2,802 matches
-
Grofii maghiari, stăpâni pe atunci aici, erau: Mihail Teleki, Simon Remeny și Ianoș Bordemisza. Teren intravilan era doar o suprafață de 344 iugăre din care, pământ arător 219 iugăre iar fânaț 392 iugăre. Rentabilitatea era disproporționată față de munca depusă iar fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad și luminișuri foarte puține. Pădurile erau atât de Întinse Încât nu era nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de tracțiune, făceau câteva transporturi de bârne de la Bătrâna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
voievod se hotărăște să îndrepte lucrurile: „Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru, egumenului de Danco, să fie volnic... a popri și a lua pomenit de a dzece de pe a sa dreaptă ocină... ce are... la Bucium,... din pîni, din fînețe, din prisăci cu stupi, și din vii și din grădini, din tot locul”. Dăruind bunurile mănăstirii Păun celei a lui Dancu din Iași, vodă încearcă să aducă la ascultare mănăstirea Zlataust, care abuza fără drept de bunurile rămase de la mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12 poslușnici. Și din nou „supt Codru”. Parcă simt răcoarea și murmurul codrului cu frunze răscoapte și neînchipuit de frumos colorate în plină toamnă, gata să cadă... Cu gândurile zburătăcite către acele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
238/2004, publicată în Monitorul Oficial 482 din 13 iulie 2009. 310 România este recunoscută pentru marea sa diversitate biogeografică (la noi sunt 5 regiuni din cele 11 europene). Avem 783 tipuri de habitate (între care 196 specifice pășunilor și fânețelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice zonelor stâncoase). Suprafața totală a ariilor protejate este de circa 1 860 000 ha (13 parcuri naționale, 13 parcuri naturale, 981 rezervații naturale, 28 arii speciale de protecție avifaunistică). România este una dintre puținele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
stînga al Barcăului), Crișul Mic Doba (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Crișul Negru (rîu, afluent de dreapta al rîului Körös), Crișul Nou (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Pietros (pîrîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Fîneața Izvoarelor-Crișul Pietros (rezervație botanică în Munții Bihorului); Crișul Repede (rîu, afluent de dreapta al Crișului Negru), Crișul Văraticului (pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Briheni), Depresiunea Crișului Alb (sau Zărandului), Calcarele cu Hippuriți din Valea Crișului, Depresiunea Crișului Negru (sau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologică, în ultimă instanță, pot face parte toponimele Padea (sat în județul Dolj), Padiș (vîrf în Munții Vîlcanului, podiș în Munții Bihorului, rezervație naturală mixtă în Munții Bihorului), Pădeșele (deal în județul Caraș-Severin), Pădejelu Mare și Pădejelu Mic (poieni cu fînețe în Depresiunea Almașului) și numeroasele Padina sau Pădina din diferite zone ale țării. Putem spune că țara este împînzită de Padeșuri, ceea ce ne duce cu gîndul la un entopic care denumește o formă geografică des întîlnită sau la un antroponim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
îmi sare și cea mică în brațe cu flori cu tot, râzând, cine mai poate să lucreze, vor să ne jucăm de-a v-ați ascunselea, jocul lor mă încântă, ele se ascund și eu trebuie să le caut prin fânețe, pe după copaci, prin iarbă, ele se ascund, dar vor să fie găsite și eu mă prefac că nu le văd, dar pe Floarea, Florița din Drăgosteni, nebuna, nu mă pot preface că n-o văd, stă îmbrăcată în muntele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Rusalin, Benga și Chieptosul pe vapor! Și erau unii din sat care se duceau la muncă și-și luaseră coasele cu ei că dacă n-or găsi de lucru În fabrică s-or duce ei la niște oameni care au fânețe mari, că așa le spusese un văr de-al notarășului, că acolo Îs fânețe mari și-or cosi ca să facă bani. Pe acolo, pe la Oklahoma, că așa Îi zice la orașul ăla, Oklahoma. Și ajung departe peste ape și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la muncă și-și luaseră coasele cu ei că dacă n-or găsi de lucru În fabrică s-or duce ei la niște oameni care au fânețe mari, că așa le spusese un văr de-al notarășului, că acolo Îs fânețe mari și-or cosi ca să facă bani. Pe acolo, pe la Oklahoma, că așa Îi zice la orașul ăla, Oklahoma. Și ajung departe peste ape și când colo ce să vezi? Numai negri și englezi! Fac ce fac la bani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o căruță cu vitele puse la jug. Veți trece dealurile prin păduri și numai când vei vedea troița din capul satului vei fi sigur că ai ajuns În rai. Și ca să fie aievea miracolul, va trebui să vezi, plutind peste fânețe, fetele cu comănace Înflorite, purtând În ritm ascuns purtata și un balaur mare albastru dormind nepăsător În nori. Este vara În care acceleratul de Constanța a zdrobit la bariera Lizeanu un vagon de tramvai de pe linia lui 17. Ca printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
râdea la tine cu ochii ei albaștri, albaștri, la ciuberele În care se adună apa de ploaie, la ziua În care era să te Împungă taurul de bivoli pe tine și pe mama ta, undeva prin capătul luncii pe o fâneață, la spinele de acăț care ți-a intrat În picior și ți-a curs sânge și buba ți-a copt și nu ți-a trecut decât cu foaie de ceapă și pâine mestecată În gură de bunica, la șopârla verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vechi timpuri și până la cel de-al doilea război mondial baza economiei naționale a României. Acest aspect este ilustrat de faptul că, înainte de primul război mondial 54, 98% din teritoriul României era ocupat cu terenuri agricole (teren arabil, pășuni și fânețe) iar 80, 3 % din populația țării își asigura existența și veniturile din practicarea agriculturii. 3. 1. Apariția cooperației în agricultura României În capitolul anterior, am văzut că din punct de vedere economic, cooperația este un rezultat al asocierii libere. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
100 299 100 292 100 276 100 272,3 100 Stat 87 31 84 28 72 25 71 26 10,8 4,0 Coop. 154 55 Privat 37 14 215 72 220 75 205 74 261,5 96,0 Pășuni/ fânețe Total 4705 100 4830 100 4890 100 4904 100 4948,8 100 Stat 1973 42 2329 48 2412 49 658 13 282 5,7 Coop. 1730 37 Privat 1002 21 2501 52 2478 51 4346 87 4666,8 94,3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
este scăderea suprafețelor ocupate cu livezi și vii, datorată defrișării plantațiilor îmbătrânite și neînființării altora noi, cunoscut fiind faptul că înființarea unui hectar de plantație tânără necesită un efort investițional ridicat. Suprafețele deținute de terenurile arabile și de pășuni și fânețe au cunoscut o creștere ușoară. Reforma agrară, așa cum a fost ea gândită și aplicată, a condus la apariția unui număr foarte mare de mici proprietari de terenuri agricole (4716062). Aceștia erau lipsiți de mijloacele necesare pentru o exploatare rațională a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mare spre asociere la proprietarii din zonele de câmpie, unde culturile care se pretează la un grad mai ridicat de mecanizare dețin ponderea cea mai mare, o tendință moderată în zonele de deal (unde terenurile cu livezi, vii, pășuni și fânețe dețin o pondere semnificativă), și un interes foarte scăzut față de formele asociative la proprietarii din zonele montane și submontane (unde ponderea cea mai mare o au pășunile și fânețele au ponderea cea mai mare). Dealtfel cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în zonele de deal (unde terenurile cu livezi, vii, pășuni și fânețe dețin o pondere semnificativă), și un interes foarte scăzut față de formele asociative la proprietarii din zonele montane și submontane (unde ponderea cea mai mare o au pășunile și fânețele au ponderea cea mai mare). Dealtfel cea mai mare parte a asociațiilor constituite pentru exploatarea terenurilor au un o structură a culturilor predominat cerealieră (ponderi mai reduse dețin alte plante care se pretează la cultura mare uleioase, sfecla de zahăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în regiunile joase, de câmpie, unde predomină terenurile arabile iar producția este preponderent cerealieră (culturi de câmp) interesul pentru agricultura asociativă este mai mare; în regiunile colinare, unde alături de terenuri arabile există suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută; în zonele montane și submontane cu suprafețe întinse de pășuni și fânețe, unde în producția agricolă predominantă este zootehnia interesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
suprafețe mari ocupate cu livezi, vii, pășuni și fânețe, iar producția este mai diversificată (culturi de câmp, pomicultură, viticultură, creșterea animalelor) tendința spre asociere a țăranilor este mai scăzută; în zonele montane și submontane cu suprafețe întinse de pășuni și fânețe, unde în producția agricolă predominantă este zootehnia interesul pentru asociații este foarte scăzut (aproape inexistent) . Putem afirma că tendința spre asociere în domeniul producției este influențată și de caracterul intensiv sau extensiv al ramurii de activitate. Astfel, în ramurile extensive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
următoarele aspecte: creșterea ponderii suprafeței agricole în suprafața totală a județului cu 0,5% în anul 2000 față de 1990; ponderea suprafețelor ocupate cu terenuri arabile, vii și livezi a scăzut în 2000 față de 1990 în favoarea terenurilor ocupate cu pășuni și fânețe; în structura suprafeței agricole a județului pășunile și fânețele dețin o pondere de 28,5% ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a zootehniei. Datele referitoare la structura culturilor în județul Iași prezentate în anexa 6 evidențiază că ponderea cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a județului cu 0,5% în anul 2000 față de 1990; ponderea suprafețelor ocupate cu terenuri arabile, vii și livezi a scăzut în 2000 față de 1990 în favoarea terenurilor ocupate cu pășuni și fânețe; în structura suprafeței agricole a județului pășunile și fânețele dețin o pondere de 28,5% ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a zootehniei. Datele referitoare la structura culturilor în județul Iași prezentate în anexa 6 evidențiază că ponderea cea mai mare în suprafața arabilă este deținută de cereale 66,8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
6%). O pondere însemnată o dețin plantele furajere (plantele perene și anuale pentru fân, plantele pentru însilozare și rădăcinoasele pentru nutreț), care au fost cultivate pe 12,4% din suprafața arabilă a județului. Acestea împreună cu suprafețele ocupate de pășuni și fânețe oferă un bun potențial pentru dezvoltarea anumitor ramuri ale zootehniei ( creșterea bovinelor și ovinelor). Ponderi mai mici dețin alte plante de cultură, și anume: floarea soarelui 6,1% din suprafața arabilă, legumele 4,4%, cartofi 3,8%, sfecla de zahăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
27 45 13 3 4 Sprafața agricolă totală 17440 7328 12036 7640 1361 4232 Arabil 12797 6960 11166 7601 656 2563 Vii 1941 18 598 335 367 Livezi 704 145 193 205 943 Pășuni 1411 110 2 39 121 126 Fânețe 587 5 77 44 233 Suprafață medie 1453 271 267 588 454 1058 Sursa: Baza de date a DGAA Iași A. Societ((ile comerciale agricole foste IAS Aceste unități au preluat patrimoniul fostelor Intreprinderi Agricole de Stat și au luat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
XVI Livezi 6793 2552 37,57 3 255 70 1187 1037 4241 62,43 XVII Vii 11589 3091 26,67 20 170 2 2465 434 8498 73,33 XVIII Arbuțti fructiferi 16 16 100,00 16 0,00 XIX Pășuni +fânețe 110395 6550 5,93 105 28 170 5183 1064 103845 94,07 Sursa: Calculat după datele DGAA Iași Anexa 8 Rezultatele obținute de societățile agricole studiate în perioada 1998-2001 Societatea Anul depunerii bilantului suprafața Profitul brut al exercitiului: Pierderea bruta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]