3,283 matches
-
ceea ne lasă naratorul să presupunem despre logica lui. În definitiv, dacă tot a inventat, cum el însuși spune, metataxiul, e clar că Radu Cosașu poate folosi lejer mult mai accesibilul metatext.) Poveștile copilăriei se insinuează și aici nu în numele expresivității lor narative, ci în contul formulării maleabile. Scena în care un conflict etnic e transpus într-unul sportiv, rezolvarea lui găsindu-se în mănușile a doi pugiliști, prezintă o recurență demnă de toată atenția. Căci ea apare și în O
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursa cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia Radu s-a întors către expresivitatea crudă, adică necoaptă, și, nu de puține ori, sălbatică, a icoanei populare, fie ea pe lemn sau pe sticlă. Dacă unii dintre îngerii săi expresioniști descind evident din reprezentările fruste ale unei lumi pentru care ordinea vizuală nu este o
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
unor invadatori din diferite puncte cardinale? Sunt semne de întrebare care nu răstoarnă eșafodajul unei teze excelent expuse, în justă concurență, dealtminteri cu Istoria... lui G. Călinescu, atât sub raportul bogăției probelor, a enormității materialului perfect stăpânit, cât și al expresivității stilistice, al unei forțe argumentative conduse cu același autoritarism. Care place. Și ne încântă. în fericita-mi copilărie îi auzeam pe părinți - și mai cu seamă pe tata - fredonând un șlagăr - vals, tangou? - cu viu amuzament. Refrenul suna așa: "Să
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
a domoli suferința a fost preluată de preot sau rabin, iar gesticulația agitată, violentă, s-a topit în geometria îndelung cumpănită a predicii și rugăciunii. Kaddish-ul este, în acest context, varianta de maximă stilizare a discursului mortuar. Prin simplitatea și expresivitatea implacabile, el conferă aura abstracțiunii unei forțe ce se revendică adâncmilor viscerale ale ființei. Émile Durkheim, studiind, prin contrast, fazele de început și cele de sfârșit ale doliului, așa cum se manifestă la multe triburi, ajunge la o concluzie surprinzătoare: "doliul
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea din pădure..." Este partea literară a memorialisticii, cum se întâmplă și în tabloul de moravuri Iașii și locuitorii lui la 1840, o, zice autorul, "preumblare pitorească pe capitalei Moldovei", cu expresivități voluntare și involuntare. Când a fost surghiunit la Soveja, Russo a scris un jurnal după toate regulile unei asemenea specii de la Amiel încoace. Diaristul evocă melancolic "târgul", notează cu umor în stare să ascundă dezolarea secvențe din realitate prinse în
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
a artiștilor plastici Radovan Jokić și Tadije Janićić din Novi Sad. Manifestarea a fost organizată de C.J.T. și Consulatul General al Serbiei și Muntenegrului la Timișoara. Prin alegerea liniei estetice a graficului pe hârtie sau a liniei pensulei pe pânză, expresivitatea Tadijei Janićić ni se adresează sarcastic prin umorul figurativ, adăugând și câte un comentariu prin text. Expoziția lui Radovan Jokić este alcătuită dintr-o serie de picturi reunite sub genericul „Trecători”, care transpun artistic înstrăinarea „omului pe străzile metropolei” ca
Agenda2006-21-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284982_a_286311]
-
Bahamas, este considerată data descoperirii Americii. DUMINICĂ, 21 MAI IOSIF ISER În urmă cu 125 de ani s-a născut pictorul și graficianul Iosif Iser. Din 1905, a publicat cu regularitate desene satirice în presa vremii. Caracterizată prin accesibilitate și expresivitate, grafica sa a contribuit mult la dezvoltarea graficii militante. În prima perioadă, creațiile sale se remarcă printr-un colorit în care predomină tonurile pământoase; după călătoriile întreprinse în Orient și Spania, compozițiile sale capătă strălucire coloristică. A participat la numeroase
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
Regale, iar în 1800 a fost admis în rândurile acesteia. Observator atent al naturii, a fost interesat mai ales de efectele luminii asupra peisajului. A îmbinat accentele romantice cu cele realiste, într-o viziune spontană și modernă, de o mare expresivitate lirică. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale figurează „Lan de grâu“, „Plaja din Brighton“, „Catedrala din Salisbury“, „Car cu fân“. A decedat în 1837. MARȚI, 13 IUNIE JEAN PREVOST În 1901 s-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist și
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
e lipsit de semnificație că abia foarte puțini dintre ei sunt scriitori; singurul al cărui contur face excepție Prozatorul, bunul prieten în filigranul căruia se poate recunoaște figura lui Alexandru Vlad). Inși ai paradoxelor, admirabili deci, în primul rând, prin expresivitatea apucăturilor lor: o bătrânică care strânge în propria debara cantități imense de reziduuri; un protestatar care intră în greva foamei exact atât cât durează o mahmureală; o femeie care vrea să se asigure că, de va cădea de pe scară, va
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
sintagmă. Nimeni nu-l mai pomenește pe autorul Fragmentelor din regiunea de odinioară fără să invoce faimoasa „stilistică a eschivei”. Tot astfel s-au petrecut lucrurile și cu câteva titluri care au făcut carieră, intrând, neîntârziat, în vulgata oricărui literat. Expresivitatea involuntară (1977) sau, ca să ajung la subiectul cronicii mele, Figura spiritului creator (1978) reprezintă două asemenea cazuri. Din nefericire, se poate constata, dacă astfel de exprimări fericite s-au impus cu ușurință, ideile, tocmai ele, atât de dragi lui Eugen
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
-i vîrtutea ca hîrbul de sacă, Limba-n gingini lipită să-neacă. Și m-ai lăsat, Doamne-n țărna morțîi, Și cînii mă-ncongiură cu toții” (Ps.21). În astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește cîteva dintre cele mai reușite transpuneri poetice ale psalmilor. Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
stătător - va fi mult mai individualist. Ceea ce e și normal într-un anume sens: generația anterioară redesenase limitele instituției literare postcomuniste, în care cei noi se pot înscrie acum firesc, fiecare pe cont propriu. Titlul volumului, destul de nefericit din unghiul expresivității, nu trebuie luat foarte în serios: Lovitura de cap ocolește programatic toate stridențele de limbaj sau de imaginar la care ne-am aștepta, poate, de la un debutant. Una dintre calitățile de remarcat la Alex Văsieș încă de la început e, de
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
pînă cînd am cunoscut personalități cu adevărat deosebite. Dar asta nu înseamnă că impresia mea era greșită. În 1968 ați debutat cu o carte intitulată sugestiv Fragmente despre cuvinte, în care se regăseau câteva incitante eseuri despre rosturile, funcțiile și expresivitatea limbajului. Cum priviți, azi, acest început și cum circumscrieți contextul socialistoric al acestei apariții editoriale de debut? Meditația despre cuvinte era, într-un anumit sens, și o meditație asupra ființei, asupra condiției umane, marcată de „neputința de a ieși din
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
de învățăminte. Cât privește literatura română, nu numai că, așa cum remarcă autoarea Cinstitelor obraze, aceasta nu se grăbește să consemneze (sau să inventeze, măcar) astfel de fapte, dar, atunci când într-un sfârșit o face, o face destul de timid sub raportul expresivității. E, cred eu, cea mai surprinzătoare dintre concluziile implicite ale cărții. Anume aceea că, dacă în Occidentul cotidian avem aglomerate zeci de asemenea anecdote memorabile, aici, nici macar literatura nu abundă în note de gen. Simona Vasilache e, astfel, forțată să
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
la distanță) - - 50 Cursuri de zi (IF - învățământ cu frecvență): ADMITERE FACULTATE 2014 FJSC. Admiterea se face pe bază de concurs, organizat pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat și constă într-o probă scrisă: Limba română, creativitate și expresivitate. Candidații se pot înscrie la unul sau mai multe programe de studii: - Jurnalism - Comunicare și relații publice - Publicitate. ADMITERE FACULTATE 2014 FJSC. Pentru fiecare opțiune în parte trebuie depus un dosar de înscriere. Candidații trebuie să se prezinte personal la
ADMITERE FACULTATE 2014 FJSC. Tot ce trebuie să știi despre admiterea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării () [Corola-journal/Journalistic/42500_a_43825]
-
06.2013), cu capacitate de școlarizare de 50 de studenți. ADMITERE FACULTATE 2014 FJSC. Admiterea se face pe bază de concurs, organizat pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat și constă într-o probă scrisă: Limba română, creativitate și expresivitate. Candidații trebuie să se prezinte personal la sediul facultății, pentru a depune dosarul de înscriere. 1. Fișă de înscriere tip; 2. Declarația pe proprie răspundere privind actele depuse la dosarul de înscriere; 3. Diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu
ADMITERE FACULTATE 2014 FJSC. Tot ce trebuie să știi despre admiterea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării () [Corola-journal/Journalistic/42500_a_43825]
-
Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu și Ștefan Stoenescu. Cel din urmă, dăruit profesor și traducător, descrie sintetic, deja prin titlul prefeței, evoluția complexului univers liric al acestui reprezentant de seamă al modernismului european: este vorba de o elaborare a unei „noi expresivități textuale”, pe traiectoria descrisă de „angajările Sinelui însingurat” atât în structurarea unui „discurs meditativ asupra imperativelor istoriei”, cât și în „asumarea unor experiențe transcendentale prin funcția cognitivă a imaginației”. Despre americanul T.S. Eliot, naturalizat britanic, nu putem vorbi decât în
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
acesta în momentul în care, nu demult, recitind cărțile lui Sociu, am constatat că ele ilustrează într-adevăr, ca proiect, o remarcabilă strategie teritorială. Nu despre teritorii geografice sau tematice e vorba, desigur, ci despre zone ale imaginarului și ale expresivității, cucerite una câte una, cu o răbdare cumplită și după un plan detaliat. Scenariul e valabil pentru tot cea publicat Sociu până acum. Mai ales romanele, trebuie spus, au stârnit controverse printre critici. Funcționând adesea ca niște contrapuncte pentru poezie
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
În APOSTROF nr. 8 descoperim un text prețios: un poem-scrisoare, datat 10 septembrie 1987, pe care Florin Mugur l-a scris și i l-a trimis lui Livius Ciocârlie. Versurile celor 7 fragmente care compun poemul surprind prin prospețime și expresivitate, par scrise acum: „Absența lui din casă e enormă”/ dar nu pot continua/ prins în această absență/ simțând cum mi se lărgesc ochii/ mai mult, și mai mult/ cât casa// (să mai adaug?/ în ochii mei/ cît casa - o casă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
privind și spre paginile semnate de Florin Mugur și spre cele ale lui Andrei Pleșu, am putea decupa una dintre însușirile care diferențiază textele literare valoroase de celelalte: cele dintâi au un termen de viabilitate - o viabilitate de conținut, de expresivitate - foarte mare. Grozăviile secolului XX În revista 22 din săptămâna 2-8 octombrie (un număr cu un sumar în întregime interesant), semnalăm cele două pagini pe care, sub titlul „Zece ani în Uniunea Sovietică”, Codruț Constantinescu i le consacră lui Ante
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
să apară cartea, foarte serioasă, a lui Andrei Terian pentru ca mitul acesta să înceapă să se clatine. Până atunci, trăsăturile scrisului lui Călinescu erau de cele mai multe ori plasate sub zodia unei excelențe inefabile. Farmecul era în pole position. Îi urmau expresivitatea. Darul formulării memorabile. Arta paradoxului. Forța epică. Or, toate acestea sunt, substanțial, inimitabile. Ce influență ar fi putut ele exercita, concret? Portretul criticului, cum spuneam, era redus la poză. Ideația lui conta prea puțin. Devine, așadar, cu atât mai lăudabil
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
stat mult mai bine dacă rămînea latent, ascuns în detalii, neexprimat. Naratorul optează însă pentru încarnarea sa în câteva aparté-uri către autor a căror necesitate nu mă îndoiesc că a resim- țit-o, cel mai probabil dintr-o aparentă neîncredere în expresivitatea formulei alese, dar care ies din logica instituită pînă atunci în texte. Ceea ce inoportunează suplimentar lectura volumului Până la capătul liniei este faptul că în el există și câteva proze de cu totul altă factură decît cele la care m-am
Nu chiar până la capăt by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4468_a_5793]
-
constă tocmai în capacitatea de a capta quiditatea obiectelor, retorica lor asumată și disimulată, care devine, printr-o logică a metaforismului, însăși esența poeziei. Dar, pentru Emil Botta, nu numai ce-ul obiectelor este "materie" poetică, ci în primul rând expresivitatea lor. "Expresivitatea lucrurilor (... ) nu trebuie oare să afle în limbajul însuși, și, mai exact, în puterea sa de deviație în raport cu folosirea sa obișnuită, o putere de a desemna care scapă alternativei denotativului și conotativului?"1 Personajele, impulsionate mereu de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în capacitatea de a capta quiditatea obiectelor, retorica lor asumată și disimulată, care devine, printr-o logică a metaforismului, însăși esența poeziei. Dar, pentru Emil Botta, nu numai ce-ul obiectelor este "materie" poetică, ci în primul rând expresivitatea lor. "Expresivitatea lucrurilor (... ) nu trebuie oare să afle în limbajul însuși, și, mai exact, în puterea sa de deviație în raport cu folosirea sa obișnuită, o putere de a desemna care scapă alternativei denotativului și conotativului?"1 Personajele, impulsionate mereu de o forță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a contrastelor, prin evitarea dulcegăriilor (ca în „Floarea soarelui”), prin dozarea tonurilor și a accentelor rezultate din ludicul tușelor sau chiar din simplele pete în culoare (v. compozițiile sale cu „Târguri” și „Caruselul” impresionante prin construcții simetrice, prin diversitatea și expresivitatea mulțimii de personaje în mișcare). Ordinea și echilibrul care emană din firea tablourilor, din țesătura lor, nu sunt tulburate de „rupturile” care le însoțesc facerea; sciziunile pot ține de ritm sau de vopsea, cel mai frecvent fiind supusă unui asemenea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]