities („oportunități”) și threats („amenințări”). Analiza SWOT este un instrument
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atitudinea față de învățare), a competențelor de învățare de care dispune, a modului în care își organizează învățarea, a experienței anterioare a cursantului, a caracteristicilor fizice, a timpului disponibil, a situației familiale, a venitului aproximativ, a distanței față de instituție și a expectanțelor legate de curs. Analiza cerințelor/nevoilor de formare presupune cunoașterea competențelor care îi pot fi formate adultului cu ajutorul respectivului program educațional. Metodologia analizei va fi prezentată într-un capitol separat. Pentru a oferi cursanților adulți posibilitatea de a dobândi cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare activă și oferă instrumentele de individualizare a învățării. De asemenea, se pare că lucrul cu computerul în activitățile educaționale poatedetermina o schimbare a culturii predării și învățării, a rolului ce-i revine profesorului în acest context, dar și a expectanțelor cursanților (Damarin și De Voogd, apud McLoughlin, Oliver, 1999). Introducerea „mașinii de predare” echipată corespunzător pentru a oferi informații clare și bine definite impune necesitatea unor restructurări ale modului de lucru reflectate asupra următoarelor elemente (Heermann, apud DeJoy, 1991): - obiectivele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivel macro, necesită o schimbare în atitudinile naționale vizavi de învățare, ceea ce presupune efort, implicare, bani și timp pentru ca modificările să devină vizibile. Putem întâlni aici aspecte legate de atitudinile și caracteristicile naționale, modul de structurare a sistemului educațional, expectanțele privind realizarea academică și valoarea acordată de societate diplomelor obținute. De asemenea, accesul la formare poate fi îngrădit și de: - apartenența la o anumită clasă socială și statutul socioeconomic al persoanei respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
date culturii organizaționale de diferiți autori se pot circumscrie pe două axe, explicit-implicit și simbolic-comportamental. Cultura organizațională reprezintă ansamblul de simboluri, ceremonii și mituri ce exprimă valorile și credințele de bază ale unei organizații, respectiv un model al convingerilor și expectanțelor împărtășite de membrii acesteia, ce produce o serie de norme care descriu comportamentele indivizilor și grupurilor într-o organizație. Schein (1990, p. 85) consideră că, în cultura organizațională, se cuprind „nivelurile cele mai profunde ale ipotezei de bază și convingerile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
piețele mobiliare, organizația de educație a adulților își poate planifica, implementa și măsura realizările doar în raport cu mediul în care se desfășoară. Putem spune că, în acest caz, performanța organizațională depinde în mod direct de adecvarea acțiunii specifice la nevoile și expectanțele grupului-țintă. Cel mai comun instrument de analiză a perspectivei interne a organizației față de realitatea mediului social este analiza SWOT. Acronimul SWOT derivă de la termenii strengths („puncte tari”), weaknesses („puncte slabe”), opportunities („oportunități”) și threats („amenințări”). Analiza SWOT este un instrument
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atitudinea față de învățare), a competențelor de învățare de care dispune, a modului în care își organizează învățarea, a experienței anterioare a cursantului, a caracteristicilor fizice, a timpului disponibil, a situației familiale, a venitului aproximativ, a distanței față de instituție și a expectanțelor legate de curs. Analiza cerințelor/nevoilor de formare presupune cunoașterea competențelor care îi pot fi formate adultului cu ajutorul respectivului program educațional. Metodologia analizei va fi prezentată într-un capitol separat. Pentru a oferi cursanților adulți posibilitatea de a dobândi cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce schimbarea la nivelul organizației și de focalizarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate și originalitate. A operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se ajunge la un prag, atunci are loc cumpărarea propriu-zisă a produsului sau serviciului respectiv. Putem conchide că factorii psihologici În luarea deciziei de cumpărare joacă un rol hotărâtor. Riscul perceput de către către cumpărător este perceput În funcție de temeri, nevoi sau expectanțe ale acestuia. Astfel, riscul asupra performanțelor așteptate este corelat cu sentimentul ulterior al dezamăgirii produse de o decizie incorectă; riscul de imagine implică evaluarea asupra produsului din punctul de vedere al concordanței acestuia cu imaginea și mesajul pe care individul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările uneori lacunare, alteori mai elaborate ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și l-am
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul În fața acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte, informații, „mărfuri” de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dați ușor seama că a fi “G” nu e numai un privilegiu. Am asociat întotdeauna litera “g” cu culoarea roșu a lui Pamuk pentru că provoacă. Simplu. Pentru că nu dorește să mențină un echilibru, ci să depășească ternul. Pentru că fiecare are expectanțe deosebite din partea unui “G”. Și pentru că se detașează într-un mod atât de elegant de restul cromaticii școlii noastre...!” G” poate fi oricine, chiar și un elev de la plastică, muzică, balet. Nu are importanță că o conexiune între arhitectură/ design
A FI SAU A NU FI “G”.... In: Apogeul by Astrid Corina Bagireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1791]
-
crește chiar dacă nu s-ar aplica nici un fel de program educațional, în condițiile în care instrumentul de măsurare a achizițiilor ar fi același în etapele de pretest și posttest. -Factorii subiectivi ai experimentatorului afectează validitatea experimentului în măsura în care anumite caracteristici și expectanțe ale acestuia își pun amprenta asupra situației experimentale. Autoritatea, ostilitatea, apartenența etnică, statutul etc. sînt exemple de caracteristici care pot influența evoluțiile subiecților în cadrul anumitor experimente. Experimentatorul ideal are o poziție de neutralitate și relativă detașare. Există de asemenea o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de predare pot avea o influență majoră asupra motivației și modalității de Învățare a elevului. Dacă stilurile de predare ale profesorilor și cele de Învățare ale elevilor sunt similare, această corespondență ar sugera că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de Învățare În cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]