1,153 matches
-
pe baza metodelor științifice , atunci când informațiile privitoare la acestea provin din surse diferite ( tratate științifice , reviste de știință și tehnică , internet , literatură SF , beletristică , scrieri istorice , religioase , filosofice , povestiri ale unor fapte și întâmplări care nu pot fi pe deplin explicate , etc .) De asemenea formarea de abilități pentru a ierarhiza valoric informațiile conform sugestiilor metodologice propuse este o importantă finalitate a cursului. Competențele - cheie propuse urmăresc conținutul noțional al celor impuse de programele de fizică , geografie , chimie , biologie și științe cât
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
limba lor viguroasă să nu li se pară fără nici o valoare doar pentru că nu e bombastică. Să nu creadă că spusele și faptele oamenilor despre care citim în acele cărți, învăluite și ascunse cum sunt veșmintele trupești, nu se cuvin explicate și arătate spre a fi înțelese, ci trebuie doar acceptate așa cum sună cuvintele”. Fericitul Augustin prezintă interpretările Sfintei Scripturi date de școlile exegetice din Alexandria și Antiohia. „Cât privește utilitatea însăși a sensului ascuns, valoarea lui în a ațâța dragostea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
spirituală, un duh iscoditor. Undeva, într-o pagină, se zice: ,, ... pentru că liniște nu poți gusta, cîtă oară sînt încă foi necitite...” Nu se sfiesc deloc autorii să aducă îndreptări unor dicționare academice , cînd e vorba de sensurile greșite sau incomplet explicate ale altor vocabule. Adevărul, rostit limpede, este acel că ,,... niște vorbe smerite (...) păstrează în ele mici stropi de lumină în stare să puie în umbră chiar și teorii de răsunet ”. Cartea aceasta mai are și sensul unei înalte morale. Eugenia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sprijinul cărora sunt produse argumente. Pentru Wittgenstein, convingerile fundamentale ale unui om se arată în ceea ce spune și în ceea ce face. Ele nu pot constitui însă obiectul unei discuții cu argumente. Există lucruri care pot fi înțelese, dar nu și explicate celui căruia îi sunt străine. De altfel, ceea ce Russell a numit „conștiința artistică“ a lui Wittgenstein îl îndemna pe acesta să recurgă cât mai puțin la argumente, chiar și acolo unde credea că ar fi loc pentru ele. Lui Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
relevantă aici: faptul că scrierile sale târzii sunt nesistematice în stil nu înseamnă că ele sunt nesistematice în conținut. Atât în opera sa «timpurie», cât și în cea «târzie», Wittgenstein expune anumite teze cheie, ce pot fi identificate, susținute și explicate ca orice altă teorie filozofică.“50 Dacă acceptăm că Wittgenstein a propus, chiar dacă nu într-un mod explicit, anumite teorii, atunci va trebui să concepem că sunt posibile mai multe lecturi ale textelor sale. Orice expunere a ideilor și argumentelor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
activitate al cărei rezultat este exprimarea ce se concretizează în expresie. În filozofie, prin intuiție se înțelege cunoașterea nemijlocită a adevărului, fără intervenția rațiunii și, ca atare, ea se desfășoară individual, nu este un produs colectiv. Numai ceea ce este comunicat, explicat, impus sau imitat, acceptat, deci numai ceea ce antrenează prelucrarea cu ajutorul rațiunii devine un fapt colectiv, la definitivarea căruia pot, eventual, să participe mai mulți indivizi. Intuiția poate fi empirică atunci cînd se raportează la un obiect al lumii, dar poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
modelului cuvintelor din limba-sursă, care au aceste semnificații alături de altele, ce se regăsesc și la unele cuvinte din limba-scop. Deseori, calchierea de acest tip este cumulată cu definiția, astfel încît semnificația nouă atribuită cuvîntului din limba-scop să fie relevată și explicată. De multe ori, prin calchiere, se construiește în textul tradus un element nou (un cuvînt sau o sintagmă numitoare), care reproduce, cu mijloacele combinate ale limbii-scop, structura termenului din textul original. Calchierea poate crea însă unele ambiguități sau dificultăți de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cunoscând foarte bine clasa și pe fiecare elev în parte, dirigintele are datoria de a interveni atunci când constată că unul sau altul dintre profesori nu cunoaște și nu ține seama de particularitățile individuale ale elevilor. Nota trebuie comunicată elevului și explicată. Trebuie comunicată pentru că ea reprezintă echivalentul, plata muncii de pregătire a elevului și este normal ca el să cunoască imediat cum i-a fost răsplătită munca. Totodată nota trebuie explicată pentru a preveni impresia de nedreptate pe care o poate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de particularitățile individuale ale elevilor. Nota trebuie comunicată elevului și explicată. Trebuie comunicată pentru că ea reprezintă echivalentul, plata muncii de pregătire a elevului și este normal ca el să cunoască imediat cum i-a fost răsplătită munca. Totodată nota trebuie explicată pentru a preveni impresia de nedreptate pe care o poate provoca asupra elevului dacă nu i se arată ce a fost bun și ce a lipsit din răspunsul său. (S-au arătat mai sus consecințele negative pe care le poate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
litera "e" atunci când se află între două consoane. Testul nr. 3, autor elevul Simion Tiberiu din aceeași clasă, cere elevilor să sublinieze numerele alăturate aflate în ordine crescătoare din 2 în 2. Înainte de aplicare, fiecare probă a fost exemplificată și explicată. În efectuarea probelor s-a permis elevilor să lucreze fiecare în ritmul său, fără a avea însă posibilitatea să revină asupra testului. Li s-a cerut, de asemenea, să se anunțe imediat ce au terminat, pentru a li se înscrie pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
niciodată definit de autor. Rămîn la părerea că e un simplu joc mental care, în loc să flexibilizeze gîndirea, mai mult o încurcă, în timp ce scriitura sa e o superbă bolboroseală, iar exprimările sale publice frizează impostura. Derrida nu poate fi rezumat, esențializat, explicat, el cultivă deliberat absconsul, ambiguitatea, paradoxul, deși are și poziții tranșante referitoare la Marx bunăoară, la Heidegger sau la Paul de Man. * * * Bineînțeles că ideile și comportamentul filosofilor-vedetă francezi s-au impregnat profund în societatea, politica și economia franceză, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt determinate de o intentio și sunt îndreptate către ceva concret. Această "orientare către" creează o relație psiho-obiectuală. Deci eu percep nu de dragul percepției, ci pentru a mă orienta, pentru a mă ocupa de ceva anume. Aceasta ar fi fenomenologia, explicată așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rău economiei nu doar plecînd de la ipoteze ideale, ci și introducînd un mod de raționalizare pur cantitativ, ce avea să dăuneze mult acestei științe pînă astăzi. Studiind formarea prețurilor, Walras abandonează abordarea statistică, încercînd să demonstreze cum structura prețurilor relative, explicată matematic, se poate realiza pe piață prin intermediul liberei concurențe. Walras a urmărit mereu să indice o cale către echilibru. Calea lui este una a tatonării continue între cerere și ofertă. Edgeworth a considerat că aceasta nu poate conduce la echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
având la bază ipoteza noastră de lucru generală a influențărilor reciproce. Într-un fel, analiza pe care am efectuat-o pe baza modelelor de regresie simplă și multiplă, ne oferă posibilitatea de a vedea nu numai poziții rigide ale variabilelor explicate și explicative, dar și o schimbare a cauzalității dintre acestea, care poate fi identificată, atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelelor LAG și Vectorial Autoregresive (VAR). 4.1. Modele de regresie simplă Seturile de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
după cum urmează: ISD = f(PIB) și PIB = f(ISD); ISD = f(Export) și Export = f(ISD); ISD = f(Import) și Import = f(ISD). Am recurs la aceste ecuații de regresie bazate pe alternanțele investițiilor străine directe, ca variabilă explicativă și explicată ale celorlalte variabile luate în calcul, cum sunt PIB, exportul și importul, întrucât: gradul de deschidere a economiei românești în perioada de tranziție a crescut simțitor, astfel că investițiile străine directe reprezintă o pondere de 70-80% la exporturi și peste
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dar și variabilă rezultat, ceea ce se străduiesc metoda VAR și alte metode să înlăture, așa-numita autocorelare a variabilelor respective. 4.2. Modele de regresie multiplă În cazul regresiei multiple, am aplicat modele cu două și trei variabile explicative, variabila explicată sau rezultat care ne-a interesat în mod deosebit fiind ISD. Primul set de modele de regresie multiplă este alcătuit din două variabile explicative, astfel: ISD = f(PIB, export) și PIB = f(ISD, export). Valoarea pe care o ia aici
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
interdependențe mai mult sau mai puțin de durată, mai mult sau mai puțin intense, între variabilele mai sus menționate. Într-un fel, analiza pe care am efectuat-o ne oferă posibilitatea de a vedea nu numai poziții rigide ale variabilelor explicate și explicative, dar și o schimbare a cauzalității dintre acestea, care poate fi identificată atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelului vectorial autoregresive (VAR). Analiza VAR s-a bazat pe datele ONRC, BNR și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
adecvat să se evite raportarea informațiilor privind aspecte foarte complicate, chiar dacă informațiile erau relevante și reprezentate exact. Clasificarea inteligibilității drept una dintre caracteristicile calitative amplificatoare este menită să arate faptul că informațiile care sunt dificil de înțeles trebuie prezentate și explicate cât mai clar posibil. footnote> și comparabilitatea nu mai sunt considerate la fel de importante de noul Cadru general conceptual. Prin urmare, ele sunt considerate ca făcând parte din caracteristicile calitative amplificatoare, și nu fundamentale. Cadrul general conceptual prevede introducerea unei noi
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
păstrând-o în colecția de artefacte epistemologice) continuitatea metaforei quintomilenare a demiurgului. Istoria cunoașterii este o construcție de continuități întrerupte simbolic, metaforic, de alte continuități, pe alte niveluri de înțelegere și sinteză, tot mai cuprinzătoare a ceea ce există și trebuie explicat. Universul cunoașterii a repetat filogeneza universului care explică posibilul și credibilul și relevează obiectualitatea, adică universul omului. Cunoașterea a trecut de la atotpotențialul demiurgului la atotfuncționalul mecanismului, ajungând să treacă firesc (de la teză și antiteză, la sinteză) la atotintegratorul uman. Are
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
trebuie să recunoaștem că multe din tehnicile directe și indirecte care sunt folosite pentru inducția de transă pot fi folosite și pentru „ieșirea din transă”. Finalizarea terapiei Ideal acest lucru trebuie discutat cu pacientul la prima ședință de terapie. Trebuie explicat numărul predeterminat de ședințe, deoarece adesea finalizarea relației terapeutice poate fi amenințătoare. De obicei finalizarea terapiei nu este o problemă. Dar pot exista situații în care pacientul a avut dificultăți în trecut cu experiențele de separare, care intervin în această
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Fiecare ședință de terapie este descrisă pe scurt, acordând atenție doar intervențiilor principale. Ședința 1 În afară de întrebările normale adresate în cadrul anamnezei este important să adresăm întrebări relevante pentru strategiile de hipnoză clinică în tratamentul problemelor sexuale. Așa cum a fost deja explicat, evaluarea inițială este un punct critic pentru stabilirea alianței terapeutice. De asemenea este utilă pentru a obține informații privitor la vocabularul eufemistic și vernacular pe care îl folosește pacientul pentru a descrie organele sexuale, precum și privitor la cunoștințele sale în ce privește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
normal nu este nevoie să hipnotizăm mai întâi pacientul, deoarece însăși angajarea în vizualizare va induce transa. Distorsiunea timpului Faptul că distorsionăm timpul încetinindu-l sau accelerându-l este un fenomen bine cunoscut de zi cu zi. Această idee trebuie explicată pacientului prin folosirea unui exemplu uzual (de ex. privitul unui program TV interesant în comparație cu așteptarea unui autobuz în ploaieă, subliniind faptul că pacientul are resursele pentru a încetini trecerea timpului simțindu-se confortabil și de a-l accelera atunci când trăiește
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
frustație îl obligă pe Tiberiu Rudică să facă un judicios examen critic al concepțiilor psihologice contemporane și să ajungă la concluzia că atât echilibrul în acest proces de metabolism psihosocial, cât și deviațiile comportamentale respective, nu pot fi înțelese și explicate decât prin prisma unei viziuni sintetice și unitare asupra personalității și conduitei umane. Fenomenul frustrației ni se prezintă, astfel, ca o reacție sau atitudine a personalității în care se redlectă atât condițiile externe, cât și structura individuală a personalirății. Părăsind
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reacția de nemulțumire și ostilitate este îndreptată nu spre exterior, ci spre propriul eu. Ceea ce considerăm, prin urmare, că este caracteristic frustrației este conștiința unei stări de privațiune, care va da naștere unei tensiuni emoționale, unei nevoi de descărcare, stare explicată: uneori prin reaua intenție a altcuiva ,,alteori prin propriile incompetențe, sau alteori este nedetermintă, subiectul frustrat neputând-o lega de o cauză precisă (nu o poate conștientiza, pe moment, datorită originii subconștiente a cauzei, sau datorită, unei stări pasagere de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
păstrarea acelorași mijloace de adaptare (prin care se manifestă fenomenele de automatism rigid), - fenomenul de frustrație semnifică revenirea spre trecut, spre echilibru anterior. 2) Formele superioare de conduită, caracteristicile nivelului psihologic de integrare (adaptare), nu pot fi, însă, înțelese și explicate doar prin legea „automatismului”, prin ideea de autoreglare de „tip circular și staționar”. Ideile de „homeostazie” și „autoreglare”, prin faptul că desemnează doar tendința de revenire spre trecut, spre echilibrul anterior și menținerea, prin legea automatismului rigid, a aceluiași plan
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]