868 matches
-
asupra retoricii și programelor radicalilor de dreapta. Studiul de față nu Încearcă să identifice vinovații acestor procese, deoarece pare că am avea prea puțin de câștigat dacă am descoperi un individ pe care să Îl putem numi responsabil pentru biologizarea extremismului de dreapta În perioada războiului. Mai important este faptul că ideile eugeniste despre ereditatea biologică câștigaseră o susținere semnificativă către sfârșitul anilor ’30, dar, În același timp, erau din ce În ce mai mult reformulate de o retorică negativă și exclusivistă ce afirma explicit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Europe, Princeton University Press, Princeton, 1998 (Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit În Europa post-comunistă, Editura Polirom, Iași, 1999), În special capitolul 4. 37. De fapt, există publicații care au depus un real efort de demascare a acestui tip de extremism. Vezi Dilema, vol. 7, nr. 314, 325, 334, 349, 1999 - patru numere speciale dedicate clișeelor despre romi, maghiari, germani și evrei. 38. Gail Kligman și Susan Gal, „Gendering Postsocialism: Reproduction as Politics in East Central Europe”, În Sorin Antohi și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de către Epicur: nu, gândirea cirenaicului vizează în mod exclusiv o etică a jubilării la care se ajunge creându-ți libertate. Poziția lui față de bani ne arată care este metoda sa: a te ține la distanță, departe de excese, a refuza extremismele și a-ți găsi fericirea într-o practicare măsurată a plăcerilor. Aristip acționează la fel și în privința femeilor: nici prea mult, nici prea puțin. Am greși privându-ne de ele; dar, de asemenea, ne-am înșela dacă le-am consacra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cultivării unei atitudini predominant contemplative, În detrimentul uneia pasionale, acționale; conștientizarea limitelor iubirii de a nu putea fi dincolo de bine și de rău; iluzia liberului arbitru În determinismul existențial, În producerea realului obiectiv, și nu a unuia fictiv, inventat etc.). Μ Extremismul a pătruns până și În educație. Sunt, astfel, sisteme de Învățământ care promovează exclusiv Învățarea doar prin sine Însuși: Învățarea de tip clasic ar fi artificială, deoarece este o Învățare prin idei gândite de alții, ceea ce presupune implicit o atașare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
căreia îi aparțin și care conține elementele nebuniei lor pragmatice este, repet încă o dată, aceeași cu a majoritatea celor de aceeași vârstă cu ei. Nu le oferă doar lor condiții inadmisibile generatoare de conformism și de nevroze - implicit și de extremism (ce reprezintă exact explozia cauzată de amestecul de conformism și nevroze). Dacă fascismul lor ar ajunge să fie dominant, ar fi cel al lui Spinola, nu al lui Caetano: ar fi, altfel spus, un fascism și mai rău decât cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
singurul lucru care contează. Inclusiv unii tineri „extremiști” de stânga au înțeles greșit cuvintele mele (am primit scrisori, de altfel foarte drăguțe, de la Milano, de la Bergamo). Dar să fie foarte clar. Eu încă din 13-14 decembrie 1969 am condamnat identificarea extremismelor opuse. Și, făcând referire la Saragat, cel care a inaugurat oficial această identificare, am conferit o oarecare solemnitate acestei condamnări (în poezia Patmos, scrisă în ziua de după masacrul de la Milano și publicată în revista Nuovi argomenti, nr. 16, din octombrie-decembrie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ontologică. Probabil este dificil de definit, mai ales în privința „comportamentului” (deoarece aici intervine, conștient sau inconștient, o judecată morală). Poate Cancrini și echipa sa nu au îndrăznit niciodată să-și pună o problemă atât de mare. Însă ei au polemizat - extremismul, fie el și non-verbal, fiind la modă - împotriva „terapiilor sistemului”: aici ei trebuiau să se simtă obligați a face în așa fel încât condamnării unor asemenea terapii să-i urmeze măcar ipoteza unei terapii alternative. Ceea ce face statul cu neadaptații
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Însă acest tip de terorism ideologic are o înrudire doar formală cu fascismul. Teroriști sunt și unul, și celălalt, este adevărat, dar sub reprezentările acestor două forme uneori identice trebuie să recunoaștem realități profund diverse. Altfel, ajungem inevitabil la teoria „extremismelor opuse” sau la „stalinism egal fascism”. Totuși am numit aceste episoade „terorism”, și nu „intoleranță” deoarece, după mine, adevărata intoleranță este cea a societății consumurilor, a permisivității acordate de sus, dorite de sus, constituind adevărata formă de intoleranță; cea mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apariția volumui Pe contur, despre cenzură, despre exil și limbă, despre demitizări. Intervențiile lui M. în presa americană, reluate în țară, au suscitat discuții în spațiul cărora chiar și comentatori liberali ai fenomenului aderenței oamenilor de cultură la forme de extremism au replicat prompt și nu totdeauna favorabil. În numărul din 5 august 1991 scriitorul publică în „The New Republic” din Washington DC eseul Happy Guilt (Felix culpa), în care analizează simpatiile de extremă dreapta ale lui Mircea Eliade, iar în
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
op. cit., p. 143. Reușise un doctorat la Universitatea din Jena, dar fără vreo urmare notabilă în orizontul excelenței academice. Întrucât prestația lui nu fusese prețuită cum se cuvine, pregătea o ripostă care să îl reabiliteze, în primul rând față de sine. Extremismul filosofiei sale dădea măsura unui autoritarism nativ, lipsit însă de un câmp propice deplinei afirmări. Mecenatul funcționase, în secolul XVIII, ca principiu de bază al vieții intelectuale, făcând puțin probabilă o piață a valorilor. În veacul următor însă, cererea și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ROMÂNISMUL, revistă apărută la București între 25 martie și 4 iulie 1937, având subtitlul „Gazetă săptămânală de atitudine românească”. De la numărul 2 se menționează că redactori sunt I.V. Popescu-Mehedinți și Vasile Craioveanu. Opunându-se atât extremismului de dreapta, cât și celui de stânga, publicația are o orientare democratic-conservatoare și cultivă un naționalism selectiv și realist, așa cum se remarcă nu doar în articolul-program (Să ne cunoaștem), ci și în textele lui C. Rădulescu-Motru (Românismul și imperativele morale
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
Libere: 17-20 decembrie 1989, București, 1999; Nicoleta Franck, De la Iași la Geneva, de pe Bahlui pe Leman. Amintiri, București, 2000; Ilie Lazăr, Amintiri, București, 2000; Anii 1961-1972. Țările Europei de Est - între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, 2001; De unde vine extremismul, București, 2001; Exerciții de speranță. România în care aș vrea să trăiesc, postfață Ana Blandiana, București, 2001; Sabine Habersack, Cum aș vrea să fie familia mea, postfață Ana Blandiana, București, 2001; Thierry Wolton, Roșu-brun: răul secolului, București, 2001; Bukovski la
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
de pierdut prin perpetuarea unor asemenea legături. Dar tot Cornel Nistorescu bagă de seamă că PDSR își ia adio (? semnul pus de Cronicar) de la PRM, vîrînd în aceeași oală și partide ca PNȚCD sau UDMR, pe care le acuză de "extremism". Din acest punct de vedere, mesajul adresat de PDSR partidului condus de Corneliu Vadim Tudor nu e atît de limpede pe cît crede Cornel Nistorescu. Fiindcă dacă PDSR acuză de extremism un partid ca PNȚCD sau UDMR, aflat sub conducerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
ca PNȚCD sau UDMR, pe care le acuză de "extremism". Din acest punct de vedere, mesajul adresat de PDSR partidului condus de Corneliu Vadim Tudor nu e atît de limpede pe cît crede Cornel Nistorescu. Fiindcă dacă PDSR acuză de extremism un partid ca PNȚCD sau UDMR, aflat sub conducerea moderaților e greu de priceput ce mai consideră drept extremism partidul d-lui Iliescu. * Declarația d-lui Teodor Meleșcanu că PDSR s-ar afla la originea situației grele în care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
partidului condus de Corneliu Vadim Tudor nu e atît de limpede pe cît crede Cornel Nistorescu. Fiindcă dacă PDSR acuză de extremism un partid ca PNȚCD sau UDMR, aflat sub conducerea moderaților e greu de priceput ce mai consideră drept extremism partidul d-lui Iliescu. * Declarația d-lui Teodor Meleșcanu că PDSR s-ar afla la originea situației grele în care se află România a fost preluată și comentată de mai toate ziarele de mare tiraj. Prin intermediul d-lui Ion Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
în chip firesc cu pandantul atitudinii subiective referitoare la acea apartenență etnică. A fi român implică și imaginea pe care o am despre românitatea mea. Imagine care, cel mai adesea, este fie exaltată, fie caricaturizată, comportând cu o rea permanență extremisme falsificatoare. Astfel, numai pentru a indica două exemple din viața mai recentă a literelor noastre, extremele imaginii de sine a românilor sunt întruchipate de Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
pericolului fascist, constatând și adeziunea la doctrina legionară a unora dintre prietenii săi. O confirmă și tăioasele articole scrise pe atunci. Acest spirit lucid, unul dintre cei mai de seamă publiciști români din agitata perioadă interbelică, a reacționat energic împotriva extremismului de dreapta, iar piesa va fi o reluare, la peste două decenii, a polemicii sale cu rinocerii și cu rinocerizarea. Dar viziunea acestui univers kafkian, în care toți - cu excepția lui Bérenger - se transformă în rinoceri exprimă o realitate mai complexă
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
C. Rădulescu-Motru, în textul intitulat Încotro merge literatura?, dă tonul unei discuții mai largi, ce va fi continuată de Tudor Arghezi (Literatura, meșteșug) și de Șerban Cioculescu (Pentru știință, intelect și dogmă), ilustrând calea estetică a temperanței intelectuale și evitarea extremismelor ideologice. Pe același ton intervine și Mihail Dragomirescu atunci când evocă anii formației sale culturale. Cronicarul dramatic al hebdomadarului este A. Dominic, care urmărește, pe rând, spectacolele de la Naționalul bucureștean cu piesele Femeia mării de Henrik Ibsen, Papagalii de Const. Rîuleț
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
virulente pamflete împotriva fruntașilor Partidului Național Liberal și îndeosebi împotriva membrilor familiei Brătianu. Apogeul publicisticii lui literare este atins la „Contimporanul”, când promovează, împotriva tendințelor îngust-naționaliste, ideile și mișcările europene de înnoire. Înfățișat de E. Lovinescu drept „principalul factor al extremismului [literar] român”, acuzat, de cealaltă parte, de avangardiștii formați la școala „Contimporanului” că nu a avut îndrăzneala ultimă de a se delimita tranșant („ostentativ-agresiv”) de întreaga tradiție, scriitorul pare dificil de încadrat într-o istorie literară construită ca succesiune de
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
acolo încât ajung să vadă știința ca „un fel de ceva care se face fără muncă”, „o anexă de lux, un bagaj reacționar”, doar cu un prestigiu decorativ (Muncitorii decorativi). Z. condamnă metodele comuniste (Despre niște ciorapi rusești și șansele extremismului), dorința de hegemonie (De la Confucius la Karl Marx), spiritul cazon, asemănător cu al nazismului (Convertiri), denunță și ridiculizează nomenclatura, înalții funcționari cu figuri sumbre, paznici ai unui „regim pur polițienesc” (Aristocrațime sovietică). Ca traducător, selectează în volumul Vedenii texte din
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
P.S., 1997, „The structure and dynamics of movement participation”, American Sociological Review, 62 (1), pp. 70-93. Lenski, G., 1956, „Social Participation and Status Crystallization”, American Sociological Review, 21, pp. 458-464. Lipset, S.M.; Raab, E., 1978, The politics of unreason: Right-wing extremism in America, 1790-1977, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago. McAdam, D., 1986, „Recruitment to High-Risk Activism: The Case of Freedom Summer”, American Journal of Sociology, 92 (1), pp. 64-90. McAdam, D.; McCarthy, J.; Zald, M., 1988, „Social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
satanice, anticatolice și antipapale care i se pun în seamă. Lucrarea lui Taguieff conține însă o remarcabilă radiografie a „culturii de masă” și a culturii vulgare răspândite prin cărți de duzină și mass-media (vezi trad. rom.: Iluminații: esoterism, teoria conspirației, extremism, traducere de C. Săvoiu, RAO International Publishing Company, București, 2007). 18. Conceptul de pensiere debole („gândire slabă”) a fost propus de gânditorul italian Gianni Vattimo în eseul Dialettica, differenza, pensiero, debole (1979). Într-un interviu acordat lui Marin Mincu, devenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comentariul literar, acesta e susținut de N. Iorga, G. Bogdan-Duică, D. Caracostea, Tudor Vianu, D. Tomescu, C.Ș. Făgețel, Al. Dima, T. Păunescu- Ulmu. Cele mai multe articole se ocupă de promovarea literaturii tradiționaliste, față de arta modernă înregistrându-se adesea vizibile rezerve (Extremismul literar de Petre Drăgescu, Tradiție și literatură de T. Păunescu-Ulmu). Revista duce chiar polemici cu E. Lovinescu, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu și cu unele reviste de avangardă (Intelectualizarea, Impertinență sau aiurea de D. Tomescu), pe tema promovării specificului național. Tudor
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]