993 matches
-
sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin DN 51 A Zimnicea -Turnu Măgurele care străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat - continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
a infrastructurii fizice și sociale, de protecție a mediului, pentru promovarea zonei. Echipa de handbal a școlii condusă de Prof. Piele Stelian a participat la numeroase concursuri obținând premii importante, atât în județ cât și pe plan național. În comuna Fântânele își desfășoară activitatea Școala cu clasele I-VIII, clădire construită în anul 1985. Numărul cadrelor didactice este de 21 din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
desfășoară activitatea Școala cu clasele I-VIII, clădire construită în anul 1985. Numărul cadrelor didactice este de 21 din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut onoarea ca la sfințirea bisericii să participe Preafericitul Teoctist Patriarhul României, cu un bogat sobor de preoți. Parohia Fântânele este condusă de preotul paroh Dumitru Mihai și de preotul Pirontea Stan
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut onoarea ca la sfințirea bisericii să participe Preafericitul Teoctist Patriarhul României, cu un bogat sobor de preoți. Parohia Fântânele este condusă de preotul paroh Dumitru Mihai și de preotul Pirontea Stan
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară. Prima zăpadă se așază în
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
satului este dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și La Fântânele se varsă în Someșul Mare la Nimigea, traversând centrul localității. De asemenea exista și un izvor cu apă minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei), Prispa Fântânele (SE podișului Casimcei) și Podișul Litoralului (între Lacul Tașaul și granița de stat cu Bulgaria). Partea nordică - corespunzătoare celor două prispe, are o lățime cuprinsă între 5-8 km și 15 km în nord și peste 20 km în zona Tariverde
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
culturii La Tène (asociată cu celții). Notabil este și faptul că multiple dovezi arheologice din această perioadă atestă conviețuirea pașnică dintre populațiile autohtone dacice și celți. În numeroase morminte celtice a fost descoperită ceramică dacică, la Apahida (județul Cluj) și Fântânele (județul Bistrița-Năsăud). În egală măsură în morminte dacice au fost descoperite obiecte celtice de factură La Tène, și ceramică celtică. Conviețuirea dintre cele două popoare permitea schimburile culturale, dacii din Transilvania adoptând unele podoabe celtice, cum ar fi "torcul" (coloană
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Ion Simionescu (n. 10 iulie 1873, Fântânele, județul Bacău, România - d. 7 ianuarie 1944, București) a fost un geolog și paleontolog român, membru titular (1911) al Academiei Române. Rămas orfan de mic copil, Ion Simionescu a fost crescut la Botoșani de bunica lui. După absolvirea liceului a studiat
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
Lacu Rezii este un sat ce aparține orașului Însurăței din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era reședința comunei Lacu Rezii, din plasa Balta, județul Brăila, formată din satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din Europa. În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) și Iberdrola Renovables (Spania) CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, județul Constanța, 90 dintre ele fiind deja legate la rețeaua națională de energie electrică. Eolienele au cca 100 m înălțime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de către gigantul industrial american General Electric. Energias de Portugal (Portugalia), al
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Fântânele este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Fântânele este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Fântânele este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Fântânele este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraica pe piatră. Biserică Adormirea Maicii Domnului din Fântânele. Comună este poziționata la o distanță de 7 km de comună Verești, fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]